7,161 matches
-
un profet al poporului său. Ca Solon, ca Empedocle și ca Numa, el este un legislator al patriei, un om a cărui operă exprimă legea, relația mistică dintre noi și lumea nebuloasă a părinților, poporul de mani (sufletele morților, ale strămoșilor, onorate ca zei protectori ai familiei), de lari (divinități protectoare ale căminului), cari sunt pollodiul, mărturisirea în ceruri a existenței noastre pe pământ. Ei sunt patria, cu toate misterioasele ei valențe, sunt istoria cu multa ei învățătură, sunt depozitul milenar
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
se sinucid.... XXIII. MOLDOVA LUI ȘTEFAN, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015. Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova, Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Citește mai mult Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova,Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slovaSă ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van,Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan.Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou,Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou,Că Moldova nu-i a voastră
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
al Răstignirii și al Învierii Domnului nostru, ca podoabă princiară, veșmânt filocalic și filosofic, determinând și ... VII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017. „Lacrimile strămoșilor, sângele lor, sudorile lor, stoarse de când s-au răzlețit de mama România, nu mă lasă să tac. Și nimeni din Basarabia, din cei care trăiesc din munca și sudoarea Moldovenilor, care trăiesc pe pământ udat de sânge și lacrimi, nu
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
și a cărei flacără vie arde neîntrerupt în sânul altarului precreștin și creștin. Comuniunea spirituală a traco-geto-dacilor s-a întronizat ca urmare a procesului încreștinării care, a premers monumentalului moment al formării poporului român, iar oficializarea ... Citește mai mult „Lacrimile strămoșilor, sângele lor, sudorile lor,stoarse de când s-au răzlețit de mama România,nu mă lasă să tac. Și nimeni din Basarabia, dincei care trăiesc din munca și sudoarea Moldovenilor,care trăiesc pe pământ udat de sânge și lacrimi, nuare dreptul
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori, Emaosul așteaptă drumeți și pelerini... Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori. Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă, Răsar Luceferi în veghea lor de sus, Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă: Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus. Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, ... Citește
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
se așterne heralda promoroacă,Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe:Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți torc brazii din caierul de nori,Emaosul așteaptă drumeți și pelerini...Nădejdea pare-o zare cu șirul de cocori.Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă,Răsar Luceferi în veghea lor de sus,Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă:Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus.Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând,Edenul se așterne ca umbra sub Stejar,... X
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
țara mai mult decât au făcut-o întemeietorii ei. Bătrânețea este o punte între viața de dinainte și lumea de apoi. Suntem creați pentru biruință, nu pentru suferință. Trupul se dedă desfrânării, sufletul... doar visării. Uneori, terfelim principii care pentru strămoșii noștri au fost sfinte. Dragostea îmbătrânește ca și omul, dar se poate renaște, pe când omul nu. Viața este o perpetuă... despărțire de oameni, lucruri și zei. • Dumnezeu dacă ne-a făcut după chipul și asemănarea lui, de ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
țara mai mult decât au făcut-o întemeietorii ei.• Bătrânețea este o punte între viața de dinainte și lumea de apoi.• Suntem creați pentru biruință, nu pentru suferință.• Trupul se dedă desfrânării, sufletul... doar visării.• Uneori, terfelim principii care pentru strămoșii noștri au fost sfinte.• Dragostea îmbătrânește ca și omul, dar se poate renaște, pe când omul nu.• Viața este o perpetuă... despărțire de oameni, lucruri și zei.• Dumnezeu dacă ne-a făcut după chipul și asemănarea lui, de ... V. HARRY ROSS
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. Cele zece porunci sunt sfinte, dar cine spune că le respectă, minte! Vrem să bem paharul fericirii până dincolo de fund. • Generația de azi ține să retrăiască clipele de mulțumire sufletească pe care strămoșii le-au puerdut. Lumea e o minge de foc care se rostogolește nu pentru a incendia ci pentru a ne trezi la viața trepidantă la care avem dreptul legitim. Resemnarea nu mai are nici un rost, destinul ești tu, nu fii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
fericit ! Asta-i de nemaiauzit! Citește mai mult • Cele zece porunci sunt sfinte, dar cine spune că le respectă, minte!• Vrem să bem paharul fericirii până dincolo de fund.• Generația de azi ține să retrăiască clipele de mulțumire sufletească pe care strămoșii le-au puerdut.• Lumea e o minge de foc care se rostogolește nu pentru a incendia ci pentru a ne trezi la viața trepidantă la care avem dreptul legitim.• Resemnarea nu mai are nici un rost, destinul ești tu, nu fii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
viață acum ireală: amândoi fericiți privind la copil, la Uki, împreună oriunde, după turmele de reni, foci ori somoni, cu sania cea nouă ori alergând câinii... Cine-ar fi bănuit că tocmai Woka, cel care purta pe umeri umbrele tuturor strămoșilor, s-ar fi gândit să profite de încălzirea globală?! Niște vorbe străine, nicicând auzite de neamul lor, numeau primejdia ce le înlăcrima de ani buni tărâmul... De-o vreme, Woka se lăsase și el prins de mirajul flăcării divine și
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
numai să decoreze strategia Europei de gestionare a marginalizării față de romi, ci și că în acest proces va căuta să controleze informațiile și cunoștințele; că va accepta ideile ca fiind științifice dacă sunt propuse de cei care pretind că au strămoși romi, în timp ce încearcă să interzică orice anchetă care pune la îndoială aceste idei; Și că în acest fel va rezulta marginalizarea studiului culturii romilor, mai degrabă decât acordarea respectului și rigorii pe care le merită. Consiliul Europei a avut odată
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
unii au uitat-o din cauza interdicțiilor Mariei Tereza, iar alții au ales singuri să nu mai o vorbească. Nemaivorbind limba romani, aceștia nu mai au CONȘTIINȚA identității rome. Ei chiar afirmă că niciodată nu s-a vorbit altă limbă de către strămoșii lor. Dacă istoria României afirmă CLAR că nu numai romii, ci și alte 10 rase era țigani, atunci UNDE sunt urmașii acestora? În marea masă a celor peste 2 milioane de țigani care nu își mai cunosc limbile, care puteau
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
celor peste 2 milioane de țigani care nu își mai cunosc limbile, care puteau fi de la greacă, siriană, etiopiană până la dialecte slave. Un proverb țigănesc zice: DACĂ VREI SĂ ÎNROBEȘTI UN OM, SĂ NU-I SPUI NICIODATĂ CINE AU FOST STRĂMOȘII LUI. Proverbul se aplică în egală măsură romilor dar și neromilor care și-au asumat FRAUDULOS și unii în mod inconștient, identitatea de rom. Vă închipuiți ce însemna ca doar 500 de mii de persoane să fie romi? NU ERAU
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
crăpăturile care le permit supraviețuirea. Mama a fost înzestrată cu o înțelepciune remarcabilă, o gândire limpede și fapte constructive. Dragostea de famile, de neam și de țară pe care le-a transmis și copiilor, și-au tras seva din înțelepciunea strămoșilor. Obstacolele, durerile, privațiunile au întărit-o dăltuindu-i chipul ca într-un model emblematic. Viața autorului a fost luminată de modelul ambilor părinți și a bunicului, dar icoana chipului mamei sale a fost nedeslipită de inima sa. În sufletul autorului
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
la timpul de azi: „Au trecut mai bine de șaptezeci de ani din acea zi, dar parcă simt și trăiesc și acum jalea evreilor care se vedeau alungați, fără să știe de ce, de pe pământurile în care de sute de ani strămoșii lor trăiseră în pace și bună conviețuire cu oamenii locului. De ce ne dădeau afară din Târgu Ocna, orașul atât de drag în care am trăit o copilărie frumoasă, alături de părinții, frații și bunicul meu? În sufletul meu de copil, căruia
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
militar fiind, am depus Sfântul Jurământ pe Tricolorul Țării mele, legământ de care, odată trecut în rezervă la cerere nu am fost dezlegat și nici nu aș fi acceptat ca să o facă cineva vreodată alăturându-mă astfel sufletește bravilor mei strămoși care n-au ezitat ca să-și jertfească viața pentru Sfânta noastră Românie. Dar nu se poate ca să greșesc! Ceva rău s-a petrecut în sufletul românilor mei, ceva care asemenea unui virus dușmănos le-a ros și continuă să le
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
dau fiori. Fiori mă cuprind și jalea mă-îngheață când pășesc sfielnic pe poteci de munte, care-s văduvite de orice verdeața și ridică-n ceruri niște brațe ciunte. Ciunte fi-le-ar mâinile care au tăiat bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă. Masă care-ncepe cu o rugăciune strânsă-n crucea mâinii azi doar de bătrâni care-ngână stins, intru iertăciune, măi îngăduie-ne
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Am văzut un ceas odată Care timpul arată Nu în ordinea firească, Așa cum se cuvenea. Acu-i mergea înapoi Numărând minutele, Pana năvăleau puhoi Viețile, trecutele. Iar din moși strămoși vestiți, Scriși în cartea vieții, Deveneam prunci cuibăriți În greșeală tinereții. Ceas cu ceas întineream, Timpul lin curgându-l, Zorii vieții mi-i aflăm Ceasul întorcându-l. Și așa, clipă de clipă, Măi rupeam un an și-o filă, Scuturând
CEAS INVERS de DORA PASCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380922_a_382251]
-
Poate chiar pe cel aflat la temelia noastră ca români și popor: osul rău - osul dacic - cum îl numea Înalt Prea Sfințitul Serafim Joantă, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Occidentală; osul moștenit odată cu celelalte daruri lăsate de strămoșii noștri. De altfel, recunoaște și poetul: De peste două mii de ani Pe noi ne-apasă un blestem Vechi, de la daci, de la romani, Ai căror strănepoți suntem. De la Cezar la Burebista, Primii celebri junghiați, De-atunci și până-n ceasu-aista Parc-am fi
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
care are o fire neînsuflețită și nesimțitoare. Mai este însă și o pricină tainică a uscării smochinului ajunsă până la noi din bătrâni înțelepți, după cum zice Isidor Pelusiotul. Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui și-au făcut acoperământ strămoșii noștri călcători de poruncă. Din pricină că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Iisus Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care este pricina păcatului. Iar că păcatul se aseamănă cu smochina este lucru
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu pietre. Unii sfinți aleși spun, pe temeiul predaniei, că și Adam a fost îngropat acolo de un înger
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
din 08 martie 2017. După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în comună. Trăiau în bună înțelegere, deși erau firi atât de deosebite. Tata socru era un om falnic, frumos, brunet, cu ochii aproape
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
lăsată ... Citește mai mult După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în comună. Trăiau în bună înțelegere, deși erau firi atât de deosebite. Tata socru era un om falnic, frumos, brunet, cu ochii aproape
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]