2,695 matches
-
a infinitului, a absolutului sau necondiționatului. Ceea ce este foarte important e că intelectul și rațiunea dialectică apar aici ca subordonate rațiunii speculative și funcției acesteia. Altfel spus, "rațiunea speculativă comandă întreg sistemul facultăților de cunoaștere"372. Această idee a rațiunii speculative este cea prin care Hegel consideră că reușește să depășească criza kantiană a rațiunii. Pentru el, speculațiunea este acea formă a gândirii care, spre deosebire de intelectul sau rațiunea kantiene, se angajează în spațiul ideilor contradictorii sau paradoxale 373 și reușește să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formă a gândirii care, spre deosebire de intelectul sau rațiunea kantiene, se angajează în spațiul ideilor contradictorii sau paradoxale 373 și reușește să ajungă la o cunoaștere a întregului, a nedeterminatului. Dacă pentru intelectul și rațiunea kantiene, contradicția este de nedezlegat, rațiunea speculativă suportă contradicția, găsindu-i dezlegarea. Această dezlegare se numește ideea totalității, a sintezei, care-și are corespondentul în conceptul concret. Prin aceasta, Hegel credea că a reușit să redea metafizicii demnitatea de cunoaștere superioară. Mă întorc acum la Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
distincția blagiană dintre cele două stări ale intelectului nu acoperă nici una dintre distincțiile hegeliene. Dacă intelectul enstatic poate fi asemănat intelectului hegelian, intelectul ecstatic nu se mai aseamănă cu nimic din filosofia lui Hegel. Ar putea fi comparat cu rațiunea speculativă, deoarece, la fel ca și aceasta, reușește să integreze antinomiile. Însă diferența e foarte mare. În primul rând, ecstazia intelectului este un salt în transcendent, pe când rațiunea speculativă este o funcție cu priză la concret. În al doilea rând, ecstazia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu nimic din filosofia lui Hegel. Ar putea fi comparat cu rațiunea speculativă, deoarece, la fel ca și aceasta, reușește să integreze antinomiile. Însă diferența e foarte mare. În primul rând, ecstazia intelectului este un salt în transcendent, pe când rațiunea speculativă este o funcție cu priză la concret. În al doilea rând, ecstazia intelectului înseamnă o concesie făcută iraționalului, pe când rațiunea speculativă acționează în virtutea unui impuls de raționalizare totală a existenței 374. Din acest motiv, rațiunea speculativă este prezentă ca moment
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
integreze antinomiile. Însă diferența e foarte mare. În primul rând, ecstazia intelectului este un salt în transcendent, pe când rațiunea speculativă este o funcție cu priză la concret. În al doilea rând, ecstazia intelectului înseamnă o concesie făcută iraționalului, pe când rațiunea speculativă acționează în virtutea unui impuls de raționalizare totală a existenței 374. Din acest motiv, rațiunea speculativă este prezentă ca moment al gândirii la fiecare nivel al cunoașterii filosofice, astfel încât antinomicul intervine în întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în transcendent, pe când rațiunea speculativă este o funcție cu priză la concret. În al doilea rând, ecstazia intelectului înseamnă o concesie făcută iraționalului, pe când rațiunea speculativă acționează în virtutea unui impuls de raționalizare totală a existenței 374. Din acest motiv, rațiunea speculativă este prezentă ca moment al gândirii la fiecare nivel al cunoașterii filosofice, astfel încât antinomicul intervine în întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite situații ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
expresia adevărului. Cu alte cuvinte, adevărul este o antinomie și nu poate să nu fie altfel"399. Aceste gânduri ale lui Pavel Florenski seamănă destul de mult cu cele ale lui Hegel. Însă, spre deosebire de Hegel, el nu merge în direcția raționalizării speculative a vieții, ci conduce totul către zona religioasă a credinței. Astfel, Florenski vede în afirmarea antinomiei o formă de "asceză" sau de "renunțare la sine" a rațiunii, iar "asceza rațiunii este credința". Într-adevăr, continuă el, numai într-o antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concepție filosofică" și pusă exact în legătură cu situațiile din gândirea științifică a secolului al XX-lea590. Ea nu vorbește despre unu și multiplu, ci "despre unu ca multiplu", prin aceasta devenind extrem de actuală, "fiind susceptibilă să analizeze sau să explice logic noutățile speculative care s-au ivit în timpurile moderne, cum ar fi de pildă ideea de complementaritate (...) sau fenomenul izotropiei, care ar ilustra încă mai bine...ideea sa"591. În acest sens, Athanase Joja afirmă că principiul identității concrete este un instrument
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în traducere românească), apărută în 1917. Cum bine se știe, subtitlul acestei lucrări este Despre elementul irațional în ideea divinului și despre relația lui cu raționalul 686. În consonanță cu tendința epocii 687, teologul german lasă deoparte partea rațională și speculativă a religiei, concentrându-se mai ales asupra părții ei iraționale, așa cum se prefigurează aceasta în experiența religioasă, pornind de la premisa că atributele raționale nu pot epuiza ideea divinității 688. Rudolf Otto definește "iraționalul" pornind de la rațional, înțelegând prin acest termen
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
destin, Editura Institutul European, Iași, 1993. Afloroaei, Ștefan, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. Afloroaei, Ștefan, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iași, 1994. Afloroaei, Ștefan, Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008. Afloroaei, Ștefan, "Mircea Eliade. Disponibilitatea pentru interpretări alternative", în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XLIX, 2002. Afloroaei, Ștefan, "Posfață" la Dionisie Areopagitul, Despre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii paraconsistente", în vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, București, Editura Tehnică, 2004. Priest, Graham; Routley, Richard, " Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, București, Editura Tehnică, 2004. Râmbu, Nicolae, Rațiunea speculativă în filosofia lui Hegel, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997. Remete, George, Dogmatica ortodoxă, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000. Roșca, D.D., "Despre o istorie a inteligenței (Încercări de lărgire a noțiunii de "rațional""), în Viața Românească, anul XXIII, nr. 7-8
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia, București, 2000. Surdu, Alexandru, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983. Surdu, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995. Șanta, Dan, "Lucian Blaga și universul gnostic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985, p. 442. 186 Alte ipostaze ale situației ontologice a omului care trădează "iminența firească a paradoxului" sunt discutate de către Ștefan Afloroaei în Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 326-331, 351-358. 187 Este o tensiune pe care o putem sesiza atunci când reflectăm asupra situației în care se află un om de știință, de exemplu: pe de o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Iași, 1994, p. 14. 333 Mircea Florian, op. cit., p. 224. 334 Ștefan Afloroaei, op. cit., p. 15. 335 Ibidem, p. 17. 336 Ștefan Afloroaei, Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Editura Științifică, București, 1991, p. 105. 337 Cf. Alexandru Surdu, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, p. 366. 338 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 242. 339 Mircea Vulcănescu, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. I, Editura Eminescu, București, 1996, p. 258. 340 Lucian Blaga, op. cit., p. 241. 341
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Polirom, Iași, 1998, p. 86. 366 Rodica Croitoru, op. cit., p. 149. 367 Ibidem, p. 150. 368 Vezi Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960. 369 Cf. Nicolae Râmbu, Rațiunea speculativă în filosofia lui Hegel, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997, p. 35. 370 Ibidem, p. 38. 371 Ibidem, p. 39. 372 Ibidem, p. 44. 373 Alexandru Surdu, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideea, București, 2000, pp. 316-317. 374 Cf.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
I, Editura Academiei, București, 1960. 369 Cf. Nicolae Râmbu, Rațiunea speculativă în filosofia lui Hegel, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1997, p. 35. 370 Ibidem, p. 38. 371 Ibidem, p. 39. 372 Ibidem, p. 44. 373 Alexandru Surdu, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideea, București, 2000, pp. 316-317. 374 Cf. Nicolae Râmbu, op. cit., p. 36. 375 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 396. 376 Ibidem, p. 394. 377 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 233. 378 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Orice fenomen, în "existențialitatea" sa, este condiționat de un antagonism de factori contradictorii. Orice cantitate, orice relație, orice formă "pozitivă" de la nivelul realității naturale, fizice, biologice comportă un antagonism indispensabil (...). Dar și realitatea matematică, logică, filosofică, întreaga istorie a gândirii speculative mărturisesc despre aceeași luptă, care subzistă ireductibil chiar acolo unde interpretarea cea mai subtilă părea să o fi suprimat, între dinamisme, principii sau termeni logici contradictorii" (Vasile Tonoiu, "Studiu introductiv" la Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Mihai Drăgănescu, Ortofizica, p. 54. 622 Mihai Drăgănescu, Profunzimile lumii materiale, p. 23. 623 Ibidem. 624 Ibidem, p. 24. 625 Ibidem, p. 25. 626 Ibidem, pp. 39-40. 627 Ibidem, p. 40. 628 Ibidem, p. 69. 629 Cf. Alexandru Surdu, Gândirea speculativă, p. 144. 630 Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și terțul inclus", în op. cit., p. 6. 631 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 189. 632 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 21-27. 633 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că această terminologie specifică ecologiei profunde poate fi reformulată cu ușurință în termenii filosofiei imanentiste a lui Spinoza, eventual cu importarea anumitor elemente specifice unei dialectici de tip hegelian. Conceptele cu care lucrează reprezentanții ecologiei profunde, deși au o încărcătură speculativă profundă, pot fi ușor clarificate în termenii unei teorii care nu conține nimic mistic. În condițiile în care acceptăm că relația de interconectivitate este constitutivă lumii ca întreg, atunci orice parte a întregului va fi definită relațional, prin interdependențele cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este o soluție. Chiar și în tratamentul crizelor miastenice trebuie bine cântărită suportabilitatea pacientului de a pierde cantități mari de fluide și riscurile la care acest lucru îl expun. Tratamentul cu imunoglobuline Tratamentul intravenos cu imunoglobuline (Ig IV) se bazează, speculativ, pe interacțiunea acestora cu anticorpii anti-AchR, dar până acum nu a fost dovedit mecanismul specific de acțiune. Studii randomizate au comparat plasmafereza cu IgIV rezultatele arătând un răspuns similar la cele două terapii, plasmafereza fiind mai eficace în tratamentul crizei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de asemenea, de instalarea și agravarea rapidă a IRC. Diferența care există între acest model experimental și om este faptul că șobolanul tânăr cu ADPKD nu dezvoltă HTA, în timp ce omul tânăr prezintă deseori HTA, și încă din copilărie. în mod speculativ, se poate face însă următorul comentariu: poate că omul tânăr care prezintă polichistoză renală importantă, dar care nu dezvoltă HTA, manifestă și el această toleranță crescută la ischemie a parenchimului renal. Revenind la relația ischemie renală hipertensiune arterială, trebuie să
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
începu să se învârtă ca roata unei mori de vânt dinaintea privirii prea străpungătoare a arhitectului; precaut, descălecă de pe taburetul cam mârțogit ce-i fusese alocat și părăsi pentru câteva minute adunarea, îngăimând o scuză rămasă netradusă. Limitați în elanurile speculative în primul rând de rolul lor oficial, ortacii săi încercau să consolideze terenul nesigur al edificiului social local prin singura operație recunoscută politic drept capabilă de reușită: investirea lui cu încredere. Desigur, ceea ce, din perspectiva lor, constituia clar un plasament
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
XVI-lea, fac de asemenea progrese matematica (Simon Stevin, François Viète), mecanica (Gianbattista Benedetti), ca și descoperirile esențiale asupra magnetismului (William Gilbert). Savanții dau dovadă de un spirit cu totul nou: renunțînd la considerațiile metafizice sau estetice, renunțînd la ipotezele speculative, ei caută să formuleze legi bazate pe observația realităților concrete. Această schimbare fundamentală de atitudine permite să se pună bazele unei adevărate științe moderne. Marele avînt care va pune bazele științei moderne începe către 1620. Primii pași sînt făcuți de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
preconizează. În domeniul geometriei, el fixează cunoștințele din timpul său, dar lucrările sale asupra mecanicii sînt în urmă față de cele ale lui Galilei. În special lucrările în domeniul opticii și explicația dată mecanicismului universal apar mai degrabă ca niște raționamente speculative, strict deductive, decît ca rezultatul observațiilor științifice analizate în mod riguros. Adevărul este că dacă Descartes savantul nu marchează istoria epocii sale, Descartes filosoful exprimă cu tărie noile tendințe apărute în primii ani ai secolului al XVII-lea. Aplicînd practic
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
n SUA. Dincolo de Atlantic, Statele Unite cunosc o er? industrial? �nfloritoare, modul de via?? urban devine dominant, prosperitatea e general? dar nu dispar fenomenele de marginalitate, devian?? ?i de delincven??. Pragmatismul american preseaz? sociologii s? lase la o parte tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de sisteme teoretice ?i s? elaboreze cuno?țin?e �pozitive�, fondate pe cercetarea empiric? inductiv? cu aplică?îi sociale imediate. Sprijinul financiar dat de familia Rockefeller sociologilor este substan?ial. Purnell Act sus?ine guvernamental sociologia. Studen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]