3,015 matches
-
când nu putea fi sigur nici măcar de clipa imediat următoare, trebuia reeducat pentru a reveni la normalitatea pașnică a prezentului. Uneori, târziu în noapte, locul binefăcătorului somn era înlocuit cu viziunile atroce ale coșmarurilor din care se trezea lac de sudoare cu sentimentul copleșitor că undeva în întuneric ceva îngrozitor pândește, gata să se năpustească asupra lui. Treptat, atmosfera senină dar mai ales certitudinea că nu este așteptat după fiecare colț sau copac de un inamic înarmat până în dinți decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Subofițerul se execută și imediat treizeci de voci încep să cânte, făcând să răsune câmpul plin de bălți și noroaie: "Suflecată pân'la brâu, Spăla, spăla, rufele la râu..." Se întorc către orele prânzului, rupți de oboseală. Pete mari de sudoare întunecă vestoanele soldaților. Mușchii fețelor epuizate și murdare tresaltă ritmic în cadența impecabilului pas de defilare prin care-și fac intrarea pe poarta regimentului. Chiar dacă curelele echipamentului taie dureros omoplații iar bătăturile și rosăturile le fac impresia că pășesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lupte corp la corp din tranșee, își fixează obiectivul prioritar ca fiecare om din unitatea lui să devină expert în mânuirea baionetei. Chiar dacă pentru asta trebuia să stoarcă și ultimul strop de energie din corpul lor. Mai bine își beau sudoarea în fața sacilor de antrenament, decât să simtă gustul propriului sânge în gură. Este o zi superbă, cu soare bogat și varul alb, îngrijit, al zidurilor amplifică lumina. Se oprește o clipă în fața unei vitrine, doar așa, din cochetărie, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lovitură de măciucă asupra imberbilor în uniforme pe care-i conduce. Redobândindu-și prezența de spirit, cu glas calm începe să dea ordine, organizând activitatea. Febrili, se pun pe săpat, curățat, îndepărtat cărămizi și bucăți fierbinți de beton. Broboane de sudoare se adună la rădăcina părului dar se usucă repede sub dogoarea flăcărilor din jur. Mâinile sângerează lovite de fiarele armăturilor, unghiile se rup în zidurile prăvălite. După o muncă epuizantă, din spatele unui uriaș morman de moloz apar scările unui beci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
al mușchilor este încordat într-o ultimă sforțare uriașă. Pare că reușește, dar strigătul ei sfâșietor atunci când se prăbușește în neant îl face să tresară puternic din toată ființa lui ca un cartuș lovit în capsa de detonare. Lac de sudoare, deschide speriat ochii și aprinde veioza. Continuă să stea nemișcat pe salteaua patului, în aerul greu respirabil din pricina căldurii toride de august care transformase Bucureștiul într-un adevărat cuptor. Avusese un coșmar. Poate și datorită faptului că pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în mijlocul oamenilor. Considerați că nu va puteți îndeplini datoria în astfel de locuri? Timbrul glasului își pierde duritatea metalică, devine chiar amabil. Poate este necesară o nouă clarificare din partea căpitanului Licavkin. Trăsăturile lui Iorgu se schimonosesc brusc. Picături fine de sudoare apar pe obrajii umbriți de cozorocul caschetei tras peste sprâncene. Încearcă un zâmbet chinuit. Un ofițer politic este instruit să-și îndeplinească misiunea oriunde este nevoie de el. În cazul asta, puteți să vă duceți și în... locul unde este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lucru. În sfârșit, ușa se deschide și scârțâitul ei îi amintește de țipătul ascuțit al unei păsări de pradă. Numai în cămașă, cu mânecile suflecate mult deasupra cotului, Schultz arată niște brațe dezagreabil de albe, groase, cu vine proeminente. Cu sudoarea curgând în dâre late pe obrajii grași și aprinși, fumează ca un om trudit, mulțumit de munca făcută. Privește indiferent cum masivul Scharführer târâie de picioare trupul fostului locotenent Dussek. Fața desfigurată și tumefiată nu mai are nimic uman. Nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se schimbă după dorința ălor mari, iar noi ăștia micii tre să ne strecurăm cum putem până trece urgia. Poate așa ai să scapi cu bucata aia de vie a ta neluată. Păi de ce să o ia? Că am lăsat sudoare multă acolo de cădeam și eu și nevasta lați seara în pat. Și dacă am chemat țiganii la cules, le-am dat bani, mâncare, băutură și un pachet de țigări la două zile. Așa e mă, dar acu' se chiamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și oțel. Holul în care au pătruns este uriaș. Sergentul face semn oamenilor să se răsfire. Fiecare se ferește cum poate. Se aud vaietele celor loviți. Atenția nemților se mută către cei care atacă frontal scările. Cu fața lucind de sudoare, Marius încearcă să urce, dar este întâmpinat cu foc viu de armă automată. Se trage înapoi. Oamenii lui Mâțu s-au încăierat cu cei din camerele de la parter, pe care le curăță mai mult cu patul puștii și baionetele. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fiecare expirație. Dar dacă se așează jos, sigur va adormi instantaneu. La vederea lui, soldații ce moțăie întinși pe podeaua mozaicată se ridică în picioare dar el le face semn că nu este nevoie. Într-un brusc puseu febril, o sudoare fierbinte țâșnește din toți porii ca apa dintr-un robinet. Transpirația se prelinge pe frunte, spinare, piept, pântece, picioarele se năclăiesc într-o umezeală caldă și lipicioasă. Lumini intermitente și puncte negre, mari, încep să-i joace haotic prin fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nervoase strigă alarmate că acizii încep să-i perforeze organismul. Tușește din greu, cu mușchii abdomenului încordați ceea ce-i provoacă un nou spasm de durere înfiorătoare. Are gura uscată ca plita unei sobe încinse, iar pe obraji curg pâraie de sudoare. Durerea este bună, atât timp cât o simte înseamnă că trăiește. Starea de bine și visurile frumoase se vor instala cu puțin timp înainte să pășească pe cărarea morții. Încercă să-și umezească, cu grijă, buzele crăpate, dar nu reușește. Aude cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
spate, locotenentul Răducu, șeful serviciului tehnic, dirijează ridicarea unui motor cu ajutorul unor lanțuri groase din locașul lui. Fără veston, mânecile cămășii ridicate peste coate scot la iveală două brațe lungi, puternice și păroase, mânjite cu unsoare. Fruntea înaltă șiroiește de sudoare, dar el nu dă nici o importanță la apa care-i intră în ochi, de altfel nici nu o simte. Toată atenția lui este îndreptată către ceea ce se petrece sub privirea lui. Ușor! Mai la stânga! Acum ridică! Saltă degetul arătător al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
trebuie reîmpinși în întunerecul ce li se cuvine. Țărani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie, fabricanți - numai de palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșerte, leneși cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țărei. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulități pentru orice scânteie de merit adevărat și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un ajutor de ajutor de primar la sat costă bani și banul e muncă. O prelegere rea ținută la universitate costă bani și banul e muncă - în sfârșit banul este pretutindenea reprezentantul și tălmăcirea citeață a muncii, într-însul e sudoare și putere musculară și, precum arătătorul pe ceasornic spune la numărul cutare câte ceasuri au trecut, asemenea suma din buzunarul meu arată cât s-au muncit pentru mine în societatea omenească. Dar va zice cineva: Ei și? Cu munca românului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sine, pe soția sa și pe d-rul Stăncescu, au încercat a îngropa cadavrul fără preot, țiind deasupră-i un discurs scandalos și anarhic, în care a spus că societatea actuală e împiată de câțiva despoți ce sug necontenit din sângele și sudoarea omenirii, și n-au cedat decât după ce ajutorul de subprefectură, asistat de un singur călăraș, l-au oprit de a înmormînta cadavrul fără rugăciunile cuvenite, {EminescuOpX 188} deoarece d-rul Russel n-a putut să probeze legalmente aceea ce susținea decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
existență va aduna neapărat împrejurul unor idei pozitive pe oamenii de bine în contra acelora al căror ideal este risipa puterilor societății {EminescuOpX 316} pe nimicuri și pe jucării copilărești, cari au marele inconvenient că trebuiesc plătite cu bani peșin din sudoarea muncitorului. Dacă gustul de risipă și de jucării, combinat cu ambițiile fără de margini ale nulităților partidului roș, ar fi pe deplin la largul lor, am vedea în curând, sub pretextul unor idei politice răsărite în țări străine, împărțindu-se țara
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dar chestiunea ovreilor, dar pretinsa răscumpărare a căilor ferate cu perspectiva de a rămânea sub juridicțiunea străină; dar demoralizarea dinăuntru și scepticismul care se întinde asupra țării întregi prin cutezarea cu care se dispune de averea statului, de munca și sudoarea contribuabililor în interesul esclusiv al clienților săi, toate acestea, după "Presa", sânt nimicuri și d-nu[l] Brătianu trebuie "să meargă înainte, neascultând decât vocea rațiunei ca să ducă până la capăt împlinirea misiunei sale". Frumoasă rațiune! Felicităm pe d. Boerescu pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o organizare, pre cât omenește e cu putință, care să asigure înaintarea treptată a meritului și înlăturarea ambițiilor nelegitime și a poftelor nemăsurate cari stăpânesc pe toți aceia ce, fără muncă și numai prin cheltuieală și tertipuri, se hrănesc din sudoarea poporului, fără a o compensa nici prin știință, nici prin caracter. Și această compensare e rațiunea de a fi a păturilor superioare ale societății. Căci - ca să urmăm exemplul - cărți rele de școală pot fi mult mai ieftine decât una și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
susține; pe când, din contră, daca organizarea societății e slabă și favorizează ridicarea în sus a Pătărlăgenilor și Seruriilor de toate tepele, pierderile sânt colosale pe toate tărâmurile. Greșelile de calcul ale d-lui Brătianu costă pe popor zeci de milioane; sudoarea acestui popor se risipește pe nimicuri și mofturi și singura compensare este doar că - în fața mizeriei patente a populațiunilor - spiritul minciunii zilnice, ziaristica oficioasă, să poată susținea că România e fericită și mare. Dacă declamația mincinoasă între chiar zidurile noastre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întregii națiuni! - Nu face nimic: interesele partidului sânt mai presus de interesele statului, și toți oamenii noștri sânt buni, căci mai presus de toate ei se preocupă de triumful și glorificarea partidului. - Dar ei delapidează banii publici; dar ei vând sudoarea țăranului; dar ei deseacă toate sorgințele de avuție materială și morală a națiunii!... - Nu face nimic: ei sânt buni, căci ei sânt oamenii partidului nostru. Am chemat în mai multe rânduri atențiunea tutulor oamenilor noștri politici pe care-i preocupă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceasta chiar o subscripțiune națională. Ce sânt așadar roșii în aprilie? Cei mai slugarnici, cei mai lipsiți de sentimentul onoarei și a demnității, ignoranți, neonești, incapabili, ei periclitează interesele statului, fac administrația să sufere, corump justiția, delapidează bani publici, vând sudoarea țăranului, deseacă toate sorgințile de avere materială și morală a națiunii, ei au insultat mai mult, ei au aruncat injuria și scuiparea, ei s-au făcut organele doctrinelor și faptelor celor mai subversive, ei au atacat cu imprudență bazele statului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Descompunere, anarhie, decadență! Dar, va zice naivul cititor, "Presa" face curat fotografia pușcăriei! Ași! se poate una ca asta? Nu vedeți pe d. Boerescu in același tren accelerat împreună cu acei slugarnici, ignoranți, neonești, incapabili, lipsiți de onoare, delapidatori, vânzători de sudoare? Ba încă în vagon de clasa întîia. Surâde și salută publicul uimit. Buona sera don Basilio! Cum mergeți cu sănătatea? Ședeți bine cu societatea în care ați ajuns? III Într-un articol al "Presei" am auzit deci tocsinul sunând și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe cari ei mai cu seamă le favorizează. Am susținut într-un rând că toate, absolut toate drumurile de fier din țară își încheie socotelele anuale cu pagubă, încît statul - și când zicem statul, zicem producătorul principal, țăranul - plătește din sudoarea amară a imensei și cumplit de săracei majorități a populațiunii române primblările perciunaților cetățeni din Galiția spre România, transportul mărfurilor proaste cari ucid până și umbre de meserie și meșteșug în țara noastră, reducîndu-se astfel totalitatea populației noastre, fie din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pledoarii pline de sofisme, se traduceau din partea nației în plată peșin a tuturor actelor acestora de periclitare a bunului ei simț și a existenței ei. Mai multe generații viitoare, și cea actuală cu de prisos, sunt osândite a plăti cu sudoarea și munca lor colosalul capital de palavre și mistificațiuni grosolane câte s-au debitat de cătră plebea postulanților în cei din urmă patrusprezece ani. Dar lucrurile nu ce opresc aci. Pe când independența reală, proclamată de Vodă Cuza, în loc de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și nici nu-ți nesocotești părinții. O fi păcatul originar? Izgonirea din rai? Simți că ai fost pedepsită fiindcă ai mușcat din măr? De-aia nu crâcnești tu și muncești de dimineața și până seara, ca să-ți câștigi pâinea cu sudoarea frunții, cum a zis Dumnezeu când v-a prins că ați mâncat din pomul cunoștinții binelui și răului? Și eu îți spun ție că e mai bine că ați mâncat din acel pom, abia atunci ați devenit ființe vii, ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]