4,020 matches
-
trei sate: Copălău - care este și reședința comunei, cu 2. 726 persoane, Cotu - 648 persoane și Cerbu - 810 persoane. Teritoriul comunei Copălău face parte din Câmpia Moldovei, subdiviziunea denumită Dealurile Cozancea-Guranda. Spre deosebire de zona Dealul Mare - Tudora, care se află în sud-vestul comunei și care are cele mai mari înălțimi din județ prin Dealul Mare - 587 metri și Holm - 556 metri, dealurile Copălăului sunt mai scunde, cel mai înalt fiind Cerbu, cu o înălțime de 262 metri. Comuna Copăiău nu deține încă
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
Corni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Balta Arsă, Corni (reședința), Mesteacăn și Sarafinești. Teritoriul comunei Corni este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe partea stângă a râului Siret, în cursul său mijlociu la o distanță de 20 km (în linie dreaptă 12 km) sud-vest de municipiul Botoșani, într-un ținut deluros cu altitudine redusă, în cea mai mare parte
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Balta Arsă, Corni (reședința), Mesteacăn și Sarafinești. Teritoriul comunei Corni este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe partea stângă a râului Siret, în cursul său mijlociu la o distanță de 20 km (în linie dreaptă 12 km) sud-vest de municipiul Botoșani, într-un ținut deluros cu altitudine redusă, în cea mai mare parte în jur de 300 m. Prin așezarea geografică teritoriul comunei Corni aparține în întregime Podișului Sucevei, la contactul cu Câmpia Moldovei. (fig.1) Din punct
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
și 26o 41' 28" longitudine estică. (fig.2) Coordonatele geografice respective demonstrează faptul că teritoriul comunei Corni este așezat în plină zonă temperată, fiind supus in-fluențelor climatice continentale ale Europei de Est și mai puțin ale Europei Centrale, ori de sud-vest sau sud, deși cea mai mare parte din precipitații sunt opera maselor de aer care se deplasează dinspre vestul și nord-vestul Europei. Această așezare explică influența pe care o au elementele est-europene în vegetația și fauna comunei, elemente ce sunt
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
descoperit fragmente ceramice din cea de-a doua epocă a fierului (La Tène) și din perioada feudalismului târziu (sec. XVII-XVIII) și care se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 56. La circa 1,3 km sud-vest de sat (pe versantul nordic al Dealului Corneț) și la aproximativ 0,7-0,8 km de punctul „La Hrubă“, s-a găsit un fragment de piesă de silex care după formă, tehnică de cioplire și patina silexului poate fi atribuită
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Toate piesele găsite aici sunt în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a descoperit o așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
populației din zonă. Această horodiște a fost distrusă prin incendiere. Organizarea unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar întregi cele câteva considerații ale noastre. În marginea râpoasă a terasei de 100 m din stânga Siretului, la circa 3-4 km sud, sud-vest, la aproximativ 0,3 km vest de punctul geodezic, pe versantul vestic al Dealului Corneț, s-a descoperit întâmplător o sabie de fier de tip celtic, a cărei lungime atinge 0,86 m. Arma este prevăzută cu două tăișuri, dar
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
S) și are altitudinea maximă 120m. Sulița are în apropierea sa trei sate, 2 făcând parte din aceeași comună. În partea de nord comuna Sulița se mărginește cu satul Cerchejeni din comuna Blândești, la sud cu satul Cheliș, iar la sud-vest cu satul Dracșani. La recensământul din 1860, Sulița era oficial a 24-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția N-S și este formată din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și sud-vestul Europei. Dupa datele termice de la stația meteorologică Avrămeni și după observațiile locale, se constată că primele brume au loc în cea de a doua decadă a lunii septembrie, iar primele înghețuri au loc în prima jumătate a lunii noiembrie, ultimele
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
cu vegetație forestieră = 3049,11 ha; ape și bălți = 112,53 ha; alte terenuri = 92 ha Drumul județean DJ 208I face legătura între comuna Tudora și restul României, către Botoșani și către Pașcani. Comuna Tudora este situată în partea de sud-vest a județului Botoșani, la poalele Masivului Dealul Mare, la 32 km distanță față de municipiul Botoșani, centru administrativ și politic al județului. Vecinii comunei sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tudora se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
Durnești, Mândrești, Mihai Viteazu, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Ungureni (reședința) și Vicoleni. Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au dat la iveală așezări neolitice în apropierea satului Mândrești, în locul numit ”Podul lui Anton”, dar mai ales în partea de sud-vest a satului Mihai Viteazu. Din cercetările prof. dr. Eugen D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări din comună sunt din vremuri voievodale sau chiar prevoievodale, cum ar fi: Ungureni, Epureni, Durnești, Borzești, Plopeni, Dumeni și Tăutești. Din vremuri vechi
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
13.675 hectare. Ca vecini, în partea de nord-est se învecinează cu comuna Știubieni și cu orașul Săveni; în partea de est și sud-est are ca vecini comunele Vlăsinești și Dângeni; în partea de sud comuna Unțeni, în partea de sud-vest comuna Nicșeni, iar în partea de nord-vest comunele Vorniceni și Corlăteni. Comuna Ungureni are în componența sa 12 sate: Ungureni, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Epureni, Vicoleni, Tăutești, Borzești, Mihai Viteazu, Durnești, Călugărenii Noi, Călugăreni și Mândrești. Conform recensământului efectuat în
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
DN11 (Brașov- Târgu Secuiesc) Satul are formă dreptunghiulară cu bazele la nord și sud; la vest se învecinează cu satul Dobolii de Jos, comuna Ilieni; la nord-est cu comuna Chichiș, satul aparținător Băcel; la sud-est cu comuna Prejmer și la sud-vest cu satul Podul Olt, comuna Hărman. Relieful este o depresiune intercarpatică. Însăși denumirea de "Luncă" spune de la sine că este vorba de locul unde apa râului se revarsă din matca sa. Până în anul 1956 teritoriul satului era mlăștinos, însă, prin
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
este un sat în comuna Homorod din județul Brașov, Transilvania, România. Mercheașa se află la o distanță de 11 km de Rupea. Este învecinat la nord cu satul Jimbor, la sud cu comuna Homorod (de care aparține administrativ), iar la sud-vest cu comuna Cața. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica Evanghelică-Luterană fortificată a
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
Dudescu este un sat în comuna Zăvoaia din județul Brăila, Muntenia, România. Situat la 60 km sud-vest de orașul Brăila, satul Dudescu este așezat pe locșes, în apropierea râului Călmățui pe malul drept al acestuia la distanță, întinzându-se pe platoul dinspre sud. Satul Dudescu face parte din comuna Zăvoaia și este învecinat la nord cu teritoriul
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
face legătura cu satul Dudești aflat la 6 km spre sud. În N-V, un drum neasfaltat face legătura cu satul Batogu aflat la aproximativ 3 km spre nord. Extinderea în timp a satului s-a făcut mai mult înspre sud-vest. Nucleul satului, numit de bătrâni „Satul vechi", se întinde de la intrarea în sat dinspre satul Zăvoaia spre sud până la intersectarea drumurilor județene mai sus amintite. De la ramificația șoselei spre vest, se întinde partea nouă a satului, așa-zisul „Sat nou
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de 18 km. de orașul Brașov și la 4 km. de Predeal. Din punct de vedere geografic, localitatea se află la o altitudine de 800-850 m. între Masivul Postăvarul la nord, Masivul Piatra Craiului la est și Platforma Predealului la sud-vest. Săpăturile arheologice aduc dovezi ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în anul 2007, la 200 m. de DN1, în pădure la o altitudine de 800 m, s-a descoperit o cetate cu șanț, bermă, zid și
Timișu de Sus, Brașov () [Corola-website/Science/300973_a_302302]
-
formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măxineni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,32
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Toderița este situat în Țară Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Văd (spre est), Bucium (spre sud), Ileni (spre sud-vest), Mândră (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferata 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândră. La stația de cale ferată Mândră opresc trenurile de persoane. "În anul 1930 când România era un mare regat iar în țară
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
de satul Șercaia, pe Drumul Național DN73A și la circa 18 km, pe șosea, de municipiul Făgăraș. Localitățile limitrofe sunt Șercaia (centrul de comună), spre Nord, Perșani, spre Est, Șinca Veche, Ohaba și Șercăița, spre Sud, Bucium și Toderița, spre Sud-Vest, iar Mândra, spre Nord-Vest. Satul are 385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini (locuri de casă fără construcții). În legătură cu istoricul satului, se cunoaște că populația acestuia, până prin secolele al XII-lea - al XV
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
fază de proiect un nou stadion în localitatea Tătaru. În localitatea Dudești nu există obiective industriale și zone periculoase. Platforma de deșeuri menajere (gunoi grajd și gunoi menajer) este amplasată la 0,5 km de localitatea Dudești, în partea de sud-vest. Suprafața ocupată de aceasta este de 2 ha, capacitatea este de 20.000 tone, iar gradul de umplere al depozitului este de 70%. b)Disfuncționalități-priorități (mediu) Factorul de mediu -apa Apele freatice din jurul localității Dudești nu sunt potabile, conținând sulfuri
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
care stă la baza stabilirii procedeelor și tehnologiilor optime de tratare, valorificare și depozitare. În marea lor majoritate deșeurile menajere sunt materiale solide și cu umiditate redusă, cu excepția resturilor alimentare. Depozitul de deșeuri al localității este amplasat în partea de sud-vest a localității. Neexistând o platformă amenajată, împrejmuită și cu perdele de protecție, se înregistrează influențe negative atât la stratul de sol prin infiltrații cu încărcătură poluantă cât și la suprafața, prin antrenarea de către vânt a deșeurilor mai ușoare. Nu sunt
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
20kv) Dudești, ce este prinsă în sistemul energetic național pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune (LEA 110 kv), care pleacă din stația de transformare 440/110 kv Lacu Sărat, străbate partea de mijloc a județului, mergând apoi spre sud-vest. Alimentarea consumatorilor casnici se face din PT1 pentru zona de sud-est, PT2 pentru zona centrală a localității, PT3 pentru zona de vest și PT4 ferma 3. Pe străzile pe care este și rețea de medie tensiune și retea de joasă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
în comuna Slujitori-Albotești, denumită Zăvoaia. În 1968, comuna Zăvoaia a redevenit parte a județului Brăila, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Zăvoaia inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este fântâna cu cumpănă, aflată la sud-vest de biserica din satul Zăvoaia, fântână ridicată în secolul al XIX-lea și clasificată drept monument memorial sau funerar.
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]