2,479 matches
-
semăna niciodată cu cele ce cârmuiesc viața vulgului. Or, nimeni nu vrea să aparțină vulgului!... Viața elegantă este, prin urmare, În primul rând știința manierelor. În acest punct, problema ni se pare suficient de prescurtată și, deopotrivă, pusă cu destulă subtilitate, ca și cum contele Ravez s-ar fi Însărcinat să o propună primei Camere cu un mandat de șapte ani. Dar cu ce spiță de oameni Începe viața elegantă sau putem, oare, spune că toți cei care trândăvesc sunt În stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ghetelor mele. Oricum știa că trebuia să vin, pentru că el îmi dăduse drumul. Dar, într-un fel, îmi doream ca podeaua să fi fost acoperită cu mochetă, deși nu mai era la modă. Mi se părea o lipsă oribilă de subtilitate să-mi anunț venirea în felul acesta. Și urăsc să fac lucruri evidente. Hugo era în living, așezat pe un scaun, cu fața la mine. Avea o expresie pe care nu o mai văzusem niciodată și care, dacă m-ai fi întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
atât arhitectul, cât și furnizorul materiei prime din care a confecționat-o: propriul sine. Oamenii pot elabora doar versiuni poetice asupra istoriei, cu atât mai valoroase cu cât sunt mai convingătoare. Dar asta ține de talentul autorului, de adâncimea și subtilitatea demersului - adică, fundamental, de expresie, de formă, nu de substanța propriu-zisă. Cea mai interesantă, cea mai captivantă cronică a războiului troian rămâne Iliada lui Homer, care e un poem, nu o pagină din Herodot. - Consiliul apreciază farmecul savant al disertației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai făcut o Încercare: - Interesantă teoria lui Fukuyama, nu? Și curajoasă, orice s-ar spune. Să proclami cu nonșalanță nici mai mult nici mai puțin decât sfârșitul istoriei, Încheierea unui ciclu din existența umanității și Începutul altuia... Nu excelam În subtilitate, dar doamna blondă n-a observat cât de butucănoasă era maniera mea de a o provoca. Ori s-a făcut că nu observă. - Mister Adam, și Nietzsche a proclamat moartea lui Dumnezeu cu aceeași nonșalanță filozofică, iar rezultatul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
poți aspira la depășirea liniei de mediocritate care desparte Îndemânarea de talent. Nu intuiam, cum să spun?, senzorial potențialul pericol care germina În neutralitatea unor mișcări cuminți, aparent pasive, și mă trezeam surprins În poziții dificile datorate nu adâncimii și subtilității jocului adversarului (la reluare, amenințarea se Întrezărea de la o poștă, nu era mare filozofie), cât faptului că al șaselea simț, care campionilor le semnalizează prompt apropierea catastrofei, la mine nu funcționa, pur și simplu. O verificasem dureros și-n viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Mi se părea prea simplu să poată fi și adevărat. Și totuși: dacă cheia cifrului era inclusă chiar În propoziția din Însemnările lui Noel Corbu, care cuprindea cuvântul-cheie? Bătrânul nu repurtase În acea Împrejurare suprema sa performanță În materie de subtilitate enigmistică, de acord. Dar poate nici nu intenționase. Era limpede că acele cinci vorbe, „Cheia e Codul lui Alexandru”, reprezentau un mesaj și conțineau un indiciu. În aparență, foarte explicite ambele, dar deloc mură-n gură, cum erai tentat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe toată suprafața. „Selecția naturală“ În sensul darwinian nu poate explica miraculoasa coincidență a Înfățișării mimetice și a comportamentului mimetic și nici nu se poate recurge la teoria „luptei pentru supraviețuire“ atunci când o strategie de protecție este dusă până la o subtilitate mimetică, o exuberanță și un rafinament ce depășesc cu mult capacitatea de apreciere a unui prădător. Am descoperit În natură desfătările nonutilitare pe care le căutăm În artă. Amândouă sunt o formă de vrajă, amândouă sunt un joc complicat Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
occidentale nu erau suficiente pentru a clădi o filozofie pe care să se poată sprijini literatura emigrației. Tânjeau după un caz, cu setea cu care un narcoman Întemnițat tânjește după paradisul lui iubit. Invidiau destul de patetici grupurile catolice pariziene pentru subtilitățile picante care lipseau În mod evident misticismului rus. Zbuciumul dostoievskian nu putea concura cu gândirea neotomistă; dar nu erau alte căi? Se descoperise că aspirația spre un sistem de credință, oscilația aceea constantă la periferia unei religii recunoscute, constituia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
reluă aproape șoptit cu o voce răgușită: ― Să nu mă înțelegi greșit. N-am nimic cu Melania Lupu și, întîlnind-o în alte circumstanțe, m-aș fi lăudat că sânt unul din admiratorii ei, unul din puținii capabili să-i sesizeze subtilitățile. Deci faptul că mă înfrînge a doua oară mă lasă indiferent. Ambiția mea n-a vizat niciodată aspectele competiționale. Hai să-i arătăm lui cutare că sânt mai deștept decât el! Nu, nu, departe de asta. Azimioară își ridică sprâncenele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vorba propriu-zis de o specializare. Când mai locuiam încă în casa cea mare, împreună cu soțul meu, țineam în gazdă un negru, student la Medicină. Am început întîi așa, ca simplă distracție, după aceea m-a captivat. Nu vă închipuiți câte subtilități, câtă gingășie străină europenilor ascunde această limbă! Începu să declame cu ochii în tavan. Avea expresia pe care o iau copiii urcați pe scenă, la serbările de sfârșit de an. ― "Trestia fragedă și tânără îmbrățișa grumajii lui Ansije Karambe." Abandonă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lui de a percepe chemarea panicată a reușitei, inanitatea oricărui triumf, dovedește fără echivoc neutralitatea vieții dinaintea agitației care mișcă pământul. Nu este idiotul reprezentantul sublim al unei întregi clase de înțelepți risipiți? Să faci însă elogiul idiotului, excesul de subtilitate este prea mare; visând întruna la împlinire, cum să nu îți iei maniile drept revelații? * Mediocritatea este cea mai reușită ofertă libidinală de care se bucură creatura civilizată. * Marie Bonaparte, strănepoata lui Lucien Bonaparte, artizanul loviturii de stat din 18
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
-te și ce ajungi să cunoști în tine însuți iubindu-te? * În fine, să presupunem că ai ajuns să nu mai gândești pentru oameni, că ai ajuns să gândești ceva interzis, despre care nu se poate vorbi sau scrie; stilul, subtilitatea sau franchețea sunt inutile. Sugrumat încetul cu încetul în felul acesta, nici o promisiune nu te mai poate întoarce către naivitate. Spaima care îți paralizează enunțurile se dovedește a nu fi altceva decât groaza de a nu fi iarăși redus la
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ororile sunt salvate de „argumente“, vinovați și nevinovați sunt cu toții judecați după criteriile intelectualului. Și când te gândești că, în mod inevitabil, va veni o vreme în care toți vor fi intelectuali... * Efortul filozofării, oriunde această obsesie și-ar manifesta subtilitatea și maniile, este o investiție în neant. Dispariția speciei gânditoare ar trimite înapoi în inexistență toată marea de filozofii din care încercăm să alcătuim o memorie a trecerii noastre pe aici. Adevărurile noastre nu se impun în fața naturii, ne confirmă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
italian astăzi uitat. * Până la urmă, omul va fi distrus de urbanitate; urbanitatea îl va reduce la stadiul de făptură „pocăită“ prin decerebrare (în pofida consumului debil de cultură); urbanitatea nu poate deveni un model universal de civilizație decât manifestându și principiile subtilității halucinogene, sub influența cărora individul nu mai dispune de criteriul opțiunii. Altfel spus, când omul își creează paradisul, îl creează prost. Nu mă pot împiedica să presimt că omul artificial din viitor va privi curios în urmă, către noi, ca
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
fel de hotărâre solomonică dictată de providență, a venit să taie nodul gordian pe care mijloacele de comunicare în masă, în special ziarele, încercaseră să-l desfacă cu mai multă sau mai puțină abilitate, cu mai multă sau mai puțină subtilitate, dar mereu cu grija de a nu se observa prea mult intenția, începând cu rezultatul nefericit al primelor alegeri și, mai dramatic, al celor ce le-au urmat. Pe de o parte, era datoria lor, pe cât de evidentă pe atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
care ultimele întâmplări îl înălțaseră și, ca să nu-i fugă complet pământul de sub picioare, după ce a mulțumit și a recunoscut cu imparțială gentilețe justețea comentariilor ministrului afacerilor externe, vru să arate că și el era capabil de cele mai extreme subtilități de interpretare semiologice, Este interesant de observat, spuse el, cum semnificația cuvintelor se modifică fără să ne dăm seama, cum le utilizăm de atâtea ori ca să spunem exact contrariul a ceea ce exprimau înainte și pe care, într-un anumit mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
loc și și-ar fi lăsat timp să se gândească la cele petrecute, și-ar fi dat seama că Trumbell și Dryer nu au nici o dovadă împotriva lui și că amenințarea cu poliția nu era decât o cacealma brută, fără subtilitate. Cum ar fi putut demonstra că Harry încercase să vândă un manuscris fals, știind că era fals, fără a se autoacuza? Declarând că erau la curent cu falsificarea, ar fi fost obligați să-l dea pe falsificator pe mâna poliției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
necontrolabil cum este el în prezent, este exclus. Food safety este deci o pîrghie economică fundamentală : cum trebuie produs în domeniul alimentației de către toți cei implicați într-un fel sau altul în tot acest proces. Aici intervine însă o mică subtilitate : cei care produc cum trebuie vor fi promovați, cei care se abat fie și cu o iotă vor fi sancționați, dacă nu eliminați. Nimic mai normal și mai benefic : dar cine și cum stabilește aceste norme și respectarea lor ? De la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pare să fie intrigat de această - cel puțin aparentă - contradicție. Ei, da, dar asta e altceva ! - îți va explica imediat fiecare dintre noi. Dacă vei insista și vei întreba de ce, procesul explicativ poate continua, eventual, pînă la această culme a subtilității : Păi nu mai e la fel... Într-un fel, lucrurile chiar așa stau, doar că de multă vreme : Alecsandri, deja, se grăbea să culeagă poeziile poporului de teamă să nu le vadă dispărînd în decursul vieții sale. De fapt, teama
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Dincolo de discurs, interviu, declarații, perorații politice și promovare televizată (totodată ignorînd violențele și abuzurile parazitare), poate că cea mai interesantă formă de exprimare protestatară va fi aceea numită de presă „sloganul deștept”. Căci aici, mai ales în combinație cu scandarea, subtilitatea intelectuală își dă mîna cu sensibilitatea, cu exaltarea, cu arta. Argumentația este convingătoare și la îndemîna oricui. Ea atrage atenția asupra unui aspect care a impresionat pe mulți, generînd însă doar reflecții impresioniste : creativitatea acestei revolte, în speță a „aripii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ieșise o rață. Iubesc rațele. Le ador ! Nu se compară cu gîștele, rudele lor vulgare și guralive ca niște țațe de Obor. Rațele sînt mignone ca niște pari zience pline de șarm, sînt discrete și au o conversație plină de subtilități inteligibile doar pentru cunoscători. Iar cînd le văd legănîndu-și măsurat șoldul pe cîte o potecă îmi vine să le iau în brațe și să le sărut ! (Odată, niște studenți, știindu-mi pasiunea pentru rațe, mi-au adus de ziua mea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Moartea tuturor religiilor va coincide cu reîntoarcerea omului în copaci. Sărbătorile religioase sunt sublime coloane ale transcendenței. În credință, incertitudinea transformă obsesiile în disperare. Sacralitatea ar trebui să rămână catargul lumii computerizate. Învinge religia care reușește să accesibilizeze mai rapid subtilitățile doctrinare. Lumea este a lui Dumnezeu. Administratorii ei însă mai trag cu coada ochiului și la Satan. Nu vă îmbulziți spre iad! Nimeni nu va fi lăsat în frig. Idolii țin de religie, nu de artă. Disperarea metafizică înalță, nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ca și marile iubiri cresc din obsesia inaccesibilului. Semnul esențial al talentului este candoarea. Ar trebui să ne orientăm solar : unii în jurul celorlalți. Ridică buzduganul în fața ridicolului. Altfel, te manevrează el. Nu-ți jigni cititorul înglodându-l în prea multă subtilitate. Idealul unor artiști e să-și vadă portretul pe tricourile și pe chiloții tinerilor. Cei responsabili transformă viața din dar, în datorie. Semnul esențial al talentului este candoarea. Talentul e ca un copil. Crește frumos dacă ai încredere în el
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
noastre de a umple zilnic câteva miliarde de intestine umane pe care le are în dotare. Se pare că, în curând, ne vom întâlni mai des la psihiatru decât în biblioteci ori la concerte. Prost manevrată, tehnica golește civilizația de subtilitate și de rafinament. Cu tehnica poți ameliora casa, nu omul. Marea globalizează nemilos fluviile care se varsă în ea. Nimic nou sub soare : toate imperiile au făcut globalizare. De când cultura tinde sa devina gumă de mestecat, omul a dobândit viza
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Artistul contemporan e tot zeu, dar unul ignorat. Capodoperele cochetează cu absolutul. Arta și iubirea pot metamorfoza banalul în sublim. Un avertisment de tipul : „ arta dăunează grav sănătății ” ar stârni poate curiozitatea unora. Arta - acest imperiu al sensibilității și al subtilității. Uneori, în poezie incultura trece drept originalitate. Și în artă, îndrăzneala este pândită de insolență. Cine intră în artă cu muzică militară s - ar putea să sucombe instantaneu. Arta nu poate schimba omul. Îi modifică însă unghiul prin care scrutează
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]