28,530 matches
-
acestea se stabilesc în urma aprobării de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării a structurii organizatorice, efectivelor și regulamentelor de funcționare ale S.R.I. Așa fiind, Curtea constată că înființarea C.N.I.C., ca unitate din structura S.R.I., prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării este făcută în acord cu prevederile legale anterior menționate. ... 171. Curtea constată că înființarea și definirea C.N.I.C. ca unitate din structura S.R.I. produc consecințe și în ceea ce privește modalitatea de control al activității acesteia. ... 172
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
majorității deputaților și senatorilor, pentru: [...] h) numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii“. În esență, textul constituțional stabilește un control civil asupra serviciilor secrete ale statului, exercitat de organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul, întrunit în ședință comună. Această reglementare constituțională este în sine o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), care consacră caracterul democratic al statului român. Curtea a reținut că exercitarea acestei atribuții trebuie să
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale, iar, pe de altă parte, prin intermediul acestuia se pun în executare mandatele de supraveghere tehnică. ... 199. Așa fiind, Curtea observă că C.N.I.C. a fost creat, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca unitate din structura S.R.I., desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale. Prin urmare, Curtea constată că, din perspectiva necesității realizării securității naționale, este justificată modalitatea de înființare și
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
și principiile constituționale referitoare la statul de drept și neretroactivitatea legii civile. ... 8. Se mai susține că interpretarea dată prin decizia amintită creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreținere ulterior pronunțării deciziei instanței supreme (situație în care se regăsește autoarea excepției), spre deosebire de persoanele care au beneficiat de calculul pensiei de întreținere și în raport cu norma de hrană, anterior pronunțării aceleiași decizii. Se mai invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
de apărare națională, ordine publică și siguranță națională creează un tratament discriminatoriu față de persoanele beneficiare ale unei pensii de întreținere în care a fost inclusă și norma de hrană, ca venit lunar net, anterior pronunțării deciziei amintite a instanței supreme. ... 17. Prin decizia menționată, paragrafele 52-61, instanța supremă a reținut că art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepție de la alin. (1) și (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
creează un tratament discriminatoriu față de persoanele beneficiare ale unei pensii de întreținere în care a fost inclusă și norma de hrană, ca venit lunar net, anterior pronunțării deciziei amintite a instanței supreme. ... 17. Prin decizia menționată, paragrafele 52-61, instanța supremă a reținut că art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepție de la alin. (1) și (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, printre acestea [art.
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 21. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile, prin aplicarea în speța dedusă soluționării instanței judecătorești a unei interpretări a dispozițiilor de lege incidente, date de instanța supremă, în cadrul competenței sale de soluționare a unui recurs în interesul legii, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, referitor la efectele deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu prilejul
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, „(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I“. Așadar, caracterul obligatoriu al dezlegărilor date problemelor de drept de către instanța supremă se raportează la toate cauzele viitoare în care se ridică problema de drept analizată, astfel încât aplicarea Deciziei nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările ulterioare, precum și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale și Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 69/2022, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC La data de 31 mai 2022, domnul general de brigadă cu o stea Pleșcan Corneliu Dorin-Corneliu se înaintează în gradul
DECRET nr. 787 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255047]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sesizarea este admisibilă, fiind întrunite condițiile de admisibilitate impuse de mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, care reclamă intervenția instanței supreme. ... ... X.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 56. Dispozițiile ce fac obiectul prezentei sesizări, respectiv art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 și Ordinul ministrului justiției nr. 2.550/C/2006, vizează aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
iar în subsidiar au solicitat respingerea acestuia, ca nefondat. ... 20. La termenul din 2 noiembrie 2021, instanța de trimitere a pus în discuția părților admisibilitatea recursului, în raport cu obiectul cauzei, iar recurenta-pârâtă a formulat cererea de sesizare a instanței supreme, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 21. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
drept, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre asupra acestei chestiuni și ea nu face obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluționare, astfel cum rezultă din evidențele electronice ale instanței supreme. ... ... V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 24. Recurenta-pârâtă a apreciat că scopul legiuitorului a fost acela de a stabili, pentru acele obligații de a face care privesc desființarea de construcții, plantații sau a
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
b) din Legea nr. 50/1991. ... 64. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual supus analizei este irelevantă, din punctul de vedere al admisibilității sesizării, câtă vreme în jurisprudența dezvoltată în aplicarea acestei instituții, a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual, dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina, de
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a precizat că problema de drept care necesită cu pregnanță să fie lămurită trebuie să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, apt să justifice nevoia de interpretare realizată prin mijlocirea instanței supreme. ... 73. Problema de drept identificată trebuie să fie una reală, veritabilă, susceptibilă de a genera interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, ale unei norme îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultății drept condiție a admisibilității este absolut
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
fie una reală, veritabilă, susceptibilă de a genera interpretări diferite sau contradictorii ale unui text de lege, ale unei norme îndoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultății drept condiție a admisibilității este absolut necesară pentru a se verifica dacă instanței supreme i se solicită o dezlegare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sau este chemată, în fapt, să soluționeze o simplă problemă de interpretare a unor dispoziții legale
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
astfel aplicabil art. 484 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 77. Instanța de trimitere a motivat în mod tranșant punctul de vedere cu privire la interpretarea dispozițiilor legale, iar argumentarea nu indică nicio dificultate care să justifice sesizarea instanței supreme. Raționamentul juridic al instanței de trimitere, în acord cu practica judiciară națională majoritară, nu pune în evidență caracterul lacunar, îndoielnic, neclar al normei de drept disputate, posibila necorelare cu alte dispoziții neclare și nici dificultatea reală a chestiunii de drept
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, printr-o altă hotărâre, asupra acestei chestiuni și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, astfel cum rezultă din evidențele electronice ale instanței supreme, însă cerința noutății, așa cum rezultă din dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, este distinctă de cea care impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni și ca aceasta să nu
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
în măsură să justifice declanșarea mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 85. Pe cale de consecință, prezintă importanță, sub acest aspect, existența unei practici judiciare constante în materie, iar în situația existenței unei practici neunitare nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci se impune declanșarea mecanismului recursului în interesul legii, condiția noutății chestiunii de drept constituind unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii reglementate de Codul de procedură civilă, hotărârea
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
sunt întrunite condițiile legale referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, în legătură cu soluționarea pe fond a cauzei pendinte, care să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, apt să justifice nevoia unei interpretări prin mijlocirea instanței supreme și să prezinte caracter de noutate. ... ... 90. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, este inclus personalul reîncadrat în baza prevederilor art. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021), prin care instanța supremă a reținut că „legiuitorul are obligația să se asigure că sunt pe deplin respectate principiile egalității și nediscriminării, consacrate de dispozițiile interne și de prevederile convenționale - art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 48 din 14 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254224]
-
arma din alte motive. Elementul material se realizează și în a doua ipoteză. Este, spre exemplu, și cazul militarului care comite furtul în timpul serviciului de pază, când era obligat să aibă arma asupra lui.“ (Decizia nr. 38/1987 a Tribunalului Suprem, citată în Valerian Cioclei, Drept penal - Partea specială. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, Editura C.H. Beck, 2021, p. 278, cu trimitere la George Antoniu, Constantin Bulai, Practică judiciară penală, vol. III, Editura Academiei Române, 1992) Ca atare, obligativitatea
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
îndeplinită, instanța de trimitere fiind învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, respectiv cu soluționarea apelului declarat de inculpat. Și cea de-a doua condiție enunțată este îndeplinită, întrucât chestiunea de drept pentru a cărei lămurire a fost sesizată instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea instrument procedural de unificare a practicii judiciare aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție. Referitor la problema de drept care face obiectul sesizării, aceasta este de natură a da naștere, în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite, potențial relevat de punctele de vedere exprimate, astfel încât intervenția instanței supreme este una legitimă. Totodată, problema de drept este determinantă în ceea ce privește soluționarea pe fond a cauzei în care a fost ridicată, în sensul că dezlegarea de principiu asupra chestiunii de drept ce face obiectul întrebării prealabile este de
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
a admiterii apelului, a fost admisă în parte acțiunea de obligare la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei pentru atingerea adusă drepturilor la onoare, demnitate, reputație, imagine și viață privată. Cererea de recurs a fost înaintată instanței supreme, care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, întrucât instanța de apel este cea competentă să soluționeze recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel, în litigii vizând cereri evaluabile în bani în
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, revine curților de apel, sunt neconstituționale, contravenind deciziei instanței constituționale. ... 7. În ceea ce privește dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, se susține că acestea sunt neconstituționale, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, a dat o interpretare contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, restrângând sfera cauzelor supuse triplului
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]