2,288 matches
-
cf., raportul lui Carl Gustaf König, însărcinatul cu afaceri al Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 10 septembrie 1799, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 3). a constrâns Poartă să dea liberă trecere vaselor de război ruse prin Strâmtori 141, făcând, astfel, posibilă, materializarea uneia dintre direcțiile esențiale ale politicii orientale a Rusiei, fixate încă de Petru I. În sfârșit, ceea ce a imprimat acestui act un caracter insolit, în comparație cu cele anterioare încheiate de cele două state, îl constituie faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fi invitată să adere la alianța era Austria. Includerea ei în această categorie nu exprimă, însă, și voință Porții Otomane, ci doar pe cea a celorlalți aliați ai săi, Rusia și Marea 141 Cunoscutul specialist în problema regimului juridic al Strâmtorilor, Serge Goriainov, afirmă că, potrivit acestui tratat, "la Russie prit l'engagement vis-à-vis de la Porte de lui fournir douze batiments de guerres, et la Porte consentit au libre passage de la flotte russe de la mer Noire dans la Méditerranée et en
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
requérante (Poartă n. Ven.C.) fournira à l'escadre auxiliaire tous leș vivres dont elle aură besoin, d'après ce qui aură été fixé à ce sujet à commencer du jour de l'arrivée de cette escadre dans le canal (Strâmtoarea Bosfor n. Ven.C.)... Leș vaisseaux de guerre et de transport des cours alliées, auront pendant tout le tems que durera la guerre commune, la libre entrée dans leurs ports, soit pour y passer l'hiver soit pour y réparer
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
solicitări 160. În ceea ce o privește, Rusia avea noi motivații care îi justificau eforturile de a împiedica normalizarea raporturilor otomanofranceze. După cum s-a constatat, tratatul de alianță defensivă din 3 ianuarie 1799 îi deschisese accesul vaselor sale de război prin Strâmtori în Mediterana, precum și posibilitatea de a-și impune protectoratul asupra Republicii celor Șapte Insule Unite. Ca urmare, Rusia a dobândit o poziție navală predominantă atât în Marea Neagră, cât și în Marea Mediterana și a folosit neutralitatea adoptată în timpul noului război franco-englez
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Anglia, la 31 august și 3 octombrie 1805167. În ceea ce o privește, Poartă Otomană nu a intrat în această Coaliție, cu toate ca la 11/23 septembrie 1805 a încheiat cu Rusia Tratatul de alianță defensivă care permitea acesteia liberă navigație prin Strâmtori a vaselor sale de război. Pericolul aderării Porții Otomane la Coaliția antifranceză, posibilă în virtutea articolului care permitea amintită traversare a vaselor de război rusești prin Strâmtori spre Mediterana, a fost evitat, totuși, într-o oarecare măsură de reconsiderarea atitudinii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a încheiat cu Rusia Tratatul de alianță defensivă care permitea acesteia liberă navigație prin Strâmtori a vaselor sale de război. Pericolul aderării Porții Otomane la Coaliția antifranceză, posibilă în virtutea articolului care permitea amintită traversare a vaselor de război rusești prin Strâmtori spre Mediterana, a fost evitat, totuși, într-o oarecare măsură de reconsiderarea atitudinii lui Napoleon Bonaparte în ceea ce privește recunoașterea titlului sau de împărat de către sultan, dar, mai ales, de victoriile obținute de armatele sale împotriva celor ale Coaliției. Efectul imediat s-
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
recunoașterea titlului sau de împărat de către sultan, dar, mai ales, de victoriile obținute de armatele sale împotriva celor ale Coaliției. Efectul imediat s-a concretizat în denunțarea de către Poartă Otomană a tratatului din 11/23 septembrie 1805, si, deci, închiderea Strâmtorilor pentru vasele de război ale Rusiei 168. 166 Cf., Serge Goriainov, op. cît., p. 4-5. 167 Cf., Edouard Driault, Austerlitz. La fin du Saint Empire (1804-1806), Paris, 1912, p. 198, 231. 168 Cf., Serge Goriainov, op. cît., p. 9. Victoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la viitorul congres de pace200. Între acestea din urmă figură, din inițiativa mareșalului Prozorovskij, numit comandat șef al armatelor ce staționau în Principatele Române, în urma decesului mareșalului Michelson, obținerea pentru Rusia a dreptului de a trimite vase de război prin Strâmtori spre Mediterana și retur. De asemenea, mareșalul Prozorovskij era de părere că, în cazul în care s-ar fi repus în discuție proiectul împărțirii Imperiului Otoman, Rusia să fi achiziționat Constantinopolul, peninsula Morea, insulele Tenedos și Lemnos. De altfel, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 septembrie 1807, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 77. 199 Cf., Stanford Shaw, History of the Ottoman Empire, p. 275. 200 Cf. ibidem. deosebită pentru Rusia, deoarece închideau intrarea în strâmtoarea Dardanele, pe când anexarea Moreei i-ar fi deschis calea către controlul Mării Adriatice 201. Persistentă zvonurilor privind existența unui plan de împărțire a Imperiului Otoman adaugă un plus de instabilitate politică și sporea îngrijorarea cercurilor conducătoare otomane care căutau soluții
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
situației din anul 1807, când o escadrila engleză, comandata de amiralul Duckworth, a apărut în fața Istanbulului, otomanii au inserat în tratatul de pace un articol, cel de al XI-lea, care interzicea pătrunderea vaselor de război ale puterilor străine în Strâmtori; clauză a fost însușita de guvernul britanic. Cu acea ocazie, nota Serge Goriainov, "îl est fait mention, pour le première fois dans un acte internațional, de l'expression "ancien règle de l'empire ottoman"", ceea ce semnifică faptul că Poartă recunoștea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
guvernul britanic. Cu acea ocazie, nota Serge Goriainov, "îl est fait mention, pour le première fois dans un acte internațional, de l'expression "ancien règle de l'empire ottoman"", ceea ce semnifică faptul că Poartă recunoștea imposibilitatea de a apăra singură Strâmtorile și încerca să le pună sub protecția unui act internațional, cu urmări asupra suveranității acesteia în zonă, în sensul tolerării unei ingerințe străine "dans șes mesures d'administration intérieure touchant l'accès aux détroits" (s. Ven.C.) (cf., idem, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
continuat să facă acele diligente, în mod direct, ci le-a încredințat, îndeosebi, Suediei, pentru a evita să se expună refuzului otomanilor. Obiectivul principal al Rusiei viza obținerea asentimentului Porții Otomane că vasele sale de război să fi putut traversa Strâmtorile, si cu scopul de a putea supraveghea intențiile englezilor care declanșaseră expediția împotriva Dalmației. Cum acele intenții i-ar fi putut submina poziția în Balcani, Rusia a intenționat, la un moment dat, să trimită trupe în Șerbia 217. 213 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
marcat și evoluția raporturilor Rusiei cu statele nordice, îndeosebi cu Suedia, ca unul ce constituia un gen de "barometru" al oscilațiilor din poziția celei dintâi în spațiul baltic, cu reverberații în celălalt spațiu, cel al bazinului Mării Negre și, trecând prin Strâmtori, al celui al Mării Mediterane. Detensionate, la sfârșitul secolului XVIII, ca efect al progreselor înregistrate de revoluția franceză, ele au intrat într-o nouă criză, ca urmare a necesității resimțită de diplomația rusă de a se alinia blocadei continentale, instituită
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
37, 200 Stedingk, Curt Bogislav Ludvig Christoffer, 74, 85, 86, 88-94, 105, 106, 121, 122, 191, 192, 253 Stockholm, 46, 60, 81, 82, 85, 91, 103, 128, 137, 149, 153, 154, 172, 175, 210, 212, 213 Stralsund, 77, 78, 147 Strâmtori (Bosfor, Bosphore, Dardanele, Dardanelle, Dardanelles), 9, 29, 17, 47, 48, 82, 102, 114, 124, 130, 163, 201, 226, 230-232, 235, 240, 242, 247, 249-251, 259, 277 Stroganov, 260 Sturdza, Dimitrie A., 75, 76, 80-83, 89, 93, 94, 96, 97, 101
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
culte. Miracolul cel mai adesea invocat era cel al redobândirii sănătății. Era cerut din partea zeului Asclepius, care în perioada elenistă era venerat ca niciodată până atunci. Din simbolul medicului și semizeului care vindeca bolnavii a devenit ajutătorul umanității aflate în strâmtoare, salvatorul tuturor. Era îndeajuns să se fi construit vreun templu de o anumită mărime în cinstea sa pentru a deveni în scurt timp o destinație de pelerinaj, spre care se îndreptau în număr mare credincioșii de departe, pentru a fi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prudentă: „E ușor să vorbești, greu e să Înfăptuiești”.) La omul sărac nici boii nu trag. (De omul copleșit de necazuri și lipsuri și norocul fuge.) „Dar chiar și un mare necaz Își are farmecele lui În clipele de mare strâmtoare: căci această Împotrivire a sorții călește o minte curajoasă și o face să-și adune toate forțele, care se iroseau În zadar.” (Vauvenargues) La ce folosește că vaca dă mult lapte, dacă răstoarnă siștarul? (Unii au talentul de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să îmblînzească natura: urcă munții, traversează deserturile, sare pe deasupra nurilor... În această imensă construcție mitologică, reprezentată de legenda tînărului Bonaparte, aceea a învingătorului în cele două campanii din Italia, din 1795 și 1800. Așa îl și pictează David: trecînd prin strîmtoarea muntelui Saint-Bernard, stranindu-și calul care se cabrează, bătut de vînt, arătînd cu degetul cîmpiile și orașele după care era așa de lacom. Tot așa, după Stendhal, îl vede și Barrès, "gînditor, sălbatic, cu tenul învinețit al tinerilor care visează la
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și faptul că multe dintre elementele situației sunt încă inconștiente sau ignorate. Pune accentul pe necesitatea de a căuta adevărul și cunoașterea, dar și pe acțiunile de armonizare și de reconciliere ce trebuie operate între întuneric și lumină. Strâmt, larg Strâmtoarea simbolizează adesea dificultatea evoluției, încăpățânarea (îngustimea minții), senzațiile de sufocare (claustrofobie), chiar angoasa. Lărgimea evocă noțiunile contrare: libertate, amplitudinea mișcărilor, generozitate, toleranță (spirit larg), încredere. Însă, în sens negativ, lărgimea predispune la dispersare și confuzie. Spre deosebire de îngustarea gamei de posibilități
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o suprafață corespondentă de pe fața lateral externă a osului sacrum; - suprafață plană, patrulateră pe care se inseră mușchiul obturator intern; - suprafață plană, patrulateră orientată intern și puțin în jos care împreună cu cea precedentă formează o creastă ce participă la formarea strâmtorii mijlocii a bazinului; - aaura obturatorie care este acoperită de o membrană cu aceeași denumire. Marginea anterioară (Fiaura 38) este formată din două porțiuni cu direcții diferite: una verticală și alta orizontală, între care se formează un unghi de 140? . Marginea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și este format format din: articulația lombo-sacrată, marainile posterioare ale aripioarelor sacrate, creasta iliacă, spina iliacă antero-superioară, șanțul nenumit, spina iliacă antero- inferioară, eminența iliopectineală, suprafața pectineală, spina pubisului și simfiza pubiană (2, 3, 10, 18, 20). Planul circumferinței inferioare (strâmtoarea inferioară) este oblic, de jos în sus, dinainte înapoi; la formarea acestuia participă: marainea inferioară a simfizei pubiene, ramurile ischiopubiene, ischioane și vârful coccisului. Planul circumferinței inferioare prezintă următoarele diametre: - antero-posterior, coccis-subpubian, de 9 cm cu posibilitatea de a crește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulația sacro-iliacă, marea scobitură sciatică, mica spină ischiatică, mica scobitură ischiatică. Reaiunile laterale sunt orientate oblic, în jos și posterior. Sunt formate din: aropile iliace externe, cele două linii semicirculare, cavitatea cotiloidă și de ischioane. Suprafața endopelvină este împărțită, de către strâmtoarea superioară a bazinului, într-o reaiune superioară sau marele bazin, ce aparține mai mult cavității abdominale, și una inferioară sau micul bazin. Strâmtoarea superioară este reprezentată de marainea superioară a simfizei pubiene (înainte) și promontoriu (înapoi) între care sunt dispuse
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aropile iliace externe, cele două linii semicirculare, cavitatea cotiloidă și de ischioane. Suprafața endopelvină este împărțită, de către strâmtoarea superioară a bazinului, într-o reaiune superioară sau marele bazin, ce aparține mai mult cavității abdominale, și una inferioară sau micul bazin. Strâmtoarea superioară este reprezentată de marainea superioară a simfizei pubiene (înainte) și promontoriu (înapoi) între care sunt dispuse: marainea anterioară a aripioarelor sacrate, articulația sacro-iliacă, linia nenumită a coxalului, eminența ilio- pectinee, suprafața pectineală, spina pubisului și marainea pubisului. Diametrele anatomice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este reprezentată de marainea superioară a simfizei pubiene (înainte) și promontoriu (înapoi) între care sunt dispuse: marainea anterioară a aripioarelor sacrate, articulația sacro-iliacă, linia nenumită a coxalului, eminența ilio- pectinee, suprafața pectineală, spina pubisului și marainea pubisului. Diametrele anatomice ale strâmtorii superioare sunt: - antero-posterior, sacro-suprapubian, de 11 cm; - transvers de 13,5 cm; - oblice, de la simfiza sacro-iliacă la eminența ilio-pectinee, de 12 cm. Dezvoltarea bazinului are loc mai târziu decât celelalte piese osoase. Aceasta datorită importantelor diferențe anatomice dintre bazinul adultului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nepotul unui grec bucătar, la bucătărie mi-e greu să merg: e o deprindere care trebuie învățată de tînăr" și năzuind că marele șef "mă va pune la masă între meseni"; intenția ca și altele nu s-a împlinit și strîmtoarea materială l-a urmărit aproape toată viața: în 1890 scria lui Missir: Chiria n-am plătit-o și sunt dat în judecată; lemne n-am deloc; palton nici atîta; aștept din ceas în ceas apariția unui moștenitor" iar patru ani
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]