7,274 matches
-
istoria ei>>, gândirea lui Dilthey ia ca organ de cunoaștere a omului orizontul obiectiv al istoriei, nu introspecția subiectivă. <<Omul se cunoaște pe sine în istorie, niciodată în introspecție>>213. <<Istoricitatea>> este esența omului, care de aceea nu poate fi statică. <<Totalitatea naturii omului este numai în istorie>>"214 . În legătură cu aceste afirmații subliniem că M. Florian trece totuși cu vederea cel puțin o deosebire esențială, relevantă pentru înțelegerea celor două orientări ale gândirii. Conceptele romantice de Erlebnis și Verstehen dezvoltate de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lui în această direcție, Dilthey se dovedește încă o dată receptiv la Zeitgeist-ul său, oferind prin tipologia propusă o rezolvare pe măsura amplorii acestui fenomen de redefinire a științelor devenite autonome. 190 Ibid. Mai mult decât atât, Comte împarte sociologia în statică socială și dinamică socială. Prima vizează condițiile vieții sociale, iar cea de-a doua evoluția acesteia (cf. Paul Menzer, Note la A. Comte, op. cit., p. 282, precum și E. Becher, op. cit., p. 133). 191 Cf. A. Marga, op. cit., pp. 22-23. 192
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și simplu un anti-iluminism"5. Așa e posibilă apariția unei mișcări ca Sturm und Drang-ul în plin Aufklärung. Așa se ivesc categoriile romantice ale mobilității și devenirii, care tind să le înlocuiască pe cele clasice și clasicizante, mult prea statice și imuabile. Dar mai presus de toate, așa devine posibilă apariția conștiinței istorice factorul determinant în uriașa răsturnare de idei care avea să conducă la hegelianism și apoi la relativism în filozofie, la romantism și mai târziu la realism în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încrederii în necesitatea conștiinței acestuia, fără ca părțile să fie ignorate, ci pornind chiar de la ele. Într-un spirit dominant romantic, opus modelului clasic, categoria de existență a fost înlocuită cu cea de devenire 46. S-a renunțat, deci, la apriorismul static, astfel încât lucrurile au fost privite din perspectiva particularului viu, mobil, cu o dezvoltare organică, surprins în evoluția lui. În această situație au fost admise valori condiționate spațio-temporal în detrimentul valorilor eterne și unanim recunoscute, iar o ipotetică și mult dorită Mathesis
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
putem spune astfel: Cu toate că infirmă consistent apriorismul kantian, Dilthey nu părăsește totuși apriorismul în genere. La aceste abateri, simptomatice pentru istorismul lui Dilthey, am avut deja ocazia să ne referim. Pe de o parte, apriorismul lui Dilthey nu este nicidecum static, rigid și atemporal, ci se (re)constituie istoric, însușindu-și experiența și transformându-se o dată cu ea, fără a o premerge în mod absolut, în vreme ce pentru Kant transcendental este ceva care "premerge (a priori) experiența", chiar dacă "nu are totuși altă menire
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Hufnagel, vizând aceeași abordare transcendentală la care ne-am referit și noi. Fiind însă "concepută genetic", această "poziție" a lui Dilthey se istoricizează și capătă mobilitate, ceea ce ne-a îndemnat să vedem în ea o relativizare a transcendentalismului anistoric și static de tip kantian (vezi II, 2Ba). Pentru a determina din punct de vedere istoric "esența filozofiei", Dilthey pornește de la o serie de "sisteme filozofice care s-au întipărit înaintea tuturor celorlalte în conștiința umanității și au dat o orientare permanentă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adăugat promovarea liberă a tuturor celorlalte funcțiuni psihice, fantezia, sensibilitatea (supusă în luminism unei suverane rațiuni etice), precum și acea gigantizată intuiție până la proporții de viziune cosmică. Dintr-o asemenea completare avea de profitat însăși rațiunea, devenită cu timpul dialectică, din statică, așa cum se arăta încă în luminism" (s.n. Existența romantică, p. 12). E. Spranger evidențiază și el metamorfozele iluminismului, care "s-a transformat chiar în opusul său, dar de murit, n-a murit niciodată": "Tocmai raționalismul berlinez este leagănul nemijlocit al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
8, p, 175. 45 Immanuel Kant, Kritik der reinen Vernunft, Leipzig, Verlag von Philipp Reclam jun., 1878, p. 99. 46 Vezi I, nota 47. 47 Croce "exclude din istoria în sens propriu <<istoria naturală>>, care este îndreptată spre tipizare, abstracție, static. Introducerea <<evoluției>>, a <<transformismului>> în lumea organică nu salvează <<istoria naturală>>", pentru că istoria "are ca obiect evenimentul uman, procesul de formare a vieții umane". Și pentru Troeltsch, "evoluția este noțiunea istorică centrală", el distingând, ca și Rickert, "evoluția istorică a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de aici că trăirile se obiectivează abia prin corelație și expresie, ceea ce trimite încă o dată la relativizarea caracterului transcendental al conceptului de "trăire", despre care am vorbit în subcapitolul precedent. După cum am arătat deja, Dilthey propune în opoziție cu apriorismul static o abordare istorică dinamică, vizând totalitatea naturii umane. Pentru aceasta, el recurge la conceptul de "corelație a acțiunilor" (Wirkungszusammenhang), prin care activitățile părților sunt văzute în convergența lor, integrându-se în întreg, conform scopurilor specifice epocii. Acest concept desemnează faptul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
genere și știință", ca să "postuleze o ordine", să "raționalizeze" obiectele cunoașterii, "propunând în acest fel o interpretare a întregului care este lumea, experiența umană și cultura" (vezi I, nota 185). Dar așa cum am mai arătat, față de categoriile kantiene (atemporale și statice), cele ale lui Dilthey sunt temporale și mobile. Tocmai de aceea credem că nu putem vorbi în cazul lui Dilthey așa cum face Lieber 160 despre absența unei autentice istoricități în ceea ce privește ideea unei rațiuni istorice. Drept argument, autorul amintit invocă o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fi o platformă program pentru realitățile de azi. Gândirea e contextuală și evanescentă. A aplica aceleași pattern-uri de gândire/interpretare duce la haos social, economic și politic. Ceea ce a fost posibil cândva devine imposibil altcândva, pentru că lumea nu e statică, iar toată această dinamică umană și istorică schimbă condițiile în care putem acționa și condițiile teoretizării. Când spun "condiții" mă refer la toate posibilele condiționări pe care le-ar putea suporta o acțiune umană, pe care oamenii, prin activitatea lor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
execută într-un ritm exprimat de metronom, sau de comanda verbală a kinetoterapeutului. Descompunerea mișcării: T1 cotracție dinamică concentrică a agoniștilor (mișcarea de bază, propriu-zisă, pentru care s-a realizat montajul); T2 oprire în punctul maxim al cursei în contracția statică (mușchiul fiind cu fibra scurtatăă; T3 mișcarea de revenire spre poziția inițială cu alungirea mușchilor agoniști sau contracția excentrică a agoniștilor (dacă greutatea este suficient de mare pentru a realiza returul); T4 oprire în poziția de repaus sau momentul de
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
fibra scurtatăă; T3 mișcarea de revenire spre poziția inițială cu alungirea mușchilor agoniști sau contracția excentrică a agoniștilor (dacă greutatea este suficient de mare pentru a realiza returul); T4 oprire în poziția de repaus sau momentul de menținere în contracție statică a agoniștilor care sunt cu fibra alungită. Variația celor 4 timpuri va determina ritmul: o schemă T1-T2-T3-T4 determină un ritm lent, în timp ce dacă vom exclude T2-T4 vom imprima un ritm rapid. Variația celor patru timpi va accentua și efectele, astfel
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
dincolo de poziția de repaus printr-o contracție a antagoniștilor, acest lucru repetându-se de mai multe ori. Progresia exercițiilor: Exercițiile din suspensie verticală permit stabilirea unei progresii: exerciții pasive, activo pasive, active exerciții active contra gravitației terminate cu o contracție statică menținută exerciții active cu rezistență contra gravitației + rezistență fie manuală, fie sistem scripete-greutate, fie resort; progresia recâștigării tonusului muscular și al mobilității se realizează prin modificarea amplitudinii mișcării sau prin adăugarea unei rezistențe și alternarea tipului de contracții musculare: izometrice
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sportivul ar trebui să reînvețe ce mușchi trebuie contractați și relaxați pentru a solicita țesuturile sănătoase existente. În timp ce evoluează, efortul conștient va fi înlocuit treptat de cel subconștient sau „automat”. Dezvoltarea conștientizării poziției ar trebui să înceapă de la mișcări simple statice, ajungându-se în final la mișcări complexe, dinamice, specifice sportului (după Sbenghe, T., 2000). Cererile proprioceptorilor sunt mereu intensificate și reactualizate datorită acțiunilor multiple, forțelor externe, suprafețelor instabile. În situații controlate antrenarea proprioceptorilor poate fi făcută în sensul depistării punctelor
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
exerseze mișcările folosind încălțămintea sport adecvată și cea mai comodă; sportivul trebuie să exerseze mișcările pe suprafața specifică sportului practicat; sportivul trebuie să exerseze mișcările pe fond de oboseală (în special după antrenamentul specific); mișcările trebuie să progreseze de la simple, statice la dinamice, complxe; mișcările trebuie să fie specifice sportului practicat; mișcările trebuie să fie efectuate cu ochii deschiși și cu ochii închiși dacă este posibil; când este aplicat (antrenamentul proprioceptiv) doar pentru prevenirea accidentărilor la indivizi sănătoși, durata antrenamentului trebuie
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Pe măsură ce sportivul progresează își poate folosi imaginația pentru a găsi alte exerciții. Gama exercițiilor este destul de largă pentru că antrenamentul proprioceptiv poate fi efectuat simplu sau cu ajutorul unor dispozitive cum ar fi cele din tabelul 1 Notă: Se poate influența echilibrul static, adică se lucrează pe un singur dispozitiv, sau echilibrul dinamic prin conceperea de parcursuri formate din mai multe dispozitive. 8.2.EXEMPLE PRACTICE DE UTILIZARE A DISPOZITIVELOR Testarea echilibrului static Testul “Flamingo” Materiale utilizate: Un suport din metal cu lungimea
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
fi cele din tabelul 1 Notă: Se poate influența echilibrul static, adică se lucrează pe un singur dispozitiv, sau echilibrul dinamic prin conceperea de parcursuri formate din mai multe dispozitive. 8.2.EXEMPLE PRACTICE DE UTILIZARE A DISPOZITIVELOR Testarea echilibrului static Testul “Flamingo” Materiale utilizate: Un suport din metal cu lungimea de 50 cm, înălțimea de 4 cm și grosimea de 3 cm. Subiectul va așeza un picior (la alegere), pe suport, apoi prin flexia gambei libere va prinde cu mâna
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
privirilor și prin urmare a perspectivelor. Decupat în spațiul mai cuprinzător, locul scenei se delimitează de rest prin culise, spațiale si temporale. Scena se definește nu doar ca spațiu menit să expună, să reprezinte plastic în ordinea non-evenimentului, în ordinea statică a lumii (vizibilă, dar încremenită). Scena este, mai ales, un loc al protagonistului. Cînd deschide lumea romanului, joacă o dublă ipostază, pe care i-o conferă teatralitatea imanentă și spațiul romanesc. Nu este o simplă așezare a decorului, o butaforie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la dispoziția naratorului. Este o schimbare de optică în maniera romancierului de a construi, în a așeza proporțiile edificiului său. " Condiția" umană poate fi reprezentată în simplificare tipologică sau în perpetuarea infinitezimală a individualului, irepetabil și acut particular. Eroii romanului "static" sînt atrași în sfera observației cu forța unei curiozități răbdătoare și inalterabile. Insațiabile. Roman "fără subiect", după declarația autorului însuși, "static" potrivit chiar taxinomiilor lui Anton Holban, Ioana se compune aglutinant, pe traseele digresiunii și ale parantezelor de discurs narativ
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
umană poate fi reprezentată în simplificare tipologică sau în perpetuarea infinitezimală a individualului, irepetabil și acut particular. Eroii romanului "static" sînt atrași în sfera observației cu forța unei curiozități răbdătoare și inalterabile. Insațiabile. Roman "fără subiect", după declarația autorului însuși, "static" potrivit chiar taxinomiilor lui Anton Holban, Ioana se compune aglutinant, pe traseele digresiunii și ale parantezelor de discurs narativ, care dispersează materia ficțiunii. Mod camilpetrescian, împrumutat de la modernii vremii, în fruntea cărora strălucește Proust. Ca sumă a secvențelor detașabile, povestirea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
loialitatea. Doamna T. îl iubește sincer, îi simte sensibilitatea superioară. Tânărul are suficiente calități, dar nu face parte din categoria învingătorilor. Unica împlinire în care crede este dragostea ireală, demonică, devastatoare, nelumească. George Demetru Ladima G.D. Ladima este un personaj static, multidimensional, un alter-ego al autorului. Portretul fizic: "înalt, slab, cu ochii rotunzi și orbitele mari, adâncite... cu mustață de sergent-major și cărare de frizer". Pentru Fred Vasilescu: "un om atât de serios, un profesor ca înfățișare". În viziunea Emiliei Răchitaru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fi scris prin gazete ceva favorabil despre ea. În realitate, el o plictisea, o obosea cu atitudinile lui ridicol de sentimentale. Emilia este insensibilă la sentimente puternice, este o "bestie incultă", "femeia de toate zilele" (G. Călinescu); este un personaj static, unidimensional, "dezastruoasă ca o bucătăreasă patetică" (Fred Vasilescu). În timp ce G.D. Ladima o divinizează, Fred o judecă la rece, o vede gravă și impozantă, glumește vulgar, este de o gravitate prostească, nu pricepe rolurile în care este distribuită. Dragostea Emiliei este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
finalul piesei este elocventă: "Pentru ceea ce năzuia el să înțeleagă, nici o minte omenească nu a fost suficientă până azi... L-a pierdut orgoliul lui nemăsurat". Tiparul de idealitate a lui Gelu Ruscanu vizează "un ideal, gândit ca etern și pur, static în perfecțiunea lui astrală" (Elena Zaharia Filipaș). Suflete tari În timp ce protagonistul Gelu Ruscanu din Jocul ielelor era obsedat de dreptatea absolută, Andrei Pietraru din piesa Suflete tari aspiră iluzoriu spre iubirea absolută. De data aceasta, drama se consumă la nivelul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
această etapă. Cunoștințele tehnice impuse la această vârstă sunt de a învăța corect cele 4 procedee tehnice de înot, deoarece calitatea execuțiilor este esențială. Se va urmări în special: - poziția corectă a corpului pe apă, - modul de rezolvare al portanței statice și hidrodinamice în timpul respirației, - echilibrul în timpul alunecării și în timpul executării mișcărilor care compun fazele premergătoare, - corectitudinea execuției mișcărilor în apă, eficiența elementelor care compun fazele active, - posibilitățile naturale de a rezolva elementul tehnic care frânează (faza pregătitoare) în ducerea segmentelor
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]