3,238 matches
-
Descartes vrea însă mai mult ; vrea un Paradis subiectiv, mai întâi, în care să depășească această condiție adamică devenind conștient de sine, gîndire ce se gîndește pe sine. Nevoia de certitudine ca nostalgie a paradisului nu rămîne cantonată în sfera subiectivității, căci Descartes nu e doar nostalgic ci și un ambițios vizionar. El vrea să proiecteze și în afara lui paradisul privat pe care l-a recreat atunci cînd a descoperit ca prim principiu al filosofiei sale «cogito ergo sum». Descartes visează
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
-VI-a apare un text asemănător: Edificator este și textul din Theetet 158 b: . Originalitatea lui Descartes în aceste argumente ale visului și nebuniei, stă în aceea că le aplică la cazul său particular, le personalizează și aprofundează analiza propriei subiectivități atunci cînd scrie: ) Dar visul și nebunia sunt folosite și de Sfîntul Augustin pentru a ilustra eroarea pe care o strecoară în minte informațiile venite pe calea simțurilor. ) Felul în care Descartes prezintă argumentele visului și nebuniei, ține, ca și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
deducției, ordinea și maniera în actul de a ști să treci. În concluzie, în inferență subiectul începe să existe și să caute să se asigure de ceea ce a stabilit în judecățile sale. Poate că am putea acum să determinăm figura subiectivității la Descartes, ca fiind o figură de trecere în care momentul metodic ar fi inferența, momentul metafizic, exercițiul său în “știința concluziilor”, adică momentul evidenței și momentul concret cel al “persoanei”, generozitatea sa ce constă de fapt în a “transfera
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pentru că de fapt .) Această orientare a sufletului nostru” ), această manieră de a se orienta în gîndire în care rezidă inventivitatea sa și natura raportului său cu exterioritatea, acestea sunt cele pe care dorim să le explicăm ca figură cartesiană a subiectivității. VII.3. Inferența în Cogito și locul exteriorității În Răspunsurile la Setul al III lea de Obiecții, Descartes reia fără nici o dificultate o formulă a lui Hobbes: Există o identificare între subiect și substanță căci “nici un accident, nici un act nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de la infinit. Aceasta ar explica faptul că inferența Cogito-ului se derulează pe fondul ideii de infinit, tot așa cum dovada existenței lui Dumnezeu plecînd de la contingența eului gînditor, presupune pentru a se efectua, ideea de infinit ca fiind causa sui. Figura subiectivității ca trecere presupune deci o analogie într-un sens ce lămurește un text din Al-II-lea Set de Răspunsuri: .) Cuvîntul “substanță” intervine în momentul trecerii ce conduce la concluzia existenței unui lucru care nu a putut veni de la mine, pentru că eul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
exterior mie, dar trebuie să-i înțelegem motivul și să o redirijăm prin meditație, căci o asemenea înclinație pentru ceea ce este în afara mea nu poate avea valoare decât atunci cînd lumina naturală ne poate asigura de legitimitatea ei. VII.4. Subiectivitatea în trecerea de la eu la persoană În Meditația a IV-a Descartes dovedește existența corpurilor exterioare eului și pentru aceasta el a stabilit, așa cum se știe, distincția reală dintre suflet și corp. Cum este posibil să se treacă de la experiența
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și corp. Cum este posibil să se treacă de la experiența indubitabilă a eului la acea uniune pe care o resimțim “tous les jours”, înfățișînd mereu memoriei concluzia distincției reale? Se pare că avem de a face cu doi poli ai subiectivității cartesiene, pe de o parte eul ca substanță și pe de altă parte “le vrai homme” ), omul adevărat, “omul întreg” ), care nu este o substanță chiar dacă este un întreg ce are o unitate reală. Între cele două se deschide abisul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
care nu este o substanță chiar dacă este un întreg ce are o unitate reală. Între cele două se deschide abisul de nedepășit al distincției reale dintre suflet și corp. Trebuie să răspundem întrebării “în ce pol se află într-adevăr subiectivitatea cartesiană” și să dedublăm astfel subiectul cartesian? Și dacă acceptăm să considerăm subiectivitatea cartesiană ca imagine a trecerii, în sensul în care Cogito-ul este deopotrivă o inferență, vom putea să trecem în continuare de la considerarea eului ca mens pura et
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
reală. Între cele două se deschide abisul de nedepășit al distincției reale dintre suflet și corp. Trebuie să răspundem întrebării “în ce pol se află într-adevăr subiectivitatea cartesiană” și să dedublăm astfel subiectul cartesian? Și dacă acceptăm să considerăm subiectivitatea cartesiană ca imagine a trecerii, în sensul în care Cogito-ul este deopotrivă o inferență, vom putea să trecem în continuare de la considerarea eului ca mens pura et abstracta la cea a omului ca întreg? Putem trece de la o concepție metafizică
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sa către semen, către celălalt, ceea ce implică deci că dimensiune morală se ridică deasupra dimensiunii metafizice. Metafizica este filosofia primă, dar persoana are mai multă valoare decât subiectul, pentru că din prisma ei se exercită și se dezvoltă cunoașterea. Dar dacă subiectivitatea este o trecere, în ce fel de trecere este ea într adevăr ea însăși, este în Cogito sau mai degrabă în trecerea de la eu la persoană? Accede subiectul astfel la subiectivitatea sa într-o trecere particulară sau mai degrabă trecerea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ei se exercită și se dezvoltă cunoașterea. Dar dacă subiectivitatea este o trecere, în ce fel de trecere este ea într adevăr ea însăși, este în Cogito sau mai degrabă în trecerea de la eu la persoană? Accede subiectul astfel la subiectivitatea sa într-o trecere particulară sau mai degrabă trecerea ca substanță este o noțiune metafizică ce se utilizează în morală? Cu alte cuvinte, are subiectul lui Descartes sensuri multiple? Generozitatea este expresia proprie a ceea ce se găsește în planul abstract
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
din cadrul necesității în care noi nu putem niciodată să ne fixăm asupra unui singur lucru și de a fi întotdeauna în continuitate și în mișcarea trecerii. Substanțialitatea eului conține posibilitatea acestui echilibru care se numește în morală „forța sufletului”. Intuiția subiectivității ca trecere și nu ca substanță se rezumă la o continuitate; aceea “atât de fermă și de sigură” a enunțării Cogito-ului care se prelungește în “fermitatea acestei decizii pe care cred că trebuie să o iau pentru virtute”, pentru că ea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
însuși - ceea ce am remarcat despre finitudine este că failibilitatea este suficientă pentru a distruge întregul mit care înconjoară un subiect cartesian sigur de el însuși. Ea se bazează pe concepția cartesiană a evidenței provenită din asigurarea în Dumnezeu; de fapt subiectivitatea ca trecere presupune ca analogia să fie un rezultat, o acțiune a gîndirii. Dacă subiectul ar fi din contră un ceea ce apare, un manifestat care dobîndește conștiință de identitatea sa în sinteza diversului, trebuie atunci făcută, așa cum a făcut-o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
tip primordial de existență. Fiind substanță, gîndirea este deopotrivă interioritate și exterioritate, deschide infinitul în om. Trecerea de la o propoziție la alta în cadrul demonstrației sau de la un mod de a gîndi la altul, fac posibil raportul cu exterioritatea dinlăuntrul omului. Subiectivitatea capătă astfel o figură nouă prin filosofia lui Descartes, cea a generozității. Ideea comunicării substanțelor, suflet și corp, gîndire și întindere, dincolo de faptul că a generat o dezbatere ce a agitat întregul secol XVII, este un fel special de a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
acțiune și impune așadar acțiune neîntreruptă. Secolul al XVII-lea a fost un secol al contradicțiilor și antinomiilor, ca și secolul nostru, dar a fost și un secol de trecere de la contradicțiile conflictuale la înțelegerea antinomiilor. Metafizica a culminat cu subiectivitatea unui om care începea sa-și recâștige libertatea cu prețul însingurării și al singurătății, un om care sacrifică uitării trecutul în numele unui viitor incert. În acest secol intră în scenă o nouă paradigmă, cea modernă, pe care noi am dus
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
locului investite afectiv și acceptate ca atare. Eu nu mă recunosc decât în mine și în tot ce îmi aparține și deci (și cu atât mai mult) în pretențiile mele de a ajunge la adevăr. Rămânerea într-un moment al subiectivității este decretată, printr-un act de supremă iubire, adevărul însuși. Pentru că s-a născut în viscerele mele, pentru că l-am plămădit în ființa mea, orice proiect sub care îmi așez viața devine un obiect al adorației mele. El este marca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu atenție și vorbește în așa fel încât să fii înțeles; este necesară încercarea activă de a te pune în locul celuilalt și de a verifica mereu dacă reușești să o faci cu succes. 10. Fii atent la tendințele naturale spre subiectivitate, percepții eronate, judecăți greșite și gândire stereotipă. 11. Dezvoltă abilități de a aborda conflictele grele, astfel încât să nu manifești neajutorare și disperare când te confrunți cu cei care sunt mai puternici, nu vor să se angajeze într-o soluționare constructivă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist, și una a individualismului exacerbat, tradus prin subiectivitate 43. Elementul prin care se remarcă grila lui Beaujour constă în faptul că oferă o perspectivă diacronică asupra descrierii înțelese ca modalitate discursivă. În opinia lui Michael Beaujour, abordarea problemei descrierii trebuie făcută în contextul dezvoltării practicii literare a autoportretului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
îl contemple. Diferența între ekphrasis și ekphrasis-ul reflexiv constă în maniera de organizare a discursului, mai ales în descrierea tabloului cu o intenție scenică evidentă pentru a fi contemplat de personajul descriptar. O altă particularitate a ekphrasis-ului reflexiv este prevalența subiectivității asupra impulsului realist. Putem defini descrierea ekphrastică drept copia verbală a unei reprezentări vizuale. Impulsul mimetic de a transpune verbal elementele componente ale picturii se opune tendinței de a le organiza în dicsurs. Pașaliu nu descrie detaliile scenei de interior
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lume convenția aceasta este menținută. Vasi descrie statuia Victoria din Samotrache vorbind despre istoria sa pariaziană în fața fiului său, Babis Vătășescu - Babis Autorul -, care înregistrează convorbirea și apoi o transcrie. Caracteristică este pentru ekphrasisul reflexiv și o anume prevalență a subiectivității asupra mimesisului realist. Impulsul realist este diminuat, lăsând loc privirii subiective și comentariului personal. Fiecare din personajele ce descriu operele de artă fac un exercițiu de interpretare a compoziției plastice și nu unul de redare mimetică, sub forma unei fișe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se relativizează, de asemenea 1. După Ștefan Lupașcu, imaginea este în interiorul subiectului, fiind subiect și obiect, în același timp. Subiectul este o actualizare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
au cunoscut multiplicarea operelor consacrate anchetei de teren și mai mulți autori au subliniat caracterul unic al unei experiențe în care observatorul este propriul său instrument de cercetare. "Dintre toate științele, ea [antropologia] este singura, fără îndoială, care face din subiectivitatea cea mai intimă un mijloc de demonstrație obiectivă. În consecință, în experiența etnografică, observatorul se consideră propriul său instrument de observație; în mod evident, trebuie să fie învățat să se cunoască, să obțină de la un sine, care se revelează ca
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ia ușor aspectul ezitant al cercetării: tindem să ajungem la un adevăr uman prin ceea ce se transmite în domeniul cunoașterii și depășind capcanele parțialităților etnocentrice. Reflexivitatea, adică exercițiul critic al cercetătorului asupra lui însuși, efortul de obiectivare a propriei sale subiectivități a devenit o exigență a cercetării. Monografia, descriere cu pretenție exhaustivă a unei populații, nu a dispărut; dimpotrivă, se publică mai mult ca niciodată. În schimb, eseul este mai la modă. Eseul punct de vedere argumentat despre o temă încearcă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal, GALR, II, 74, 89), declanșatoare - declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate, DSL, 262), jonctive (DSL, 282) - junctori, modificatoare - modificatori (clasa modificatorilor, DSL, 323), prezentative/prezentatori, radicale - radicali, referente - referenți (referenți, Acte, 25), regente - regenți, semnalizatoare - semnalizatori (semnalizatori tematici, GALR, II, 921), semnificante - semnificanți, specificatoare - specificatori (specificatori nominali, DSL, 493) etc. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a unui soi, fiind ușor de notat și nu necesită măsurători sau analize de laborator. Dintre toate organele vegetative ale viței de vie s-a demonstrat că frunza reprezintă organul cel mai important, cu un impact mare în ampelografie, micșorând subiectivitatea descrierii, asigurând valori parametrice utile testelor statistice specifice. Frunza matură permite prelucrarea semiautomată a datelor. Un software special care permite înregistrarea rapidă și corectă a măsurătorilor biometrice a fost creat de grupul GENRES 081, care măsoară frunze, prelucrează și stochează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]