2,275 matches
-
la care am adăugat clasa verbelor aspectuale. Deși nucleul semantic al inacuzativității este același, am identificat unele diferențe între engleză și română în privința comportamentului sintactic al verbelor din fiecare subclasă. Este important de subliniat că există numeroase treceri între aceste subclase semantice, încadrarea unor unități verbale într-o clasă sau în alta fiind o chestiune de alegere; de altfel, nici limita dintre inacuzativele primare și cele derivate nu este tranșantă, româna permițând cu ușurință crearea unor variante tranzitive (de tipul Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nereflexive, am analizat problema acceptării construcției cu se/a diatezei impersonale, iar pentru cele reflexive, a tipului de se care intră în structura lor: dacă pentru inacuzativele reflexive primare se poate accepta cu ușurință că se este inerent, pentru celelalte subclase sintactice există mai multe posibilități de analiză: se din structura inacuzativelor reflexive derivate poate fi considerat o marcă inacuzativă (numită și incoativă, dar acest termen nu acoperă toate situațiile), dacă se adoptă o analiză de tip sintactic, sau se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantica compozițională sunt, de asemenea, diagnostice de adâncime. Levin și Rappaport Hovav (1995: 19−20) sunt de părere că o teorie explicativă a inacuzativității trebuie să arate care diagnostic inacuzativ acționează în ce fel. Multe diagnostice inacuzative sunt restrânse la subclase de verbe inacuzative coerente semantic. Toate diagnosticele privind inacuzativitatea de suprafață nu sunt adevărate diagnostice, ci sunt sensibile la anumite subiecte postverbale ale verbelor intranzitive, motive discursive determinând poziția postverbală a subiectului. Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 5, 8) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
formă sărăcită și numai italiana a păstrat-o (convenționalizare). Pentru a sublinia diferențele dintre cele două limbi, Mackenzie (2006: 104) oferă un inventar al verbelor din limba franceză (A) și al celor din italiană (B) care selectează auxiliarul être/essere. Subclasele semantice sunt păstrate de la autorul citat. (A) aller 'a merge, a se duce', apparaître 'a apărea', arriver 'a sosi, a ajunge', descendre 'a coborî', devenir 'a deveni', entrer 'a intra', intervenir 'a interveni', monter 'a urca', mourir 'a muri', naître
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inserția expletivului there; în inversiunea locativă, obiectul din D-Structură nu devine subiect în S-Structură, ci își păstrează poziția postverbală; verbele care selectează auxiliarul be 'a fi' apar cel mai frecvent în inversiunea locativă. Autoarele observă că numai anumite subclase de verbe inacuzative apar în această construcție; verbele care descriu tipul de mișcare și verbele de emisie de sunete apar în inversiunea locativă atunci când iau grupuri direcționale; verbele inacuzative de schimbare de stare nu sunt acceptate în această construcție. Concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestor apariții ale verbului a fi în clasele semantice de verbe inacuzative/inergative prezentate în Capitolul 3, 3.2.2., 3.3.2. Faptul că valorile acestui verb conduc către clase semantice diferite nu este surprinzător, pentru că trecerea de la o subclasă la alta, în anumite contexte, caracterizează și alte verbe. Astfel, se poate considera că a fi este: ● verb de existență (1, 2, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 19, 39), apariție (15, 16, 17, 20) sau dispariție, în prezența negației
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vedere în această secțiune), Benoist (1994)15, în cadrul gramaticii rolurilor, vorbește despre "localizarea existențială", pornind de la principiul că afirmarea existenței este același lucru cu situarea în spațiu și în timp. Bertolussi (1998: 74) consideră că predicația de posesie este o subclasă a predicației existențiale, care contribuie și la localizarea subiectului. Preluând sugestii din bibliografia anterioară, Feuillet (2006: 185) sugerează că structurile posesive și cele existențiale au aceeași structură. Niculescu (2008: 235) subliniază că rusa nu are verbul corespunzător pentru a avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ci reprezintă o folosire existențială a lui esse, numele în dativ contribuind la localizarea subiectului. Bertolussi (1998: 74−79) analizează mai multe ipoteze legate de relația dintre esse și habere, și, pornind de la ideea că predicația de posesie este o subclasă a predicației existențiale, ajunge la concluzia că, istoric, habere a înlocuit structura esse + dativ, nu numai în structurile posesive, ci și în utilizările ca auxiliar. Situația verbelor a fi și a avea din limba italiană este analizată de Moro (1998
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca un fenomen foarte complex, diferit într-o anumită măsură de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca un fenomen foarte complex, diferit într-o anumită măsură de la o limbă la alta, un teren de cercetare de multe ori alunecos, pentru că multe dintre componentele sale sunt "la limită", așa cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate fi folosită pentru studiul verbelor inacuzative este propusă de Evseev (1974), care identifică verbe de acțiune, de devenire și de stare. 7 Dacă se ia în considerare o definiție mai restrictivă a conceptelor Temă și Pacient și, implicit, a subclaselor de verbe inacuzative al căror subiect primește acest rol, atunci verbul a cădea ar intra mai degrabă în subclasa "configurație spațială"/"schimbare de localizare", iar subiectul său ar avea rolul Temă. 8 Dixon (1994: 148) face observația că, deși pasivul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și de stare. 7 Dacă se ia în considerare o definiție mai restrictivă a conceptelor Temă și Pacient și, implicit, a subclaselor de verbe inacuzative al căror subiect primește acest rol, atunci verbul a cădea ar intra mai degrabă în subclasa "configurație spațială"/"schimbare de localizare", iar subiectul său ar avea rolul Temă. 8 Dixon (1994: 148) face observația că, deși pasivul privește, în primul rând, structurile tranzitive, poate fi folosit și cu anumite verbe intranzitive, în care obiectul prepozițional devine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Capitolul 4, pentru că am considerat că, cel puțin pentru situația din limba română, alternanța cauzativă nu este un diagnostic de inacuzativitate, ci un fenomen care afectează în măsură diferită unii dintre membrii clasei (fără a fi legat de o anumită subclasă semantică). Adoptând soluția existenței inacuzativelor primare și a celor derivate, alternanța cauzativă nu poate fi considerată un test sintactic. 104 R. M. W. Dixon, "A Typology of Causatives: Form, Syntax, and Meaning", în: R. M. W. Dixon, A. Aikhenvald (eds
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
91]. Înlocuirea imunoglobulinelor reduce frecvența episoadelor infecțiose și previne distrucția mai departe a căilor aeriene [92]. În cazuri rare, infecțiile respiratorii recurente și afectarea căilor respiratorii se dezvoltă la pacienți cu deficite selective de IgA sau IgM. Rolul deficitului în subclasele IgG la pacienții cu niveluri aproape normale a IgG total este controversat deoarece testarea nu este standardizată, valorile normale sunt variabile iar nivelurile sunt mai scăzute în copilărie și cresc odată cu înaintarea în vârstă [36, 42, 47, 49]. Fibroza chistică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
imune Rolul deficiențelor umorale ale gazdei în etiologia bronșiectaziilor este neclar. Stead și colab. au măsurat imunoglobulinele serice la un lot de 56 pacienți cu bronșiectazii tratați ambulator (vârsta medie 59,6 ani). Măsurătorile au inclus nivelul total al IgG, subclasele IgG și anticorpii specifici la polizaharidele capsulare ale Hemophilus influenzae și Streptococcus pneumoniae. Doar 3 dintre cei 56 pacienți au avut niveluri scăzute ale IgG în ser. Concluziile au fost că deficitul de anticorpi este un factor etiologic neobișnuit în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
SIDA; se adminstrează amfotericina B urmată de itraconazol permanent, dar răspunsul este de doar 20-50% [32]. Au mai fost descrise localizări osteoarticulare, conjunctivale, meningeale etc. ZYGOMICOZA (MUCORMICOZA) Este o infecție micotică rară, dar cu potențial letal, produsă de fungi din subclasa Zygomycetes, clasele Mucor, Absidia, Rhizopus, Mortierella, Basidiobolus. Boala mai este denumită și ficomicoză. Acești fungi sunt saprofiți ubicuitari, în condiții normale nefiind patogeni pentru oameni. Anumite condiții patologice reprezintă factori de risc pentru mucormicoză: neutropenia prelungită, acidoza, hiperglicemia, tratamentul chelator
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia dezbaterea atunci când împarte tehnicile în două grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert de proteste se manifestă ulterior: pentru Ullman și Krasner, cognițiile sunt simple comportamente observabile; o subclasă de comportamente, precizează Wolpe. Cognitiviștii răspund afirmând că, prin respingerea metodei introspective, comportamentaliștii abandonează esențialul în ceea ce privește comportamentul, adică funcțiile gândirii, judecății logice, raționamentului, etc. Această dezbatere de idei se complică datorită faptului că, între timp, apar modele de învățare mediatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fuzionează complet dând o singură cameră uterină. Embrionul chiropterelor rămâne în uter până la completa lui dezvoltare și ca atare, chiropterele f f fac parte din grupa mamiferelor celor mai e evoluate, Eutheria. 1.3. Încadrare sistematică Clasa MAMMALIA (Linné, 1758) Subclasa THERIA (Parker și Haswell, 1897) Infraclasa EUTHERIA (Gill, 1872) Ordinul CHIROPTERA (Blumenbach, 1779) 1.3.1. F Familia RHINOLOPHIDAE (Bell, 1836) Aparține ordinului Chiroptera, supraordinul M Microchiroptera ce cuprinde un singur gen, R Rhinolophus cu 66 de specii, dintre care
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
producție. Nomenclatorul PRODROM este armonizat cu nomenclatorul PRODCOM utilizat în cadrul Comunității Europene și reprezintă o detaliere a acestuia. Legătură CAEN Rev. 2 cu PRODROM este asigurată la nivel de 4 cifre (clasa), întrucat pozițiile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2008. TVIR Tariful vamal de import al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 120/1993 privind detalierea și clasificarea mărfurilor în Tariful vamal la import al României de la 6 la 8 cifre, cu modificările ulterioare, asigură un raport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215631_a_216960]
-
electrică, lucrările de acces, împrejmuirile și altele asemenea. Potrivit legii terenurile nu sunt supuse amortizării, dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. 1.2.2.2. Construcții Construcțiile se evidențiază pe grupe, subgrupe, clase și subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 212). 1.2.2.3. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații Instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele și plantațiile se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
normale de funcționare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 212). 1.2.2.3. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații Instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele și plantațiile se evidențiază pe grupe, subgrupe, clase și subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 213). 1.2.2.4. Mobilier, aparatură birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale Mobilierul, aparatură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
2.2.4. Mobilier, aparatură birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale Mobilierul, aparatură birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale se evidențiază pe grupe, subgrupe, clase și subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe aprobat prin hotărâre a Guvernului (contul 214). 1.2.2.5. Avansuri și active fixe corporale în curs de execuție În cadrul acestora se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
abordării standard pentru riscul de credit. Articolul 8 În ceea ce privește raportarea aferentă riscului de credit, în contextul utilizării abordării bazate pe modele interne de rating, instituțiile de credit transmit: a) câte un formular CR IRB pentru fiecare dintre următoarele clase și subclase de expuneri potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, descrise în anexa nr. II - Tabel referințe formular 3: CR SA: ... 1. administrații centrale sau bănci centrale; 2. instituții, din care: 2.1. instituții de credit și firme de investiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227554_a_228883]
-
creanțe de natura creditelor - care se raportează în formularul CA; ... c) formularele CR SA și CR SA Total pentru expunerile supuse abordării standard pentru riscul de credit. În acest caz, formularele CR SA se completează având în vedere clasele și subclasele de expuneri potrivit abordării bazate pe modele interne de rating prevăzute în anexa nr. II - Tabel referințe formular 3: CR SA, chiar dacă, pentru determinarea cerinței de capital, respectivelor expuneri li se aplică regulile specifice abordării standard. ... Articolul 9 În ceea ce privește raportarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227554_a_228883]
-
2.430011 C3 2.430012 C4 2.430013 Factor B 2.430014 C5 b-9 2.430019 Alte investigații privind sistemul de complement 2.4301 Determinarea cantitativa a imunoglobulinelor serice: 2.43010 IgG 2.43011 IgA 2.43012 IgM �� 2.43013 Subclase de IgG 2.430130 IgG1 2.430131 IgG2 2.430132 IgG3 2.430133 IgG4 2.43014 IgE totale 2.43015 IgE specific anti alergene: 2.430150 Ierburi 2.430151 Arbori 2.430152 Venin insecte 2.430153 Epitelii animale 2.430154
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234267_a_235596]