35,079 matches
-
legănându-și limba. Arată exact vârsta ta de acum. - Și de ce atâtea culori felurite? am mai întrebat... - Oh, ele reprezintă stările tale sufletești, felul acelor zilelor: vesele sau triste, zile de vacanță, zile obositoare, zile de onomastică, de iubire, de speranță, sau dezamăgire. Toate își află corespondență în culoare. - Și astea cenuși aproape negre? am continuat eu să întreb... Ce reprezintă ele?. - Acelea sunt zilele când te-ai aflat în pericol de moarte. - N-am știut niciodată de aceste primejdii, pericole
ŞIRAGUL RUPT de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381604_a_382933]
-
urmele șterse, Mai cânta o dată simfonia puterii, în vale! Bastonul își încearcă din nou norocu e cale, Calu-și privește povară, icnind printre genele ninse. O ultimă truda, un ultim oftat, o ultimă soarta! Bate zefirul pe drum și cântă speranța la poarta. UN TRANDAFIR ÎȘI LASĂ PARFUMUL La poarta timpului, Un trandafir își lasă parfumul Peste ruga tăcută a pelerinului Dezbrăcat de haina-i de artist. Îmbrățișează azi culoarea mireasma, fumul, Pe doamna ce, oricând, printr-un gest altruist Îmbracă
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
Barzilor dintre boscheți, Noaptea li se năzăriră Că sunt zei între poeți. SCHIMBARE LA FAȚA Prag de nou an, de trecut și prezent Îngemănați în aceeași așteptare. Focuri de inimi arzânde latent, Netulburate de nori de ninsoare, Reînvie aceeași cuminte speranța Spre o nouă schimbare la fața. Cântările lumii bubuind în timpan, Scrâșnet de frane accidentând un liman, Și mult noroi, o, Doamne, atâta zloata, Prăvălindu-se tragic pe-a timpului roată! Ridic în murmur o rugă-ndrăzneață, Spre o mai
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
Voi construi case, chiar dacă îmi îngrop trecutul și-i pun cruce. Voi flutură drapelul meu, chiar dacă ruinele mă vor înconjura: așa voi simți că am rădăcini! Voi respira aerul toamnei prin arborii sădiți și voi lăsa după mine cel putin speranța că se poate trăi în pace. Voi veți distruge, eu voi construi! Veți dărâma șanse, eu voi da speranțe! Mă veți împiedica, eu mă voi ridica. Câtă vreme pot plantă un pom, poate exista zbor de pasari. ------------------------------------- POPESCU Daniela Madrid
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
înconjura: așa voi simți că am rădăcini! Voi respira aerul toamnei prin arborii sădiți și voi lăsa după mine cel putin speranța că se poate trăi în pace. Voi veți distruge, eu voi construi! Veți dărâma șanse, eu voi da speranțe! Mă veți împiedica, eu mă voi ridica. Câtă vreme pot plantă un pom, poate exista zbor de pasari. ------------------------------------- POPESCU Daniela Madrid, Spania 3 aprilie 2016
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
DIALOGURI TIMIȘORENE: CU VASILE BOGDAN ȘI TITUS SUCIU (2) Autor: Viorel Român Publicat în: Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Vasile BOGDAN: Se întâmplă însă un fenomen, la această oră poporul român, în care investim atâtea speranțe, este un popor vlăguit, iată, cinci milioane au plecat în Occident. Noi facem scandal în lume vizavi de un milion de musulmani care au venit în Europa, dar faptul că cinci milioane de români sunt pierduți pe undeva pare un
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381569_a_382898]
-
care și-a trădat buneii! Din păcate nu este singurul! Atmosfera din sala în care s-a votat înființarea Sfatului Țării II a fost incendiară. Cuvintele rostite la microfoane au fost cuvinte de bucurie și durere, îngrijorare și de mari speranțe privind viitorul românilor de la Nistru până aproape de Tisa. Votarea de către cei 1.725 de delegați veniți din toate localitățile R. Moldova a documentelor programatice s-a făcut în unanimitate. Au fost mai mulți vorbitori, dar cel mai pragmatic în susținerea
TABLETA DE WEEKEND (148): DE BUNA VESTIRE AM VOTAT RE-U-NI-RE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381611_a_382940]
-
în ploi, se frâng adânc în noi, Azi magigianul scoate din mânecă asul Invăluindu-mă cu brațul pe umerii reci și goi. E noapte, noapte albă în mine pe stradă Privesc în tăcere... un anotimp ce s-a dus, Picături de speranță pulsează în fragedă nalbă Iubire primesc de la tine și Domnul de Sus. 01.09.2016 Valentina Geambașu Foto internet Referință Bibliografică: TOAMNĂ, CU OCHII-MI TRIȘTI / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016
TOAMNĂ, CU OCHII-MI TRIŞTI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381630_a_382959]
-
texte elecronice primite de la Dv. mai în urmă: „Papa Francisc în România”, „Traian Băsescu la Roma”, precum și tezele comunicării prezentate la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Mă simt îndemnat să comentez primul dintre ele; celelalte două privesc în bună măsură speranțele iluzorii ce vi le-ați spus în promisele demersuri ale fostului și de tristă amintire președinte Băsescu în adâncirea dialogului ortodoxo-catolic. Însă, ca și mulți dintre noi, ați pariat - o spun abrupt! - Pe un cal mort. Mort politic și moral
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
a fost la Roma cu soția și l-a invitat pe papa Francisc în țară. Vizita e fără îndoială o încercare de a reface unitatea creștină, condiție sine qua non a integrării și a emancipării tuturor românilor din Europa. Cu speranța unei revederi, primiți, vă rugăm, domnule profesor Ioan Huma, asigurările mele de profund respect și recunoștința pentru interes, Viorel Roman Bremen, Germania 29 iunie 2015 *** Dragă Viorel, Cred că mă repet în mod plictisitor atunci când îți reamintesc că nu cred
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
în nicio religie, toate fiind compromise de-a lungul istoriei omenirii, din punct de vedere moral. Din păcate homo sapiens neputându-și controla spaima existențială și acceptă moartea eternă așa cum este ea, se agața de mistificări fantastice și trăiește în speranțe false! Dar, „ferice e cel ce crede"! Cu un singur Dumnezeu care vede și știe tot și care are puterea de a schimba starea lucrurilor, este de nențeles că, în primul rând au existat și încă mai există o sumedenie
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
ideologic, se ocolește cu grijă faptul că fiecare crede în altceva și se comportă ca atare, sincer cu el însuși. În ce măsură Marele și Sfântul Sinod Panortodox va reuși anul viitor să limpezească apele și să restabilească pacea între frați este speranța fiecărui creștin. Oricum faptul că greco-ortodocșii sunt în UE/NATO inainte de restabilirea unității creștine creează confuzie și neînțelegeri, după cum vedem în mod acut în Ucraina, Moldova, Grecia, Cipru și mai difuz în România, Bulgaria. Dictatura de dezvoltare ortodoxo-comunistă a
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
cuvinte. Am să-ți încarc sufletul cu multă iubire, Spre ați aduce-n viață o dulce fericire, Pe care s-o păstrezi ca o veșnică amintire, De la cel ce ți-o acordă ca pe o suvenire. Îți voi sădi numeroase speranțe în viață, Pe care să le savurezi ca pe o dulceață, Te voi păstra în mine, ca pe o floare vie, Iar o bucată din floare o voi pune la pălărie. Am să mi te agăț cu fir de aur
DRAGOSTEA MEA PENTRU TINE... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381677_a_383006]
-
din carte Să fie srisă- n limba nimanui? Atât de tristă fie viața noastră În a ei greu rănită pasăre de foc, Ce se dorește pasăre măiastră Dar care poate mâine nu va fi deloc? Întreb cătând în mine o speranță, Că dacă eu sunt simpla viața mea Și dacă timpul, în suprema-i aroganță Este doar limita puterii de a vrea, ... Citește mai mult LIBERUL ARBITRUAtâta timpul oare să-și dorească,În viața noastră, doar atât puținStăpânul zilelor să năzuiască
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Cuprins al necuprinsului din carteSă fie srisă- n limba nimanui? Atât de tristă fie viața noastrăîn a ei greu rănită pasăre de foc,Ce se dorește pasăre măiastrăDar care poate mâine nu va fi deloc? Întreb cătând în mine o speranță,Că dacă eu sunt simpla viața meași dacă timpul, în suprema-i aroganțăEste doar limita puterii de a vrea,... XIII. ȘAH PLANETAR, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017. ȘAH PLANETAR O tablă pătrată pe-
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
copaci prin coajă Și apa cum inundă rădăcini, Să nu mă plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini, Prin transparența cerului și-a mării Să înțeleg finitul ca o limită ce nu există, Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă, Eter să fie neputința- n transcendență, Imaterială limitarea omenească, Ca prin a sufletului transparență Să-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească, Să-i înteleg aureola ca pe o soluție De o blândețe purificatoare, În
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
să privesc copaci prin coajăși apa cum inundă rădăcini,Să nu mă plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini,Prin transparența cerului și-a măriiSă înțeleg finitul ca o limită ce nu există,Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă,Eter să fie neputința- n transcendență,Imaterială limitarea omenească,Ca prin a sufletului transparențăSă-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească,Să-i înteleg aureola ca pe o soluțieDe o blândețe purificatoare,În lumea-ne
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
creat un zbor, Trăire de-ar fi fost să știu te-aș fi creat un dor, Profundul dor, frumos și calm, în blândul tău afect, În lupta inegala, grea, cu-al lumii imperfect, Să nu rămâi ecoul memoriilor din mine, Speranța luminoasă ce-mi clocotește-n vine În căutarea acelui început de bine, Ca fugă salvatoare din șiruri de suspine, În care- abandonată sunt eu, veșnic căutând Ades’ chiar în muțenia lumii, notele din cânt, Te-aș fi creat pădure cu
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
creat un zbor,Trăire de-ar fi fost să știu te-aș fi creat un dor, Profundul dor, frumos și calm, în blândul tău afect,În lupta inegala, grea, cu-al lumii imperfect,Să nu rămâi ecoul memoriilor din mine,Speranța luminoasă ce-mi clocotește-n vineîn căutarea acelui început de bine,Ca fugă salvatoare din șiruri de suspine, În care- abandonată sunt eu, veșnic căutândAdes’ chiar în muțenia lumii, notele din cânt,Te-aș fi creat pădure cu frunze aurii
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
ce nu cotizau la PSD, amendându-i și înglotându-i în datorii, fâcându-i să-și piardă casa, de data aceasta. A luat drumul pribegiei cu o geantă de voiaj, cu bruma de spaniolă, învățată pe apucate din telenovelele sud-americane și cu speranța în suflet că, în doi-trei ani, se va putea reîntoarce să-și continue viața de unde o lăsase. Realitatea de la fața locului a demonstrat că nu era deloc așa. Viața în El Dorado nu e chiar golden (aurie). Niciodată nu a
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
a vibra și de a ... XIV. CRISTINA OPREA - MESAJE POETICE (1), de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016. SUB SEMNUL LUI TREI Am plecat pe drumul vieții cu trei păsări dragi alături. Pasării albe a Speranței i-am dat voie să zboare pe drumul vieții mele. Pasărea Recunoșțiinței și-a întins aripile și a planat spre casa păinților mei. Păsărea roșie a Iubirii plutește spre lăcașul inimii tale. A ajuns? ÎMBRĂȚIȘARE Pentru fiecare lacrimă mi-ai
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
mă țin de la vaporul meu alb-albastru doar un steag Levana Levana numele meu în ebraică nu-l murmură nimeni aici... fâlfâie steagul în care mă învălui de o bucată de vreme un cer insipid. Doar fetele mele au prins trenul Speranței, Mă împac cu mine!!! Îmi aduc aminte de pactul eșecului Cei de Dincolo mă recunosc! ----------------------------------------------- Bianca MARCOVICI Haifa, Israel 17 martie 2016 Referință Bibliografică: Bianca MARCOVICI - DIN POVESTIRILE LEVANEI (POEME) / Bianca Marcovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1903, Anul
DIN POVESTIRILE LEVANEI (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381698_a_383027]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PANTOFII PANACEU Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Știu, doamnă, ce pantofi preferați: Tocul înalt - fantezii! Tocul jos - resemnare, speranțe trecute, Nemulțumirea de sine. Pantoful fără toc, exuberanță, tinerețe, Siguranța vârstei trăite. Pantoful înalt, cui, erotism, dorințe, iluzii. Știu, doamnă, ce fobie sunt pantofii, Un panaceu la nervi, la bogăție, Plictiseala ascunsă în sute de pantofi. Fiecare cu rețeta proprie
PANTOFII PANACEU de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381704_a_383033]
-
intra în cetate.Și cred Doamne că acest Eueste cum a lăsat marele Dumnezeu,bun, rău; rău, bun...un Om pe drum.... XVI. MELANCOLIE NEAGRĂ, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017. Să cucerim o speranță, am spus, apoi voi inventa morile de vânt. Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apus și colindă cu ploile peste întinderi ce sorb ninsorile. Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei. Iar mă întorc la Sisif. Nu este important muntele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei ce au suferit mai mult, fiecare cu muntele și stânca ce urcă împinsă spre creasta de muncă și... ? Tăcerea țipă iar durerea speră. Tăcere! Citește mai mult Să cucerim o speranță, am spus,apoi voi inventa morile de vânt.Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apusși colindă cu ploilepeste întinderi ce sorb ninsorile.Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei.Iar mă întorc la Sisif.Nu este important muntele, nici stâncaimportant
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]