11,425 matches
-
dintr-un demult ce-a fost parcă ieri și în care-ascult foșnet de tăceri. Văd atât de clar toate câte-au fost întrupate iar în altfel de rost. Când speram să sui pe culmi cu-orice risc spre-a ciopli statui în menitul pisc. Am pornit să cânt doine ce-n trecut în orice cuvânt întrupat m-au vrut. Simt că un destin, încă treaz și dens, clipelor ce vin le croiește sens, Spre-a-mi vesti nou zbor și-un
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384527_a_385856]
-
paradă, Amintind de el și-n debila-i senectute, Va rămâne el tot cu ce are în frunte... Când gestul gratuit se lăsă așteptat, Făcând un bine se crede prea căutat, Căutând doar paiele din ochiul altuia, Își și vede statuia din paiul paranoia... Se spune că de Crăciun toți sunt mai buni.. asta, dacă au devenit între timp de la primii pași ai autoeducației, sau dacă putem vorbi de așa ceva, deoarece unii chiar și de Crăciun nu pot fi altfel decât
CULTURA CE APRECIAZĂ BINELE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384577_a_385906]
-
Cântă bătrânul menestrel Cu gândurile prea departe, La baluri cu prințese fine Și cavaleri împlătoșați, Iar cântul său, parcă devine Ecoul anilor îndepărtați. Cu pletele lui lungi și sure Căzute pe cămașa alb-albastră, Privirile poate să-ți fure, Ca o statuie la fereastră. Doar mâinile se mișcă blând Pe cobza strânsă prea solemn, Iar sunetele, picurând, Te însoțesc, ca un îndemn. E-o muzică fără cuvinte, Cântată pentru câteva parale, Ce-aduce tuturor în minte Serbările medievale. Referință Bibliografică: MENESTRELUL / Mihaela
MENESTRELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384594_a_385923]
-
care urlă cu voce tunătoare: --Bââăăă! Orătănii nenorocite! Cum de vă mai rabdă pământul? Ați uitat să fiți oameni, mă? Urletul și fulgerele din ochii lui moș Ion spulberară zâmbetele de pe fețele celor trei, care amuțiră și înțepeniră, ca niște statui. Erau total anesteziați și lipsiți de voință. Doar Vasilică îngăimă speriat: --Ce te bagi în afacerile noas?.. --Bââăăă! Repetă urletul moș Ion. Nu mă face să-ți scap un dos de labă în afacerea...Doamne, iartă-mă, că m-am
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
Armenescu a fost prezentată de doamna Elena Scurtu. În 1989 a debutat în revista „Luceafărul” cu poemul „Confluențe”. A publicat până în prezent 13 volume de poezii și proză: “Ferestrele somnului”, “Regatul ascuns”, “Exodul uitării”, “Dictatura iubirii”, “Strigăt spre lumină”, “Memoria statuilor”, “Iubirea Împărătească”, ediție bilingvă (romană-engleză) cu o prefață de Dan Bodea si postfață de T Stănciulescu-Editura Mirabilis, “Joc tainic”, “Cântecul iubirii”, “Locul de lumină”, “Insomnia căutării”. A coordonat antologia „Poeți români slăvind dumnezeirea”. Este prezentă în 12 antologii și are
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în bustul gol, etalând frumusețea unor sâni superbi și un chiloțel bleu dantelat. Am ridicat-o în brațe ca pe o frumoasă statuie vie și caldă și am depus-o pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau cele două trupuri pline de pasiune și voluptate. Bărbăția mea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
numele cât și înfățișarea. La început, ea a primit numele poetului și prozatorului maghiar, Arany János. Apoi, numele i-a fost schimbat în Piața Sfântul Gheorghe. Această schimbare a fost prilejuită de amplasarea în perimetrul pieței, după anului 1900, a statuii Sfântului Gheorghe omorând balaurul. La finele celui de-al doilea război mondial, piața a căpătat numele lui Gheorghe Sion, scriitor român, din Bucovina, membru titular al Academiei Române din anul 1868, în semn de omagiu pentru cărturarul care a contribuit, prin
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
Și linia străzii Victor Babeș pe partea estică, precum și cea a străzii Republicii, pe latura sa vestică, era trasate de același fel de imobile. Febra construcțiilor din zonă a cuprins repede și piața. Astfel, în perimetrul ei, a fost amplasată statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul. Dezvelirea monumentului a avut loc în ziua de 28 septembrie 1904, iar la scurtă vreme, zona a primit numele de Piața Sfântului Gheorghe. La început, statuia a avut o inscripție scrisă cu caractere gotice. Pe latura
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
repede și piața. Astfel, în perimetrul ei, a fost amplasată statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul. Dezvelirea monumentului a avut loc în ziua de 28 septembrie 1904, iar la scurtă vreme, zona a primit numele de Piața Sfântului Gheorghe. La început, statuia a avut o inscripție scrisă cu caractere gotice. Pe latura de est scria: Georgius / Equitum / Patronus, adică „Gheorghe, patronul cavalerilor”. Inscripția de pe latura nordică oferea informații despre realizatorii statuii și circumstanțele realizării ei: Kolozsvári Miklós mester fiai / Márton és György
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
vreme, zona a primit numele de Piața Sfântului Gheorghe. La început, statuia a avut o inscripție scrisă cu caractere gotice. Pe latura de est scria: Georgius / Equitum / Patronus, adică „Gheorghe, patronul cavalerilor”. Inscripția de pe latura nordică oferea informații despre realizatorii statuii și circumstanțele realizării ei: Kolozsvári Miklós mester fiai / Márton és György, Nagy Lajos / király megbízásából készítették / Prágának 1373 esztendőben, adică „Fiii meșterului Nicolae din Cluj, Martin și Gheorghe, l-au realizat din însărcinarea regelui Ludovic cel Mare, pentru Praga, în
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
lucrările de construcție a complexului medical de pe partea nordică a străzii Clinicilor. Marea sistematizare Dar planul de sistematizare, vizând realizarea unor noi edificii în perimetrul ei, precum și îmbunătățirea traficului rutier în zonă, a schimbat aspectul pieței. În cadrul programului de sistematizare, statuia Sfântului Gheorghe a fost mutată din piață, iar în locul vechilor clădiri au apărut edificii noi, reprezentate de grupul de blocuri de pe partea nordică, cuprinse între străzile Petru Maior și Gheorghe Șincai, precum și Casa de Cultură a Studenților, pe latura de
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
Impact > Istorisire > ADRIANA - ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cum s-a despărțit de femeie, Adriana a achitat nota de plată și s-a îndreptat spre statuie. În suflet i se instalase teama că exista posibilitatea să nu fie pictorul venit în parc. Spre bucuria sa l-a văzut de la distanță înconjurat de curioșii care îl asistau pictând. Apropiindu-se plină de emoție, ca un copil care
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
Îmi este indiferent. Vorbesc la fel de bine ambele limbi. - Am observat. Felicitări! - Mulțumesc! - Și? V-ați hotărât să-mi pozați? I-a priviți, această schiță! Seamănă cu dumneavoastră? și italianul îi arătă tabloul la care lucra. Nu mai era cel cu statuia, ci unul cu piața în care se plimbau două domnișoare îmbrăcate în rochii de epocă, cu umbrelele micuțe și viu colorate deschise pe umăr și care semănau destul de bine cu ea și cu Doina. Uimită de ce memorie vizuală are italianul
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
LEGENDA CORIDEI SPANIOLE” Fragment de roman Era după prânz și Cornelia deschise laptop-ul, apoi căsuța de email. Alfredo îi scrisese un mesaj scurt. “Hola Cornelia! Te aștept la orele 17 la o cafea, în „Plaza Mayor de Madrid”, în fața statuii lui Felipe lll. O vei recunoaște ușor, deoarece este călare pe cal. Un abrazo fuerte.” Răspunsul a fost redactat imediat. Cunoștea locul de întâlnire, deși sosise doar cu o zi înainte, în Spania și era pentru prima dată în această
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
apă apoi, croiesc doar ei știu cum starea de sângeros război. Tablul cinci Corpurile cele trei au ombilicul comun, sunt din lut corifei pământului din drum. Tabloul șase De efort cade trupul masculului târându-se-n genunchi, toropit, în fața lutoaselor statui e un biet hoit de iele nuntit. Tabloul șapte Femeile mai seduc, mai se lasă, uitând pe bărbat în urmă, cuc, sărmanul mumificat cade în plasă. Tabloul opt Șirul se formează ducându-se întins prin glodul ce filtrează cerul învins
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
sunt brațe de Sisif căci durerile se frământă lung așa ca pâinea. undeva,în adâncuri pașii tăi mici și albi sunt scriși pe lespezile unui timp când nu erau dureri. undeva,în adâncuri, îngerii stau nemișcați și tăcuți așa,ca statuile într-o expoziție. brațele descărnate frământa vechi dureri pașii tăi mici și albi duc departe unde totul se îmbraca în întuneric sau se inneacă în cea mai albă mare... Referință Bibliografică: Moment de seara / Marius Horvath : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MOMENT DE SEARA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382564_a_383893]
-
vreo Cenușăreasă sau de prințul ce o căuta, din basmul fermecător al Fraților Grimm, pășind printre bijuteriile arhitectonice în stil Renaștere, Bidermeier, Art Nouveau, etajate, cu ornamente minunate de piatră sau lemn aurit, colorat. Din loc în loc, piețe cu încântătoare statui de dansatori, care le dădeau senzația că nimeriseră deodată, fără să vrea, în evul mediu. Plimbarea prin oraș părea cu o călătorie în alte timpuri, printre filele învechite de negura timpului ale unei cărți de povești fermecătoare. Orașul își menținea
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
ca subiect dispariția copiilor din oraș, în urma unei invazii de șobolani. Cornelia și Roland au realizat atunci, că legenda lui Rattenfänger von Hameln era prezentă în tot centrul istoric al orașului. Văzuseră peste tot în jurul lor gravuri, vitralii, inscripții, basoreliefuri, statui, desene, picturi, fresce care aminteau tragicul eveniment, ce a zguduit această așezare. De la fântâna cântărețului din fața primăriei, la șobolanii de pe dale, desenați pe asfalt, povestea era prezentă în orice loc din oraș, în construcții și opere de artă, în spiritul
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
stele Luna stă în loc și ea tăcând sub geana nopții Eu mai construiesc un vis și-l leg de stâlpul porții. Greierii înmărmuriți stau din cântat o clipă, E-o tăcere de granit pe-a timpului aripa. Par stejarii nemișcați statui fără suflare, Cerul parcă s-a ascuns și noaptea-i tot mai mare. Cade roua pe pamant și-mi picura pe buze Toate parcă-ar aștepta sosirea unei muze. Și-i răcoare împrejur, e-un frig ce ma îngheață Timpul
MAI CONSTRUIESC UN VIS de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383866_a_385195]
-
pe Nil și a rămas uimit de piramidele faraonilor, s-a întors în țară cu o enormă bogăție sufletească. Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa Domus Augusta și Templul de marmură al lui Apolo, urmat de Statuile Danaidelor. Se clădise mărețul Panteon, termele lui Agrippa, Porticul Octaviei și frumosul teatru al lui Marcellus. El frecventa adesea bazinul de apă al luptătorilor, teatrele, circurile, dar și localurile de noapte, reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
trecerii dintre mine și ziua acesta adusă în zi surâzând pe trotuare ți se apleacă vitrinele sub ochi ca o catapultă în inima timpului pe care pe palme îl porți muind clipele în lacrima zilei din Piața Unirii nesățioase aici statuiele cântă-n imagini istoria arsă de foc de chin și durere în inima Ardealului sângele aici a țășnit din zeci de izvoare sub dinți de oțel sub ploaia de gloanțe a timpului . ars de cuvinte decembrie 89 stâlpi împușcați trepte
CLUJ-INIMA ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383914_a_385243]
-
și un medic la care să meargă pentru intervenție. „Este un bun profesionist” - adăugase ea. Intrase în cabinet cu fișa întocmită la registratură, la chemarea asistentei. Acolo, o femeie încă dezbrăcată până la mijloc, stătea în mijloc cabinetului încremenită ca o statuie, ascultând ultimele indicații date de medic. Sonia îi privi formele sculpturale, întrebându-se fără voie ce va rămâne din ele. Sau dacă... Femeia tocmai începuse să se îmbrace și asistenta i se adresă zorind-o acum pe ea să se
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
poate rămâne dulce. În poemele lui Dumitru Marian Tomoiagă misterul iubirii semnează mereu cu o dulce amăgire, iar visele își găsesc împlinirea doar pe aripile vântului care spulberă răspunsurile efemerului. “Pe aripi de vânt și foșnet de ramuri,/ Cioplită-n statui de-o perfidă idee,/ Nălucă ce bate cu raze în geamuri,/ Iluzie rece-n parfum de femeie.../ Visare abstractă ce-mi bântuie dorul/ Ciudată dorință de valuri sărate,/ O aripă frântă ce spintecă zborul,/ O dulce tăcere și singurătate.../ Icoană
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
pierdut, mărgelele-și întinde și-ncepe-a implora cu limba aburită a altui început. În monologul trist, cu note discordante, aș înțelege stele și lumi debusolate, găsite-n drumuri curbe, în ritmuri galopante, lacrima cerului le-a adunat pe toate. Statuie la fereastră-n hipnoza ei lichidă, m-aș părăsi pe dată, s-ajung până la cer, ca lacrima lucioasă, desculță și silfidă să mă îmbrățișeze în dansul efemer. foto: pictură de Andreea Gheorghiu Referință Bibliografică: LACRIMA CERULUI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe
LACRIMA CERULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384116_a_385445]
-
ca municipalitatea clujeană să-i ofere titlu de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca la această femeie curajoasă, intelectuală și model moral pentru români, care a intrat în istoria urbei de pe Someș și peste ani sunt sigur că va avea statui și nume de stradă în orașul în care a trăit și a luptat pentru democrație, Europa toleranței creștine și demnitate națională. Ionuț Țene Referință Bibliografică: Fiica Doinei Cornea a trecut le cele veșnice.O dizidentă uitată pe nedrept, Articol de
FIICA DOINEI CORNEA A TRECUT LE CELE VEȘNICE.O DIZIDENTĂ UITATĂ PE NEDREPT, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383312_a_384641]