3,280 matches
-
nu fusese încă bine localizat. Aparent, provenea dintr-o lungă conductă subterană care comunica cu un depozit clandestin. Metoda defensivă utilizată era similară cu cele folosite de aviație pentru stingerea incendiilor. Avioane circulară în toate direcțiile deasupra norului de praf, stropindu-l cu substanțe chimice. Treptat, norul de "praf" își pierdu omogenitatea și se descompuse în fragmente minuscule care se împrăștiară în toate direcțiile înainte de a se dezintegra. Prin locurile prin care trecuse norul, iarba rămase arsă și uscată, și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
oțet sau muștar, înainte de a intra în așternut. Trebuia să i se pregătească cataplasme cu miez de pâine, cartofi sau făină plămădită cu apă, în care să se fi fiert căpățâni de mac sau, în lipsa acestei plante, cataplasmele să fie stropite cu laudanum și apoi să i se aplice pe pântece. Bolnavul urma totodată să ia la fiecare ceas o ceașcă de ceai din floare de nalbă, viorele, tei sau apă de orez ușoară, cu gumă arabică; în sfârșit, să i
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de "ammonica pura liquida", din cinci în cinci minute. În sfârșit, deoarece medicul considera că numai excrementele bolnavilor, voma și materia diareică erau adevărați purtători ai holerei, el recomanda stăruitor ca toate acestea să fie îngropate cu grijă, după ce erau stropite cu soluție de clor sau de vitriol marțial. Doctorul Schiffer își încheia broșura prin îndemnuri profilactice cu iz moral adresate bogătașilor, ca în orașele și satele unde se ivea holera să întocmească comitete pentru a se îngriji de oamenii săraci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
numai puține cazuri de holera asfictică terminate cu vindecarea. Cel puțin mie nu mi-a folosit decât puțin camforul amon. caustic și aresenicul (în doza minimă). Dar nu pot nega că am salvat unii bolnavi, cari aproape erau în preajma morții, stropindu-i cu apă rece, făcîndu-le abluțiuni și împachetări reci, urmând metoda lui Caspar. Îmi aduc aminte, de exemplu, de o femeie care zăcea de două zile complet lipsită de puls, rece ca marmora și de culoare cianotică și totuși a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
permanent, iar supravegherea să fie asigurată prin inspecții domiciliare. În privința tratării bolnavilor care erau îngrijiți la domiciliu sau în spitale, doctorul nostru recomanda repausul la pat pentru cei suferinzi, administrîndu-li-se băuturi răcoritoare, apă de orez, cataplasme cu făină de in, stropite cu 20-30 de picături de laudanum, frecționarea stomacului de trei ori pe zi și spălături din șase în șase ore, cu apă de tărâțe sau de rădăcină de nalbă, unde s-au pus un sfert de uncie de crohmală (amidon
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la terasa lui. Tocmai atunci Ballester vesti sfârșitul lucrului. Ferăstraiele se opriră, începură fără grabă să stingă focurile și să-și rânduiască sculele, apoi se îndreptară unul câte unul către vestiar. Saïd rămase ultimul. Trebuia să măture hangarul și să stropească pământul plin de praf. Când Yvars ajunse la vestiar, Esposito, uriaș și păros, era sub duș. Stătea întors cu spatele, săpunindu-se cu zgomot. De obicei glumeau pe socoteala lui, deoarece ursul acesta rușinos își ascundea cu încăpățânare părțile nobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
veste la ureche: “te-aș lua în singurătatea mea poate că, unindu-le, se vor produce scântei”. Semn Pe zidul din fața mea cresc flori, în spate, coloana infinitului; este zidul dăruit de Dumnezeu să mă ferească de rele. Dimineața le stropesc cu aghiazmă și niciun dăunător nu se poate apropia. Dincolo de zid se află o crescătorie de cobre care colcăie și sâsâie pe lângă zid, dar nici ele nu reușesc să pătrundă fiindcă tot zidul este stropit cu mir... Mă uit la
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ferească de rele. Dimineața le stropesc cu aghiazmă și niciun dăunător nu se poate apropia. Dincolo de zid se află o crescătorie de cobre care colcăie și sâsâie pe lângă zid, dar nici ele nu reușesc să pătrundă fiindcă tot zidul este stropit cu mir... Mă uit la cer. Mi se trimite un semn:răbdare, fiica mea, răbdare! Meditație Tentaculele lingușelilor nasc caracatițe; șarpele crescut la sân se gudură pe lângă dușman. Întotdeauna este bine să stai în banca ta. Ascultă sfatul meu: “apa
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
uluci spre uliță și cu poartă nouă de scânduri, deschisă. Câteva căruțe se înșirau în fund, lângă grajduri, iar automobilul cu care venise stătea părăsit, cu ușile căscate. Casa de piatră, acoperită cu olane vechi, vastă cât o cazarmă, era stropită cu urme de schije de pe vremea când a trecut războiul peste sat și când un obuz a explodat chiar în grădinița din față, smulgând din rădăcini perechea pomului în care și acuma se ceartă un card de vrăbii gălăgioase... Cerul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
islamabad. Degeaba-l ataci cu tevereul prin județul ilfov, n-are impact, nici sienenul nu vine, n-ai reiting... 11.06.2011 Despre bacalaureat, Între două halbe și-o Tămâioasă Ehe, Sandule, cum era În vremea noastră... Câteva picături rebele stropesc alene ferestrele cârciumii, ca și cum ar dori să le trezească din lâncezeala de iulie, iar darabana lor molatecă Îl face pe Gicu să ridice ochii către acoperământul de pânză al umbrelelor de pe terasă și să devină melancolic. Plouă, plouă, plouă, vreme
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sticlei de Tămâioasă pocnește apetisant la deschidere, iar paharul cu picior prinde brumă la contactul cu lichidul. După ce i se pregătește șprițul, Sandu ridică paharul, iar cei trei prieteni ciocnesc. Constituția mamii lor! Gicu tușește instantaneu, Înroșindu-se la față, stropind cu bere pe o rază de zeci de centimetri, iar Gore rostește Înciudat „Ptiu, drace!” și-și face trei rânduri de cruci. Amândoi se uită nedumeriți la Sandu, În timp ce acesta bea tacticos Încă un pahar cu vin. Le simte privirile
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ce pereții îi afumă, Cesaru-i culcat pe paie, singur, cu-a lui grije numa; Sub el văile adânce pline de neguri și somn. El privea la focuri roșii și la stânci de umbră pline; Ca un clopot clar albastru și stropit cu mii lumine Cerul lumea o cuprinde cu sinistru-i mândru Domn. Amorțit el mișcă limba lui de tunet printre nouri, Trezea, scăpărând printr-înșii, ale văilor ecouri, iar în cârduri cuvioase stelele se mișcă-ncet, Intră-n domele de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De moș Istrate Voevod. "Le spune sfatul meu s-asculte, S-urmeze vechiul obicei, "Să verse dintre cupe multe "Și la pământ v-o două trei. "Căci are-n sân Moldova noastră "Viteze inimi de creștin; "Tineri, în veselia voastră, "Stropiți-le duios cu vin! {EminescuOpIV 352} "Și în Moldova mea cea dulce "Orînduit-am cu prisos: "Ca butea plină să o culce, "Cea goală iar cu gura-n jos, Și astfel stă, -n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pus condițiunile vieței în alte lumi ci a legat-o de fundul cel negru a[l] pământului de care a legat gândirea geniului și cerșitura săracului - a pus pe muma vântului să toarcă viața prin viață, firul gândului și să stropiască celor de pe malul veciniciei floarea cea neagră a mormântului. În fundul pământului Unde muma vântului Toarce firul gândului La floarea mormântului Pe cărări nepricepute Sboar-a omului gândire Îngerul păcii cu floarea luminii în mâna albă Doina Floarei - Doina Dainei ca și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și șapte țapi ca jertfă de ispășire pentru împărăție, pentru sfîntul locaș, și pentru Iuda. Împăratul a poruncit preoților, fiii lui Aaron, să le aducă pe altarul Domnului. 22. Preoții au junghiat boii, și strîns sîngele, pe care l-au stropit pe altar; au junghiat berbecii, și au stropit sîngele pe altar; au junghiat mieii, și au stropit sîngele pe altar. 23. Au adus apoi țapii ispășitori înaintea împăratului și înaintea adunării care și-au pus mîinile peste ei. 24. Preoții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
împărăție, pentru sfîntul locaș, și pentru Iuda. Împăratul a poruncit preoților, fiii lui Aaron, să le aducă pe altarul Domnului. 22. Preoții au junghiat boii, și strîns sîngele, pe care l-au stropit pe altar; au junghiat berbecii, și au stropit sîngele pe altar; au junghiat mieii, și au stropit sîngele pe altar. 23. Au adus apoi țapii ispășitori înaintea împăratului și înaintea adunării care și-au pus mîinile peste ei. 24. Preoții i-au junghiat, și au adunat sîngele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
poruncit preoților, fiii lui Aaron, să le aducă pe altarul Domnului. 22. Preoții au junghiat boii, și strîns sîngele, pe care l-au stropit pe altar; au junghiat berbecii, și au stropit sîngele pe altar; au junghiat mieii, și au stropit sîngele pe altar. 23. Au adus apoi țapii ispășitori înaintea împăratului și înaintea adunării care și-au pus mîinile peste ei. 24. Preoții i-au junghiat, și au adunat sîngele la piciorul altarului, ispășire pentru păcatele întregului Israel, căci pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ziua a patrusprezecea a lunii a doua. Preoții și Leviții, plini de rușine, s-au sfințit, și au adus arderi de tot în Casa Domnului. 16. Ei ședeau în locul lor obișnuit, după Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, și preoții stropeau sîngele, pe care-l luau din mîna Leviților. 17. Fiindcă în adunare erau mulți inși, care nu se sfințiseră, Leviții au junghiat ei jertfele de Paște pentru toți cei ce nu erau curați, ca să le închine Domnului. 18. Căci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
au dat Leviților, pentru Paște, cinci mii de miei și cinci sute de boi. 10. Astfel s-a întocmit slujba, și preoții și Leviții și-au luat locul, după cetele lor, după porunca împăratului. 11. Au jertfit Paștele. Preoții au stropit sîngele pe care-l luau din mîna Leviților, și Leviții au jupuit vitele de piele. 12. Au pus deoparte arderile de tot ca să le dea cetelor caselor părintești ale oamenilor din popor, ca să le aducă Domnului, cum este scris în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
iubita mea și a altuia, care bucuroasă că se reîntâlnește cu ei, nu ține cont și îi îmbrățișează cu toate că sunt goi, cum i-a făcut mămuca! Plini de entuziasm înoată în larg, se simt bine, chiuie din toate puterile, se stropesc cu zeama ei de diverse culori, după care, obosiți, se apropie de mal și încep să pășească simțind nisipul tare sub tălpi. Dintre dune și bălți s-au ivit pe neașteptate două colege de la șantier. Se plimbau agale să le
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lui în ceea ce ar fi dorit să facă... îi cerea implorator fără cuvinte să termine cu el. Blândă îl refuza și îl înconjura cu atenții. Îl așeza mai bine în pat, îi schimba plosca și îl supraveghea să nu se stropească așternutul cu urină. El nu avea putere să se opună, deseori cădea în nemărginire. Atunci se agita împreună cu tot personalul... injecții, perfuzii până îl stabilizau. Acum revenise împreună cu fiul la spital pentru niște analize, l-a întrebat: - Mă mai știi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de elev îl îndreptățeau. Liceul mărginea într-o parte marea și străzile, în cealaltă parcul plin de castani bătrâni și teatrul în fața căruia se găsea un bazin dreptunghic din beton având plasată în mijloc o fântâna țâșnitoare și foșnăitoare care stropea nemiloasă un grup statuar din bronz. De obicei oglinda liniștită a apei din bazin nu era tulburată de nicio tresărire aruncând străluciri adânci învăluite în mistere rezolvate din viața elevilor... cunoștea fântâna atât de bine! Pan imperturbabil cânta melodii neauzite
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nu aveam chef să urcăm până la trei, sau la patru, unde stătea fiecare, deoarece ne trăgeam puțulica pe crac, pe lângă chiloți, și dădeam drumul jetului, de obicei cu capul întors la joc, nu care cumva să pierdem vreo fază importantă, stropindu-ne de cele mai multe ori până la genunchi. Mai târziu, în liceu, a venit faza cu pișatul după ce terminai, când mergeai la vreo gagică, leac împotriva blenoragiei auzit tot de la vreun țigan care nu văzuse în viața lui un prezervativ. Eram îndrăgostit
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
vedea metalul plumburiu care se termina cu un capăt lucitor, ușor răsucit sau mai bine zis răsfrânt, așa ca o ciupercă, ca să nu-i spun pulă, că la vârsta aia nu aveam tupeu să vorbesc așa de urât ca acum, stropită cu mercur. STOP Fiți atenți. Recitiți fraza asta. Patam-patam-patam... cu un capăt lucitor... răsfrânt... să nu-i spun... Hopa, stropită cu mercur. Capăt lucitor... stropită cu mercur... STROPIT cu mercur... așa se scrie. Băi, obsedatule, ai acordat "stropită" "cu pula
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ciupercă, ca să nu-i spun pulă, că la vârsta aia nu aveam tupeu să vorbesc așa de urât ca acum, stropită cu mercur. STOP Fiți atenți. Recitiți fraza asta. Patam-patam-patam... cu un capăt lucitor... răsfrânt... să nu-i spun... Hopa, stropită cu mercur. Capăt lucitor... stropită cu mercur... STROPIT cu mercur... așa se scrie. Băi, obsedatule, ai acordat "stropită" "cu pula" nu cu "lucitor". Ai văzut ce prost sînt? Nici gramatică nu mai știu. Da' ia stai, aș fi putut să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]