7,322 matches
-
lup de mare și astfel începea cearta, amenințând că va da jos steagul inamic de pe catargul din curte. Soarele puternic australian decolorase culoarea galbenă a tricolorului românesc, transformându-o în alb, fapt care îl făcea să semene din ce în ce mai mult cu steagului franțuzesc. Buddle, având mersul mai vioi, ajungea mai repede la catarg și se căznea să dea jos steagul românesc. Panait suparăt, lua motanul sub braț și se făcea că pleacă. Bineînțeles urma împăcarea, care se termina de obicei cu un
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Soarele puternic australian decolorase culoarea galbenă a tricolorului românesc, transformându-o în alb, fapt care îl făcea să semene din ce în ce mai mult cu steagului franțuzesc. Buddle, având mersul mai vioi, ajungea mai repede la catarg și se căznea să dea jos steagul românesc. Panait suparăt, lua motanul sub braț și se făcea că pleacă. Bineînțeles urma împăcarea, care se termina de obicei cu un chiolhan. *** Cu timpul, lui Ispas începuseră să-i albească mustățile. Într-o dimineată căpitanul Thomas Buddle nu mai
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Galați, rezultând Dunărea CSU. A fost coleg cu omul Doru STOICA, cel mai mare produs al fotbalului gălățean și nu numai, pe care-l consideră fratele său mai mic, dar și cu pe atunci juniorul Lăcătuș sau portarul Stângaciu la Steagul Roșu, echipa de sub Tâmpa promovând după cinci ani de evoluții la matineu în 1980 în Divizia A. A mai jucat cu Narcis Coman, portarul de legendă, fotbalistul anului 1978, dar și alături de atacantul de mare talent Gigi Tătaru sau de
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
contează doar pentru pasionații de statistică, preț de un deceniu, 1967-1977, a jucat în B la universitarii gălățeni, pentru care a marcat 287 de goluri în aproape 300 de meciuri. A jucat și în Divizia A la FCM Brașov, fost Steagul Roșu, alături de legenda Nicolae Pescaru, și la echipa voievozilor, CSM Târgoviște, în primul eșalon înscriind 54 de goluri, dintre care 19 în 13 etape în calitate de locotenent, asistate adică de Gicu DOBRIN, cel despre care a scris o carte care va
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
tiparului în curând - ''Prințul din Trivale'', posesorul brevetului de inventator al stilului tiki-taka, alături de care a activat o jumătate de an și care i-a devenit sfătuitorul său în fotbal și nu numai. De menționat că în turul campionatului 1979-1980, Steagul Roșu, a ocupat locul 3, la egalitate cu Steaua și cu un punct mai puțin decât Dinamo. A debutat la un meci cu Unversitatea Craiova în campionatul 1980-1981, scor 2-0, marcatori fiind Marinescu și Lăcătuș, an în care juveții au
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
2007; Vântul de sus, vântul de jos, de Dumitru Velea, tradusă în engleză cu titlul The Wind From the North, The Wind From the South, bun de tipar 2007. Colaborări Orizont, revista Liceului "Vasile Alecsandri". Membră în colegiul redacțional (1967-1971); Steagul roșu, Bacău; Ateneu - Bacău. Alma mater/Dialog ; Iași (colegiul de redacție); Viața politehnicii - Iași; Cronică - Iași; România liberă - București; Flagrant- București; Adevărul literar și artistic, București; Jurnalul de Dâmbovița - Târgoviște; Rusidava literară - Drăgășani; Curierul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea; Cuget liber
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
câte-n vers curtat-am Și spre așternut purtat-am, Câte s-ar lăsa iar duse, Amețite și seduse, Fie chiar și bătrânele, Vai de mine și de ele? A venit timpul în prag Ambasada să-mi retrag Să cobor steagul în bernă Și să pun capul sub pernă... Dar, din câte-n foc iubit-am Și în focul lor sărit-am, Tot se va găsi vreuna, Tănără ca-ntotdeauna, Și cu șolduri ca de piatră, Să mă perpelească-n vatră
TOT SE VA GĂSI VREUNA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341541_a_342870]
-
crucea. O legendă medievală ne relatează că înaintea bătăliei de la Pons Milvius (anul 312) împăratul Constantin cel Mare a zărit pe cer o cruce luminoasă cu inscripția In hoc signo vinces „prin acest semn vei învinge“, a pus-o pe steagul său de luptă, a biruit și, drept mulțumire, creștinismul a căpătat statut de religie egală cu celelalte culte din Imperiul roman. Crucea a fost întrebuințată ca simbol religios în China, In¬dia, Egipt, Africa, Australia și pe continentul american (amănunte
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > BRESLELE ȘI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparținut unor bresle meșteșugărești. Conform datelor din
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > BRESLELE ȘI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparținut unor bresle meșteșugărești. Conform datelor din scriptele instituției un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparținut unor bresle meșteșugărești. Conform datelor din scriptele instituției un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0,95 m) prezintă pe fiecare parte câte
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0,95 m) prezintă pe fiecare parte câte un medalion pictat (Sf. Ioan Botezătorul și Maica Domnului) și are pe margini franjuri din fire metalice de culoare galbenă. Potrivit datelor din fișa obiectului, steagul
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0,95 m) prezintă pe fiecare parte câte un medalion pictat (Sf. Ioan Botezătorul și Maica Domnului) și are pe margini franjuri din fire metalice de culoare galbenă. Potrivit datelor din fișa obiectului, steagul a fost refăcut în proporție de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
și are pe margini franjuri din fire metalice de culoare galbenă. Potrivit datelor din fișa obiectului, steagul a fost refăcut în proporție de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
metalice de culoare galbenă. Potrivit datelor din fișa obiectului, steagul a fost refăcut în proporție de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut și prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. Steagul breslei cizmarilor din Suceava Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informații este cel al breslei cizmarilor din Suceava. Steagul, așa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecționat în anul 1883. În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”. Învelit într-o cămașă, steagul a
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”. Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
spun sucevenii, biserică ctitorită în anul 1639 pe locul în care, la 1395, boierul Iațcu - sau Iațco - din Mvrovlahia a ridicat mica mănăstire Palaghia din Ițcanii Vechi) se oficiază o slujbă pentru pomenirea membrilor breslei și se scoate din biserică steagul (acum o replică realizată în anul 1984, care a costat atunci suma de 3.000 de lei) și făclia (lumânarea cea mare a breslei), care datează din anul 1883. Lumânarea avea la început 1,8 m, dar acum, după 125
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
sunt foarte prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe și ucenici (cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere”) și conțin lista celor care au deținut funcția de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere”) și conțin lista celor care au deținut funcția de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă (care este o donație făcută de Grigore Foit) figurează în registrul de evidență
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]