5,131 matches
-
cu anomalii plachetare primare sau dobândite, transfuzii de masă trombocitară (tratamentului cronic cu aspirină) [9]. Tratament hemostatic ultra-precoce (administrat în primele 3-4 ore de la debutul hemoragiei). Oprirea creșterii hematomului reduce deteriorarea neurologică precoce legată de creșterea volumului, cât și declinul tardiv determinat de edemul perihematomal și de efectul de masă. Studiile arată că rFVIIa, utilizat inițial la pacienții hemofilici cu anticorpi împotriva FVIII sau FIX, are efecte și la pacienții fără anomalii ale coagulării Se recomandă administrarea cu prudență a rFVIIa
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
5-13 zile postoperator. - Lezarea nervilor cranieni: cea mai frecventă complicație (8-10%), implică nervul hipoglos, ramul mandibular al facialului, nervul laringean recurent, nervul spinal accesor. - Complicații cardiovasculare: hipo- și hipertensiune, infarct miocardic. - Complicații ale plăgii operatorii: infecții (< 1%), hematom (< 5%). - Restenozare tardivă: 25% la 1 an cu reducerea lumenului > 50%. ANGIOPLASTIA PERCUTANĂ CU STENT CAROTIDIAN Tratamentul endovascular reprezintă o alternativă mai puțin invazivă la endarterectomie, ce pare a fi mai bine tolerat în special la pacienții high-risk. Indicațiile tratamentului endovascular se datorează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
exprimat de celulele nucleate și este un mediator esențial pentru răspunsul antiinfecțios. Este produs de celule aflate în condiții de stress, lezate sau în apoptoză, de macrofage precum și de alte celule imune. Factorul de mobilitate înaltă 1 este un mediator tardiv al sepsisului. Induce protecție atunci când este administrat în doze mici înaintea unui eveniment major, metodă ce se numește precondiționare. IV.2. COMPONENTELE CELULARE ALE RĂSPUNSULUI IMUN NATURAL: MONOCITE/MACROFAGE ȘI CELULE DENDRITICE Monocitele și macrofagele sunt cele mai eficiente celule
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
gaze este inconstantă la început și apare în mod reflex; se conturează în evoluție, fiind netă în faza de ocluzie paralitică. - sughițul este consecința iritării peritoneului diafragmatic și a nervului frenic de către revărsatul lichidian sau distensia stomacului și intestinului; apare tardiv și are semnificație sumbră în peritonitele difuze. V.2. SEMNE OBIECTIVE - examenul obiectiv surprinde un pacient cu stare generală alterată, în decubit lateral, cu coapsele flectate și pumnii împinși spre abdomen; - inspecția evidențiază un abdomen imobil, ce nu participă la
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
absentă și tahicardie este un indice de gravitate a peritonitei; - tensiunea arterială, crescută la început, scade ulterior pe măsură ce boala progresează și se instalează șocul hipovolemic; dispnee și respirație de tip costal superior din cauza leziunilor alveolare și hipoventilării pulmonare;icter instalat tardiv, semn al insuficienței hepatice, semn de gravitate ce acompaniază sindromul septic (MODS); - șocul toxico-septic ce traduce marea suferință organică determinată de drama abdominală (282). Gruparea și intensitatea manifestărilor clinice pot sugera faza de evoluție a procesului peritonitic. În funcție de acești doi
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
absentă și tahicardia sunt un indicator al gravității peritonitei; este absentă la vârstele extreme sau la pacienții cu imunitate deficitară;tensiunea arterială crescută sau normală la începutul afecțiunii, scade ulterior pe măsură ce boala progresează și se instalează șocul hipovolemic; icterul instalat tardiv, semn al insuficienței hepatice este un semn de gastrită însoțind sindromul septic; - șocul toxico-septic traduce marea suferință organică determinată de drama abdominală. Pe cazuistica noastră șocul toxico-septic l-am întâlnit în 16 cazuri (4,2%). Principalele simptome evidențiate la pacienții
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
că șocul toxico-septic a fost cel mai frecvent implicat (12 cazuri), urmat de afecțiuni cardio-vasculare (5 cazuri), decompensare hepatică (2 cazuri) și neoplasm de colon invadant (1 caz), hemoragie digestivă superioară. De asemeni, cu cât adresabilitatea la medic este mai tardivă cu atât și salvarea vieții acestora este mai dificilă. Dacă prezentarea la internare în primele 6 ore de la apariția disconfortului abdominal a determinat o letalitate de 4,8%, aceasta crește evident după 13 ore până la 24 de ore la 57
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
dar mai ales intervenția sa „empatică” pot ajuta mult pacientul să iasă din impas. În acest sens, la pacienții regresați psihic trebuie combătute pe baza unei intervenții psihologice reacțiile de negare, de pseudoacceptare și de demisie pasivă. 4. Consecințele psihice tardive Cu timpul, în general după mai mult de 10-12 ani de evoluție a diabetului, la cei insulinodependenți pot apare tulburări afective mai ales mediu depresive, din cauza stimei de sine scăzute (cu cât diabetul a debutat mai precoce), dar și datorită
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
au arătat că menținerea unui control metabolic pe termen lung (adică a nivelului glicemiilor între 80-150 mg/dl și a HbA1c între 6,5-7,5%) permite o reducere semnificativă a riscului de apariție și de evoluție al diferitelor complicații cronice tardive ale diabetului. Raportul cost/eficiență al unor măsuri practice de îmbunătățire a controlului metabolic ar trebui să devină optimal, mai ales în țările în care sistemul de asistență medicală este mai puțin dezvoltat. De aceea, considerăm că acest model holistic
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
cu noțiunea de insulinorezistență periferică. Defectul insulinosecretor β-celular presupune determninarea răspunsului insulinic la administrarea i.v. de glucoză sau la administrarea orală de glucoză. Când administrarea glucozei se face i.v., se măsoară vârful precoce (de la 3-5 min) și cel tardiv (de la 10-60 min), caracterul pulsator al secreției sau raportul proinsuilină/insulină în circulația portală sau în cea periferică. Determinarea insulinorezistenței periferice este mult mai complicată și în consecință supusă unor variații (erori) mai numeroase. Tehnica de aur este clampul hiperinsulinemic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
înregistreze în toate țesuturile insulinodependente (mușchi, adipocite, hepatocite). În acest caz, decompensarea metabolismului glucidic ar fi mai precoce, mai rapidă și mai importantă. Absența excesului ponderal însă (și în consecință absența efectului diabetogen de „masă suplimentară”) ar explica apariția mai tardivă a diabetului normoponderal vs. cel supraponderal. Analiza comparativă a geneticii celor două tipuri de diabet, supraponderal și normoponderal, ar putea identifica mai ușor contribuția individuală a unora dintre genele candidate pentru T2DM (31, 33). Elemente clinice și biochimice comparative. Din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
după ce a fost descoperit primul caz (se cunoaște transmiterea bolii pe verticală, la mai multe generații). Aceasta explică de ce, deși diagnosticul se face de obicei înainte de 25 ani, în unele cazuri el să fie pus la vârste mai înaintate. Diagnosticul tardiv se datorează bunei toleranțe a glicemiilor mai mari, care sunt numai moderat crescute. Complicațiile cronice ale bolii pot apărea, dar seriile de pacienți studiate au fost prea mici pentru a se trage concluzii definitive. Majoritatea pacienților nu necesită decât dietă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
făcut în ideea modificării toleranței imune, în condițiile în care se știe că DZ tip 1 este un sindrom autoimun. Din păcate, rezultatele marilor trialuri de prevenție a T1DM au fost totalmente negative, datorită insuficientei cunoașteri a patogeniei bolii, aplicării tardive a metodelor preventive și alegerii nepotrivite a acestora.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
cu toleranță normală la glucoză, cât și la cei cu DZ, în timp ce doar la pacienții cu DZ s-a observat și hiperinsulinemie. Cauzele scăderii secreției de insulină pot fi: 1. Cauze genetice / insuficiența primară β celulară: tipic, T2DM cu debut tardiv este heterogen din punct de vedere genetic și doar în mai puțin de 5% din cazuri avem mutații monogenice, ceea ce sugerează că doar o combinație de mutații poligenice poate conduce la predispoziția genetică pentru insuficiență β celulară și deficit insulinosecretor
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
cu înaintarea în vârstă. Aceasta conduce la un cerc vicios al depozitării intracelulare de amiloid, pierdere β celulară și creșterea amiloidogenezei în celulele β rămase, cu agravarea deficitului insulinosecretor. 3. Distrucție β celulară autoimună: poate conduce la T1DM cu debut tardiv, știut fiind că T1DM poate debuta la orice vârstă, incidența sa la 80 de ani putând fi aceeași ca la 30 de ani. La debut 80% din pacienți au autoanticorpi antiinsulari, antiinsulinici, anti GAD. În plus, aproximativ 10% din pacienții
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
diferind în funcție de mecanismul patogenic ce a dus la apariția bolii. Pacienții la care principalul mecanism fiziopatologic este disfuncția β celulară (ce se adaugă celor cu T1DM sau LADA) vor prezenta la început hiperglicemie postprandială, cu modificări mai puțin marcate și tardive ale glicemiei à jeun. Aceștia pot dezvolta cetoacidoză diabetică în timpul unor boli intercurente severe (IMA, infecții sistemice cu stafilococi etc.) și răspund bine la tratamentul cu sulfonilureice cu durată scurtă de acțiune (meglitinide, gliclazid) (43) sau insulină cu durată scurtă
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
bruște sau a celor de balansare. Traumatismele sunt de obicei sesizate prin durerea acută instalată în timpul unui exercițiu sau imediat după și trebuie tratate rapid (repaus, compresii reci, gheață, ridicarea zonei lezate). Acestea trebuie diferențiate de durerea musculară cu debut tardiv după exercițiu, ce nu necesită tratament și reprezintă un răspuns normal la inițierea sau creșterea intensității antrenamentului, având drept cauză alterarea ultrastructurii musculare în timpul efortului cu răspuns inflamator secundar (35). Efectele cardiovasculare ale APR: constituie principalul motiv de îngrijorare al
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
complicațiilor micro sau macrovasculare sau a oricărei patologii asociate. Un examen riguros al aparatelor cardiovascular, respirator și locomotor este necesar. Cele mai importante riscuri legate de exercițiul fizic la pacienții vârstnici cu DZ sunt hipoglicemia indusă de exercițiu, precoce și tardivă, moartea subită de cauză cardiacă, traumatismele musculoscheletale. Efortul fizic îndelungat sau intens trebuie evitat mai ales la cei cu boală cardiacă ischemică, retinopatie diabetică proliferativă, afectarea sensibilității la nivelul membrelor inferioare, ca și la cei aflați pe insulinoterapie (risc crescut
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
mortalitate semnificativ mai crescută și o proporție mai crescută de pierderi ale accesului vascular. Acești pacienți aveau însă de la început comorbidități cardiovasculare importante/mai severe vezi ghidul DOQI; la această categorie nu se țintește normalizarea hematocritului. în concluzie, este inutilă (tardivă) și potențial primejdioasă intervenția de normalizare a anemiei o dată dilatarea cardiacă prezentă și complicațiile redutabile survenite: insuficiența cardiacă, ischemia miocardică. Eritropoietina umană recombinată genetic (EPO) determină corectarea eficientă a anemiei renale, un factor determinant al hipertrofiei ventriculare stângi încă din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ridicată decât cei fără această anomalie (23% față de 5%, p < 0,001); interesant în acest al doilea studiu a fost că defectele constante de fixare a thaliului au fost de asemenea predictive pentru mortalitatea cardiovasculară, însă într-o perioadă ulterioară, tardivă. Valoarea scintigrafiei cu thaliu-dipiridamol a fost definitiv certificată în excelentul trial efectuat de către Dahan și col. [1998]. Autorii au testat acuratețea diagnostică și prognostică a scintigrafiei miocardice utilizând combinația efort-administrare de dipiridamol la pacienții dializați. Această scintigrafie a fost efectuată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atenolol, nu și de labetolol sau metoprolol, trebuie redusă în cazul unei insuficiențe renale semnificative. Betablocantele prezintă o utilitate deosebită la pacienții dializați, la care incidența morții subite este mult crescută, la care sunt frecvente depolarizările electrice prelungite/ regionale (potențiale tardive) și anomaliile de repolarizare, în timp ce incidența aritmiilor ventriculare maligne este de asemenea ridicată [Tamura et al., 1998; De Lima et al., 1999]. La pacientul dializat, o atenție deosebită trebuie acordată stabilizării TA evitarea hipotensiunii arteriale intradialitice, controlul HTA severe. Volumul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sex, istoric de fumat, niveluri ale colesterolului seric și gradul leziunilor coronariene foarte asemănătoare. La acest grup, rata complicațiilor și succesul primar au fost similare la pacienții uremici (chiar dilatați suboptimal, dar stentați) comparativ cu cei non-renali, rata de recurență tardivă/de progresie a bolii a fost similară în cele două grupuri (26-30% la un an). Există numeroase paralelisme între dezbaterea privind alegerea preferențială a angioplastiei sau a stentării per primam a leziunilor coronariene și cea despre tratamentul adecvat al stenozei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
poate rezulta un eflux inadecvat de potasiu sau un influx excesiv de sodiu. Surplusul intracelular de cationi care rezultă în urma acestei malfuncții va întârzia repolarizarea miocardică. Alungirea duratei repolarizării va determina la rândul său întârzierea inactivării canalelor de calciu și influx tardiv de calciu ce contribuie la postdepolarizarea precoce (PDP). Unele regiuni ale ventriculului, în special cele subendocardice profunde, au tendința cea mai exprimată de a prezenta repolarizare prelungită și PDP [Meier et al., 2001]. Cel mai frecvent, aceste postdepolarizări precoce sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu insuficiență cardiacă, fibroza miocardică (la pacientul uremic favorizată și de hiperparatiroidism), dar și calcificările miocardice pot influența omogenitatea procesului de repolarizare; aceasta poate explica dispersia crescută a Q-T la subiecții hemodializați [Ritz et al., 1990]. Determinarea potențialelor electrice tardive prin signal-averaged ECG (SAECG) Determinarea potențialelor electrice tardive (PET) prin SAECG reprezintă o altă tehnică de identificare a pacienților cu risc crescut de aritmii ventriculare, putând fi utilizată pentru identificarea acelor pacienți dializați cu risc crescut de moarte subită. Repoductibilitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
favorizată și de hiperparatiroidism), dar și calcificările miocardice pot influența omogenitatea procesului de repolarizare; aceasta poate explica dispersia crescută a Q-T la subiecții hemodializați [Ritz et al., 1990]. Determinarea potențialelor electrice tardive prin signal-averaged ECG (SAECG) Determinarea potențialelor electrice tardive (PET) prin SAECG reprezintă o altă tehnică de identificare a pacienților cu risc crescut de aritmii ventriculare, putând fi utilizată pentru identificarea acelor pacienți dializați cu risc crescut de moarte subită. Repoductibilitatea excelentă a acestei tehnici la subiecții sănătoși, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]