144,572 matches
-
Legea de organizare a Direcției Generale PTT, a apărut Legea pentru Statutul personalului PTT, care înlocuia legea similară din anul 1927, cu modificările din anul 1931. Legea s-a aplicat până la 1 octombrie 1945, când a luat locul un nou Statut al personalului poștelor, telegrafelor și telefoanelor, înlocuit și acesta la 5 iunie 1946, cu Legea pentru Statutul personalului PTT, care cu unele modificări aduse în anul 1947, a rămas în vigoare până la 8 iunie 1950, când a apărut Codul Muncii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
similară din anul 1927, cu modificările din anul 1931. Legea s-a aplicat până la 1 octombrie 1945, când a luat locul un nou Statut al personalului poștelor, telegrafelor și telefoanelor, înlocuit și acesta la 5 iunie 1946, cu Legea pentru Statutul personalului PTT, care cu unele modificări aduse în anul 1947, a rămas în vigoare până la 8 iunie 1950, când a apărut Codul Muncii. Administrația Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor, a funcționat pe baza Legii nr. 2.311 din 24 iunie 1938
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
distribuirea timbrelor, Of. Special controlul mandatelor etc. Toate oficiile PTTR din județ erau în subordinea Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații Suceava. În anul 1973, a avut loc o nouă organizare a MTT. Departamentul Poștelor și Telecomunicațiilor și-a menținut statutul anterior, dar organizat în patru direcții: Direcția poștei și difuzării presei, Direcția telefontelegraf, Direcția radio și televiziune și Direcția plan, prestări și decontări. Unitățile de poștă și telecomunicații continuau să fie finanțate de către departament. În curând în structura organizatorică a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unei anumite unități.“ 1.2. Izvoarele disciplinei muncii sunt: Codul muncii care, În titlul XI„Răspunderea juridică“, reglementează atât Regulamentul intern, răspunderea disciplinară, răspunderea patrimonială, răspunderea contravențională, cât și răspunderea penală; Contractele colective de muncă și „actele specifice“, cum sunt statutele de personal, statutele disciplinare, regulamentele de ordine interioară. 1.3. Căile de Înfăptuire a disciplinei muncii sunt clasificate, de literatura juridică, În: - căi (mijloace) cu caracter organizatoric, preventiv și stimulativ (salariu de merit, sporuri, premii); - căile sancționatorii - sancțiunile care se
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
1.2. Izvoarele disciplinei muncii sunt: Codul muncii care, În titlul XI„Răspunderea juridică“, reglementează atât Regulamentul intern, răspunderea disciplinară, răspunderea patrimonială, răspunderea contravențională, cât și răspunderea penală; Contractele colective de muncă și „actele specifice“, cum sunt statutele de personal, statutele disciplinare, regulamentele de ordine interioară. 1.3. Căile de Înfăptuire a disciplinei muncii sunt clasificate, de literatura juridică, În: - căi (mijloace) cu caracter organizatoric, preventiv și stimulativ (salariu de merit, sporuri, premii); - căile sancționatorii - sancțiunile care se pot aplica În cadrul
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
3.2. Elementele esențiale ale răspunderii disciplinare care presupun existența lor cumulată sunt:calitatea de salariat - rezultată din existența unui contract individual de muncă; - existența unei fapte ilicite - Încălcarea Îndatoririlor de muncă asumate prin contractele individuale de muncă, regulamentele interne, statute etc.; - săvârșirea faptei cu vinovăție; - un rezultat dăunător;legătura de cauzalitate Între faptă și rezultat. 3.3. Trăsăturile caracteristice ale răspunderii disciplinare sunt: - răspunderea disciplinară are o funcție sancționatorie, preventivă și educativă; - este de natură contractuală, are ca izvor contractul
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
sancțiuni disciplinare suferite anterior de către salariat. 4.2. Clasificarea sancțiunilor disciplinare se face după criteriile: a) categoriei de personal cărora li se aplică: - sancțiuni generale - care sunt prevăzute În Codul muncii și Regulamentul intern; - sancțiuni speciale - care sunt prevăzute În statutele de personal sau În statutele disciplinare aplicabile unor anumite sectoare de muncă sau profesii, sau chiar prin legile de organizare și funcționare. b) criteriul efectelor produse: - cu efect precumpănitor moral; - cu efect precumpănitor patrimonial. 4.3. Sancțiunile generale sunt cele
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
salariat. 4.2. Clasificarea sancțiunilor disciplinare se face după criteriile: a) categoriei de personal cărora li se aplică: - sancțiuni generale - care sunt prevăzute În Codul muncii și Regulamentul intern; - sancțiuni speciale - care sunt prevăzute În statutele de personal sau În statutele disciplinare aplicabile unor anumite sectoare de muncă sau profesii, sau chiar prin legile de organizare și funcționare. b) criteriul efectelor produse: - cu efect precumpănitor moral; - cu efect precumpănitor patrimonial. 4.3. Sancțiunile generale sunt cele prevăzute În art. 248 alin
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
aplicarea unei sancțiuni cu retrogradarea din funcție pe o perioadă mai mare de 60 de zile , reducerea salariului cu peste 10% ori pe o perioadă mai mare de trei luni. Un alt regim sancționator nu poate fi stabilit decât prin statutele profesionale aprobate prin lege specială. 4.4. Sancțiuni disciplinare specifice. În alineatul 2 al art. 248 din Legea nr. 53/2003, republicată, se arată că „În cazul În care prin statute profesionale aprobate prin lege specială se stabilește un alt
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
alt regim sancționator nu poate fi stabilit decât prin statutele profesionale aprobate prin lege specială. 4.4. Sancțiuni disciplinare specifice. În alineatul 2 al art. 248 din Legea nr. 53/2003, republicată, se arată că „În cazul În care prin statute profesionale aprobate prin lege specială se stabilește un alt regim sancționatoriu, va fi aplicat acesta.“ În cele ce urmează vom prezenta, succint, unele dintre acestea: 4.4.1. Sancțiuni specifice aplicabile magistraților: Potrivit art. 100 alin. 1 din Legea nr.
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
-l cuprindă această decizie. Astfel, În alin. 2 al art. 252 din Legea 53/2003, se precizează că „sub sancțiunea nulității absolute, În decizie se cuprind În mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost Încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost Înlăturate apărările formulate de salariat În timpul cercetării disciplinare sau motivele pentru care, În condițiile
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
răspunderi salariaților pentru prejudiciile produse angjatorului din vina și În legătură cu munca lor. Pentru a exista o astfel de răspundere patrimonială În toate cazurile este necesară Întrunirea cumulativă a elementelor acesteia - fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate, vinovăția. Practica judiciară a statut că În lipsa vinovăției celui În cauză care, exercitându-și atribuțiile funcției În mod corect, răspunderea patrimonială este exclusă. CAPITOLUL III RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ 1. Generalități. Definiția răspunderii contravenționale. De la bun Început trebuie să menționăm faptul că printre noutățile aduse de Legea
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
salariaților pentru refacerea conținutului său la angajator, prin preluarea informațiilor din baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii. 5. Inspectorii de muncă. Funcțiile de inspector de muncă și inspector social sunt funcții publice În cadrul categoriei funcțiilor publice specifice, cu statut special. Inspectorul general de stat și inspectorii generali de stat adjuncți sunt inspectori de muncă, respectiv inspectori sociali. Inspectorii de muncă sunt independenți față de orice schimbare guvernamentală și de orice influență neprevăzută din afară. Pot fi inspectori de muncă și
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
nu o sucursală a acestuia. 3.3.Sindicatele și patronatele; În conformitate cu art. 28 alin. 3 din Legea nr.62/2011 a dialogului social, organizațiile sindicale au calitate procesuală activă referitor la apărararea drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, În fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși, (alin
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
se poate pronunța În favoarea sau În defavoarea sa. Procurorul intervine În activitatea judiciară pentru a apăra interesele generale ale societății. Interesul public este prezent chiar și atunci când procurorul intervine pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor. Această Împrejurare determină și statutul său special de parte În procesul civil. 3.6. Organizațiile neguvernamentale. Calitate procesuală activă, În sensul celor prezentate mai sus, pot avea și organizațiile neguvernamentale În cazul unei discriminări mai ales dacă aceasta are loc la locul de muncă a
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
organe de jurisdicție diferă În unele privințe, deosebiri putând exista de la un consiliu de disciplină la altul, În conformitate cu legile ce le reglementează activitatea. Astfel de reglementări sunt: - Legea nr. 317/2004 Consiliul Superior al Magistraturii; - Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului 1 reglementează activitatea Consiliilor de disciplină care funcționează pe lângă șefii unităților de poliție și au un caracter consultativ. La nivelul Inspectoratului General al Poliției se constituie Consiliul superior de disciplină. După prezentarea tuturor căilor procedurale privind activitatea acestor consilii
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
de întărire a legăturilor dintre membrii familiei, de întoarcere la rădăcini. 4. Motivația ludică exprimată ca refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația educațională exprimată prin dorința de cunoaștere a tradițiilor, a obiceiurilor, a meșteșugurilor și istoriei proprii sau a altor civilizații, de cunoaștere a unor noi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
parcuri naturale) la care se adaugă rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale și arii de protecție speciala avifaunistică (fig. 6). Munții Măcin Lunca Joasă a Prutului (Vădeni) Munții Apuseni (Platoul Padiș) 1. Rezervația Biosferei Delta Dunării deține un triplu statut de protecție internațională: Rezervație a Biosferei, desemnată de Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”, Zonă Umedă de Importanță Internațională, desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar și Sit al Patrimoniului Natural Universal UNESCO; 2. Parcul Național Domogled - Valea Cernei; 3. Parcul Național Retezat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Fluxurile turistice impulsionează construcția de autostrăzi (de exemplu, Autostrada Soarelui, Autostrada București - Brașov) precum și modernizarea căilor rutiere și feroviare. Turismul stimulează și alte activități, precum comerțul și serviciile. În ultimele două decenii, se constată o „explozie” a construcțiilor turistice cu statut de case de vacanță și de pensiuni, ceea ce a impulsionat sectoarele productive aferente și a determinat un comerț intens cu materiale de construcție. Activitatea turistică are nevoie și de servicii de telecomunicații, poștă, internet, alimentare cu apă, gaz, energie electrică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
proceselor de tranziție din țara noastră. Problematica investițiilor străine este mai profund tratată în literatura economică, decât în cea juridică unde este tratată fragmentar, tangențial cu alte probleme ale dreptului comercial atât intern cât și internațional, în dreptul civil și în statutul juridic al persoanelor juridice. Ținând cont de practica altor țări, tranziția la economia de piață necesită în mod deosebit investiții mari cu destinație specială, tehnică nouă, tehnologii moderne și transformări radicale în relațiile de proprietate. Scopul lucrării este cercetarea și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
nouă, tehnologii moderne și transformări radicale în relațiile de proprietate. Scopul lucrării este cercetarea și analiza în detaliu a doctrinei juridice naționale și internaționale cu privire la regimul juridic al investițiilor străine prin prisma rolului lor în economia de tranziție și al statutului juridic al societăților comerciale cu investiții străine. Analizând legislația și practica judiciară precum și făcând comparație cu legislația, doctrina și practica judiciară a altor state, la elaborarea prezentei lucrări mi-am propus mai multe obiective, detaliate în cuprinsul ei. Natura științifică
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
a deveni competitivi în mediul internațional și care se focalizează din ce în ce mai mult pe reducerea costurilor. România poate deveni în următorii ani sursa creșterii eficienței pentru marii investitori. stabilitate legislativă și, nu în ultimul rând, prin reducerea continuă a costului finanțării. Statutul de membru UE aduce un plus de încredere în rândul investitorilor străini și autohtoni. 4. Potențialul turistic. Deși ritmul de creștere a investițiilor străine se va reduce, pe fondul crizei, Agenția Română pentru Investiții Străine anunță că România va continua
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
eficiența generală a economiei românești prin îmbunătățirea alocării resurselor, creșterea gradului de specializare și încurajarea concurenței. În condițiile îmbunătățirii mediului de afaceri, România este deja o țintă atractivă pentru investițiile străine. La aceasta obținut de va contribui în continuare și statutul de economie de piață funcțională România. Atragerea unui volum mare de investiții străine va asigura rapid și direct accesul la un management eficient, tehnologii moderne, precum și la noi segmente de piață. 2.6 Garanții legale pentru investitorii străini Pentru a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în baza confirmării date de Agenția Română de Dezvoltare sau în baza cererii înregistrate, chiar în absența confirmării Agenției. La cererea investitorului în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii, pe baza prezentării documentației, care cuprindea contractul de societate și statutul acesteia, contracte comerciale sau alte acte juridice, întocmite cu respectarea cerințelor stabilite de legea română, în funcție de modalitatea de realizare a investiției, Agenția Română de Dezvoltare era obligată să elibereze un Certificat de Investitor fără de care nu se putea desfășura activitatea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
art. 5 din Legea nr. 31/1990, societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate, iar societatea pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate și statut. În cazul societății pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată legea prevede ca cele două acte - contractul de societate și statutul - să se încheie sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Societatea cu răspundere limitată se
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]