4,909 matches
-
spre alte ținuturi, geograficește identificabile, dar mai ales o ieșire În poem, În lumea cu adevărat liberă a cuvintelor. Celor dintîi li se Închină noi imnuri („Un imn pentru călătoria În libertate”), reamintindu-le, oarecum, pe cele din Ulise, ca suită de variațiuni reverberînd În jurul aceluiași obiect: „Și mă gîndesc la plecări. Sunt plecările din casa săracă a chiriașului izgonit, pentru o altă casă tot atît de dureroasă. Sunt plecările Într-o dimineață ca un cristal de rîsete spre mătușa de la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Or, În ciuda Însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămîne productiv În coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat de „miraculosul” produs de „lumina imaginii” de factură suprarealistă, continuă să-și conceapă universul ca suită de itinerarii, ca desfășurare a unor parcursuri revelatoare, ce-și iau drept termen de opoziție, manifest sau ascuns, obstacolul, limita, Închiderea. Însăși poetica avangardistă a lui Voronca gravitînd fie În jurul constructivismului, fie al suprarealismului, era de natură să Întrețină asemenea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
paznic Încearcă lacătele tristeții”, cu „glasul care nu mai poate scăpa din ocna obicinuinții”, ori cu imaginea omului care „astupă cu bancnote ocheanul prin care ar putea privi În veșnicie”, și chiar a „lanțurilor sîngelui” zăngănind „În Închisorile vinelor” ... În ce privește suita corespondentă de metafore ale inerției, ea nu era, tot aici, deloc mai săracă, de la „mucegaiul zilelor”, „somnul lînced” al plantelor ori „nămolul durerilor ce ne sug tălpile”, pînă la „nisipul nemișcării” și „huruitul ancorelor [care] anunță un etern naufragiu”. Oriunde
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vapoarelor, pasului În aceeași poezie, cu reveniri semnificative În majoritatea textelor, e un indicator important pentru aproximarea a ceea ce credem a fi una din „figurile” centrale ale imaginarului lui Voronca: itinerariul. Lumea poetului e concepută, se vede limpede, ca o suită de trasee dinamice, deschise către toate orizonturile, străbătînd peisajele cele mai diverse, promițînd și permițînd cvasipermanetizarea statutului de descoperitor-inventator al poetului. Figură, așadar, foarte productivă În libertatea ei, nu Întîmplător cultivată cu insistență de lirica modernistă a Începutului de secol
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un loc de trecere, Întotdeauna deschis, receptiv, gata să primească În fiecare clipă noi Încărcături de imagini: „Și-n ochi revin corăbii cu-o-ncărcătură nouă” - citim În Zodiac, V, după ce Încă din primele versuri ale ciclului ne Întîmpinase o suită de „deschideri” dintre cele mai caracteristice pentru modul În care Voronca Își concepe „obiectul”, văzut mereu În perspectiva unei mișcări transformatoare, a unei metamorfoze imaginare, ca nucleu de energie mobilizînd Întreaga ambianță și declanșînd fluxul asociativ: Din umăr o pasăre
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sugestiei, adică constituie deopotrivă spații În care se exprimă viziunea totalizantă a lumii, Însumată În semnele ei, ca lume scrisă, dar și, pe de altă parte, ca univers În-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, În intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul, catalogul - adică elemente care, paralel cu Înregistrarea lumii pe retină, Îngăduie imprimarea pe hîrtie, a obiectului / evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce scrînciob inima De pe trapezul privirii se avîntă În salt mortal zările Zările ca niște clopote se nesfîrșesc dar acrobat vîntul Jonglează elegant cu frunzele cu tăcerile... Dacă observăm că În celebra secvență, imediat următoare a tipografiilor (XI), o altă suită de imagini Își găsea unitatea În asocieri trimițînd la universul artificial-decorativ al barocului („Tipografii: / Cutii pentru bijuteriile visului / Evantalii de ape / Glastre pentru buruiana inimii sălbatică / Oglinzi În care imaginea sufletului se adună”...), vom avea niște eșantioane tipice pentru fața
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Frecvența neobișnuită a ipostazei de spectator a eului liric, și Încă a unui spectator euforic și entuziast, În fața universului ce se dezvăluie generos și abundent privirii, În figuri ale etalării și acumulării precum cele amintite mai sus, avîndu-și corolarul În suita menționată de spații ale spectacolului, atrage, În ultimă instanță atenția asupra caracterului predominant festiv al viziunii lui Voronca. Spațiul său imaginar se definește Într-o covîrșitoare măsură drept spațiu al sărbătorii, În care se conjugă și desfac proteic o gesticulație
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
alte șase poeme, conservarea aceleiași structuri, de pildă În poemul XI: „Orice voce aprinde o stea palidă /.../ Crinii loviți Își răspund din loc În loc”; sau, Într-unul din cele Șase poeme finale ( Lanterna magică), următoarele versuri ce se integrează perfect suitei ilustrative pentru relația dintre „agentul” transformator (aici, cuvîntul) și obiectul căruia i se așteaptă răspunsul: Sau vei mai ști cuvîntul curea de transmisiune Care va da mișcare roților mari din inimi? Lumina care-n vorbe a-nchis o misiune Sau
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
meller / și refuză buchetul de violete / aruncă lumini jocurile de ape / scrîșnesc din dinți marile cotidiane / și iată: agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor” (Ulise, 1) - alternează cu (sau se structurează treptat În) imnurile ce punctează din loc În loc suita poemelor, concentrîndu-și „calea lactee de imagini” În jurul cîte unui singur element tematic, apărut În discurs prin hazardul asocierilor, dar declanșînd imediat o Întreagă serie metaforică ce plasează obiectul În relații extrem de ramificate. Așa sînt „imnurile” Închinate ceaiului, cartofului, oglinzilor. În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
deschiderii plurale a ființei. Declanșată ca reverie acvatică, cu conotații de spațiu matern-securizant („te-ai Îmbrăcat În părul blond al oglinzilor / oglinzi oglinzi grădini peste pînzele aerului / sărutarea de sălcii tremurate a umbrelor / continuare a ochiului În harfele de ape”), suita metaforelor multiple, a comparațiilor și „corelativelor obiective” ce le amplifică, vizează atragerea În cîmpul magnetic al comparatului a cît mai multe elemente care să-l aproximeze ca loc al purificării și regenerării eului, devenit apt să Întîmpine universul cu o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mentale asemănătoare unei cutii negre la care nu avem acces; prin urmare, este mai realist și mai eficient să ne canalizăm interesul pe „intrări” și pe „ieșiri” decât pe procesele În sine. În contextul acestui model, Învățarea este rezultatul unei suite de condiționări În care educatorul se străduiește să definească cunoștințele de dobândit nu Într-o manieră „mentalistă” (utilizând termeni ca spirit de analiză sau de sinteză, Înțelegere, capacitate de generalizare și abstractizare etc., care se referă la ce se Întâmplă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
orizontal. Astfel, elevul poate parcurge toate etapele intermediare ale Învățării (a pășit pe fiecare treaptă), dar fără a se și Înălța prin aceasta din planul orizontal. În realitate, o Învățare inteligentă nu se poate reduce atât de simplu la o suită de comportamente terminale, oricât de observabile ar fi ele (o sarcină poate fi Îndeplinită mai degrabă ocolind sau chiar ignorând obstacolele decât trecând peste ele). În ciuda unor asemenea limitări, acest model rămâne interesant când e folosit pentru ceea ce este el
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sau cu ajutorul unor elemente substitutive, educatorii fiind nevoiți să recurgă mai ales la metode verbale când se studiază dinamica În timp a unor fenomene, când elevii sunt solicitați să construiască sau să reconstituie În plan mental un fenomen sau o suită de relații, când sunt studiate procesele interioare unui mecanism sau sistem În interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie - unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației nemijlocite, lecțiile de istorie - unde sunt invocate evenimente
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unei armate într-o bătălie,spui câte avioane de-ale celeilalte armate au fost doborâte, dar nu menționezi și câte tancuri a pierdut favorita. În același timp, tocmai pentru a fi credibilă, orice sursă mediatică respectabilă are o deontologie, o suită de criterii obiective după care operează selecția materialelor. În cazul preluării rezultatelor sondajelor de opinie, spre exemplu, contează prestigiul instituției care a efectuat sondajul și importanța problemei cercetate. Într-o lucrare recent apărută și în românește vizând persuasiunea, Charles Larson
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
literatura de specialitate clarificarea valorilor (Simon, 1972). Procedeele de clarificare, de conștientizare vizează discutarea de către elevi, studenți sau alte categorii de tineri, împreună cu psihologul școlar sau altă persoană competentă, a rezultatelor obținute de ei și de colegii lor la o suită de probe de examinare a valorilor, cum ar fi testul: „cine ești?”, „ce lucruri îți place să faci mai mult?”, „drumuri de viață”, completarea de fraze. Important este că participanților li se cere să evalueze și consecințele, avantajele și dezavantajele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce ne spune ea astăzi? Volumul de față nu-i, avertizez de la Început, o istorie a Începuturilor poeziei române, nu-i, În sens strict, nici o culegere de studii de istorie literară despre Văcărești, Conachi, Heliade Rădulescu... Este, dacă vreți, o suită de lecturi noi a unor texte cunoscute, acelea venerate În școală și citite rar, foarte rar, cu simplă plăcere. Toți vorbesc de Însemnătatea lor culturală, puțini Însă cred În valoarea lor estetică. Cititorul obișnuit se separă de ele Îndată ce procesul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Însă orice retorică, spune cineva, reprezintă deja un prim angajament liric. Cum se manifestă el În sfera imaginarului, ce figuri ale spiritului și ce figuri retorice propriu-zise folosesc niște poeți care simt, pînă la disperare, insuficiențele limbii? Eseul de față (suita de eseuri) Încearcă să descopere aceste semne În niște texte care, repet, Își depășesc mereu tema și se exprimă Într-un limbaj ce poate părea desuet spiritului modern. Cine are răbdare și le citește cu atenție descoperă Însă versuri admirabile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dublu refuz: de a asuma durerea și de a asuma (determina) obiectul durerii. Ienăchiță se exprimă, așadar, prin evitare sau deturnare. CÎnd tonul este mai direct liric și obiectul erotic mai bine determinat, vedem că poezia se constituie dintr-o suită de interogații care reprezintă tot atîtea aproximări ale sentimentului: „Spune, inimioară, spune Ce durere te răpune? Arată ce te muncește, Ce boală te chinuiește?...” Într-un loc (Zilele ce oi fi viu), Ienăchiță dezvăluie În acrostih identitatea hrăpărețului canar: Zoica
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar și duhurile (spiritele) lor au devenit istețe, subțiate, adică, de conștiința iubirii). În fine, iubirea, pentru a putea produce mîngîiere (să observăm suita de note medii), trebuie să fie blîndă („de-ai fi cu blîndețe”). Într-un vers nesigur: „ești inimă trufașe În trează plăcere”, dăm peste o sintagmă În jurul căreia se poate specula. „Trează plăcere” ar sugera bucuria spiritului În dragoste, veghea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pierderea identității. Undeva, departe, există un hotar peste care imaginația nu trece pentru a nu „desfigura”, „des-mădula” obiectul liric. Heliade este mai cu seamă un poet al grandioasului ordonat. Aspirația (obsesia) lui este templul impunător. Cosmosul este văzut ca o suită de ierarhii. Se pune Întrebarea dacă un spirit care vede lumea prin sticla unei asemenea retorici are preferință sau nu pentru o realitate determinabilă, specifică. În orice poezie autentică există o fizică, o biologie, o geografie, o filozofie de existență
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În fața anarhiei limbajului: „Avem un dialect bun, ușor și Înmlădios; În el fieșce cuvînt nu e ca la voi legat, cu un articol semeț, cu un pronume ciudat, Pronume-articole lungi care sufletul ți-l scot și seamănă cînd pîșesc cu suita unui despot. Dar ce mai mult să vorbesc?”... Anarhismul dialectului nu-l Împiedică Însă să scrie mult și, dacă ținem seama de compoziția poemului, dialectul refractar nu-l Împiedică să scrie cu o vădită plăcere. Versurile sînt bine măsurate, poemul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
face greu loc, dar Își face, În versurile tînărului Bolintineanu. În Florile Bosforului, Macedonele, Conrad, sunetele, culorile ei se percep mai ușor și ele ne duc spre un univers liric pe care Îl putem determina. Universul se constituie dintr-o suită de „tablouri desfătătoare” și de portrete (Îndeosebi feminine) În care nota dominantă este frumusețea pură a liniilor. Totul este dulce, alb, blînd, omul și elementele materiale tind spre răsfăț, o moliciune dulce și dalbă ne Întîmpină Îndată ce deschidem poarta acestui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mute, oarbe Deschid largi, negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adîncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a pere din lumină.” Pădure obscură, stînci, peșteri ca niște imense ventuze, cărări Întortocheate, neguri groase - iată o suită de figuri ale fricii, elemente (cum zice Bachelard) ale unei mitologii imediate. O mitologic a terorii, un peisaj al coșmarului, al haosului primordial. Stînca, despre care același Bachelard spune (În La terre et les réveries de la volonte) că ne Învață
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
băut, apoi i se adresă călugărului: Știi bine că la această curte a fost Alemanni. Ți-am urmat sfatul și l-am citit, la drept vorbind nu prea e ceva de capul lui, și asemenea lui sunt și cei din suita sa din care nu l-aș exclude pe Giammichele Morra. În schimb, cu totul altă impresie am despre fiica lui, Isabella Morra 5. Păstrez un sonet al tinerei, dedicat regelui Francisc. Povestea ei presărată cu întâmplări ce au avut parte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]