8,384 matches
-
educație muzicală/plastică/teatrală care îndrumă, de regulă, practica pedagogică - se alocă 1/3 ore pentru didactica educației muzicale, 1/3 ore pentru didactica educației plastice, respectiv 1/3 ore pentru didactica educației teatrale; în cazul în care nu există profesori de specialitate pentru educație teatrală, alocarea orelor se face în mod egal profesorilor de educație muzicală și celor de educație plastică Didactica activităților psihomotrice profesori de educație fizică și sport care îndrumă practică pedagogică ... 3) Precizări privind practica pedagogică pentru clasele a XI-a și
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299373]
-
învățare ale elevilor Limba modernă 1 (opțional ca disciplină nouă, care să asigure studiul intensiv al limbii) 0-2 0-2 0-2 0-2 Limba modernă 2/3 (opțional de aprofundare/ca disciplină nouă) 0-1 0-1 0-1 0-1 Studiu biblic (opțional de aprofundare) - - - 1-2 Educație teatrală (opțional ca disciplină nouă) 0-1 0-1 - - Sport (opțional de aprofundare) 0-1 0-1 0-1 0-1 Matematică (opțional de aprofundare) - - 0-1 0-1 ȘTIAM (opțional integrat) - - 0-1 0-1 Alte discipline opționale 0-3 0-2 1-3 2-4 Total ore CDEOȘ/an (minim-maxim) 3-6 2-5 4-7 8-11
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299386]
-
pentru copilul cu CES profesori de pedagogie/psihologie Didactica specialității - arte profesori de educație muzicală/plastică/teatrală care îndrumă, de regulă, practica pedagogică - se alocă 1/3 ore pentru didactica educației muzicale, 1/3 ore pentru didactica educației plastice, respectiv 1/3 ore pentru didactica educației teatrale; în cazul în care nu există profesori de specialitate pentru educație teatrală, alocarea orelor se face în mod egal profesorilor de educație muzicală și celor de educație plastică Didactica activităților de joc și mișcare profesorii de educație fizică și sport
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299374]
-
educație muzicală/plastică/teatrală care îndrumă, de regulă, practica pedagogică - se alocă 1/3 ore pentru didactica educației muzicale, 1/3 ore pentru didactica educației plastice, respectiv 1/3 ore pentru didactica educației teatrale; în cazul în care nu există profesori de specialitate pentru educație teatrală, alocarea orelor se face în mod egal profesorilor de educație muzicală și celor de educație plastică Didactica activităților de joc și mișcare profesorii de educație fizică și sport, care îndrumă practica pedagogică ... 3. Precizări privind practica pedagogică pentru clasele a
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299374]
-
lecturii, cronici de carte, editura Semănătorul, 2008 • 20-Prizionierul oglinzilor paralele, eseuri, editura Semănătorul, 2008 • 21-Critică literară, editura Semănătorul, 2008 • 22-Arca frumoaselor vise de vânzare, piesa de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2008 • 23-Un teatru cât o inimă, critică teatrală, editura Fundației „I.D.Sîrbu”, Petroșani, 2008 • 24-Cu inima în palmă, interviuri, editura Contrafort, Craiova, 2010 • 25-A șaptea zi după Artur,, poezii, Editura Semănătorul, București, 2009 • 26-Evadare în Cutia Pandorii, eseuri și interpretări filozofice, Editura Semănătorul, 2009. • 27-O
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
Fundației Culturale”I.D.Sârbu ” Petroșani, 2010. • 44-Dicționarul Ligii Scriitorilor, vol I, în colaborare cu Anda Dejeu, Editura DACIAxxi, Cluj-Napoca, 2011. • 45-Aventură prin dicțiunea ideilor, eseuri, Editura Semănătorul, București, 2011. 46 Un teatru cât o inimă, ediția a II-a, cronici teatrale, Editura Semănătorul, București, 2011. 47-Între Thalia și Minerva, critică literară, Editura Semănătorul, București, 2011. 48-Autoritatea adevărului-Adevărul autorității, interviuri, Editura Semănătorul, București, 2011. 49 -O viață din întrebări și răspunsuri- convorbiri între Al.Florin Țene și scriitorul australian de origine română
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
Îl port și acum în firea și-n toată ființa mea pe Niculăieș din povestirea ,, Un om năcăjit” de M. Sadoveanu, rol care mi-a adus mare succes. După absolvirea liceului, am dat admiterea la București, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Am făcut aceasta și pentru că mi-a plăcut să fiu pe scenă, dar, mai mult, la îndemnurile preotului Burac Octavian care, cu un talent de actor și regizor absolut, m-a învățat să recit diferite poezii printre care
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
copiilor Profesorii iau parte la cursuri de management al clasei, făcute de Casele Corpului Didactic din țară, dar și diferite organizații care obțin fonduri europene pentru asta. În timpul unui curs de formare pentru profesori, derulat de către Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, Sorina Petrică a încercat să îi învețe pe profesori cum să interpreteze corect comportamentul copiilor și cum să își gestioneze emoțiile în fața clasei. A văzut că, de multe ori, profesorii nu au parte de o formare care să
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie () [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
iarbă și a bătut cu palma lângă pălărie. - Păi di ce n-ai zis așaaa, sărutu-ți mâna ta de cioban! Șezi aicea c-acuma ne-nțălegem noi ca oamenii! Îți recomandăm Miorița. Despre luptă între complot și resemnare Cu un gest teatral, mi-am dat clopul jos și l-am trântit lângă pălăria de gabor. M-am așezat turcește, mi-am aprins o țigară. - Dragul meu, m-a abordat mieros, oare ești însurat? - Nuuu! Caut o fată bună, de famelie, dacă mă
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Pentru cei aflați în grațiile zeilor se cheamă Putere, iar pentru cei coborâți din ascensor, Sistem. Dacă am face o trimitere la domeniul teatral, ar însemna să decupăm scena și să privilegiem doar culisele pentru a obține spațiul domestic al Sistemului. Cei care până ieri au defilat sub luminile rampei, astăzi afirmă cu seninătate că n-au cunoscut niciodată zona aceea unde mașiniști încercați
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
deși păstrează ceva din antiutilitarismul din prima secvență, se mulează acum pe replici, lasă loc pentru impact. Acasă la tata e un film foarte vorbit. Asta și statismul cadrelor (aproape tot timpul se discută în jurul unei mese), trimit la originea teatrală a textului. Filmul se sprijină foarte mult în textul lui Brănescu și în jocul excepțional al celor trei actori principali (laturile triunghiului amoros). Un citat din Petrică (căsătorit, îndrăgostit însă de Paula) ca exemplu pentru ambele afirmații: „Să vă fut
în București și în provincie () [Corola-blog/BlogPost/338488_a_339817]
-
că până la urmă avem cinemaul pe care îl merităm. Minte-mă frumos în Centrul Vechi are, de altfel, ceva de împărțit cu critica și cinemaul higbrow (de festival). Coca Bloos face un excelent cameo în rolul unei somități a criticii teatrale, blogăriță de rit vechi, care reciclează texte scrise la „un spectacol din '68 de la Brașov”, iar un anume doctor ginecolog Bebiță își informează libidinos-cinefil pacienta că el nu face avorturi decât până în 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. Nu
„Minte-mă frumos 3” s-ar putea să fie un film bun () [Corola-blog/BlogPost/338492_a_339821]
-
în avanpremieră pentru piesele „Hedda Gabler” - la Teatrul Metropolis (de Henrik Ibsen, regia: Dominic Dembinski), „Efectul Genovese” - la Cinema Studio (de Alina Nelega, regia: Jon Gostin), „Goana după fluturi” (de Bogdan Amaru, regia: Mara Pașici) - proiectată la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică - UNATC și „O noapte furtunoasă” (de I.L. Caragiale, regia: Mihai Manolescu), eveniment organizat la UNATC. Televiziunea Română, prin Casa de Producție TVR, a reluat recent producția și difuzarea de premiere teatrale - spectacole proprii, create special pentru platourile de televiziune
Alina Gherman: Proiecţie în avanpremieră: „Zi că-ţi place!”, după piesa omonimă semnată de Valentin Nicolau () [Corola-blog/BlogPost/339297_a_340626]
-
regia: Mara Pașici) - proiectată la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică - UNATC și „O noapte furtunoasă” (de I.L. Caragiale, regia: Mihai Manolescu), eveniment organizat la UNATC. Televiziunea Română, prin Casa de Producție TVR, a reluat recent producția și difuzarea de premiere teatrale - spectacole proprii, create special pentru platourile de televiziune, și adaptări pentru TV ale unor piese de teatru. TVR continuă astfel o tradiție de peste 50 de ani, aducând în casele telespectatorilor producții proprii sau preluări ale unor spectacole de la diferite teatre
Alina Gherman: Proiecţie în avanpremieră: „Zi că-ţi place!”, după piesa omonimă semnată de Valentin Nicolau () [Corola-blog/BlogPost/339297_a_340626]
-
Scena târgumureșeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureș, 2012) de Daniela Gîfu Posibilitatea descrierii limbajului teatral prin secvențe scurte fixe, bine delimitate tematic confirmă importanța dialogisticii, predominantă încă din secolul trecut. Poate de aceea, Anca Rotescu, inspirată de această paradigmă, înțelege că dialogul între cei care au slujit scena are un rol fundamental în zugrăvirea vieții
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
scurte fixe, bine delimitate tematic confirmă importanța dialogisticii, predominantă încă din secolul trecut. Poate de aceea, Anca Rotescu, inspirată de această paradigmă, înțelege că dialogul între cei care au slujit scena are un rol fundamental în zugrăvirea vieții unei instituții teatrale. În fapt, vorbim de un dialog indirect, informal, cu nuanțe nostalgice, care face obiectul celui de-al șaptelea volum, Scene în dialog, apărut în limba română în deja cunoscuta colecțieTeatru de buzunar, inițiată la celebrarea a 50 de ani de
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
inițiată la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureș. Încă de la Cuvântul introductiv autoarea întâmpină cititorul cu aspecte despre așteptările culturale ale populației târgumureșene, împărțită în două, români și maghiari. Este o primă explicație de ce două companii teatrale, Tompa Miklós și Liviu Rebreanu, conviețuiesc decent în același spațiu. Autoarea nu doar evidențiază, ci și confirmă importanța interculturalității regionale. Vocile creatorilor de teatru, afirmate aici, converg spre același context al posibilităților de nemuritoare colaborare, ce sprijină construirea dialogală a
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
Karmy-Jones din Marea Britanie), Matei Vișniec (Arthur osânditul - 1992, regia Dan Alecsandrescu), Romulus Guga (Amurgul burghez - 2012, regia Anca Bradu). În partea a doua, Creatori, dialogul se fundamentează pe valoarea documentară și memorialistică a experiențelor artistice a șapte făuritori ai vieții teatrale din Târgu Mureș, într-o abordare pilot, care ar trebui continuată, am spune noi, cu mai multă rigoare. Ne întâlnim cu regizorii Anca Bradu, Victor Ioan Frunză, Elemér Kincser, Levente Kovács, actorii Nicu Mihoc și Monica Ristea și scenografa Judit
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
multă rigoare. Ne întâlnim cu regizorii Anca Bradu, Victor Ioan Frunză, Elemér Kincser, Levente Kovács, actorii Nicu Mihoc și Monica Ristea și scenografa Judit Dobre Kóthay. Atitudinea responsivă, receptivă și reflectivă se manifestă explicit și implicit, exprimând aspectele realității vieții teatrale târgumureșene și nu numai. Fiindcă intervenția fiecăruia dintre cei intervievați nu poate să fie separată de cea de voce[2], nici de cea a creatorului, nici de a spectatorului. Partea a treia, Epilog, așa cum decide Anca Rotescu, aparține conducerii actuale
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
nu numai. Fiindcă intervenția fiecăruia dintre cei intervievați nu poate să fie separată de cea de voce[2], nici de cea a creatorului, nici de a spectatorului. Partea a treia, Epilog, așa cum decide Anca Rotescu, aparține conducerii actuale a instituției teatrale, formată din slujitori cunoscuți ai scenei, dramaturgul Alina Nelega și actorul Attila Gáspárik, care ne invită la cooperare și dialog intercultural, specifice spațiilor multietnice. M-a pus pe gânduri un singur fapt: cum s-a făcut selecția grupului intervievat? Și
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
așteptăm Duminică, 15 Decembrie, de la ora 19:00, să mergeți alături de noi într-o călătorie originală și imprevizibilă. Rezervările se fac la 021.320.20.59/0732.026.762 sau online pe www.inculise.ro. Mulțumim partenerilor: Șapte Seri, TvCity, Teatral.ro, Zile și Nopți, Orașul Meu, Ziarul Metropolis, Metropotam.ro, PeLipscani.ro, România Liberă, RoEvents, Calendar Evenimente, ArtWe, Port.ro, Concerte-azi.ro, IQool, Modernism, Diseară.ro, Anyplace.ro, ArtAct Magazine, MondenNews.com. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit
COMUNICAT DE PRESĂ Avanpremieră În Culise – CONVERSAȚII CU MAFIA () [Corola-blog/BlogPost/339329_a_340658]
-
Aniversarea a 50 de ani de activitate teatrală a actorilor Emil Boroghina, Valeriu Dogaru, Leni Pintea Homeag, si Georgeta Luchian Tudor, si a pictorului scenograf Vasile Buz În deschierea spectacolului, directorul Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova, domnul Mircea Cornisteanu, a făcut, în fața sălii pline ochi, o remarcă
Liviu Florian Jianu: Hainele. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339314_a_340643]
-
duc să-l văd.” Spectacolul a fost magistral. De atunci, m-am tot întrebat: de ce a jucat Valeriu Dogaru la 40 de grade? - Nu se putea amâna spectacolul? Ba bine că nu. - Din dragoste pentru teatru? Sună frumos, dar prea teatral. - Din dragoste pentru public? Se poate, dar e prea patetic. De-abia aseară am înțeles. A jucat de rușine că era atât de bogat îmbrăcat în hainele de paracliser. Cu ani înaintea spectacolului, l-am întâlnit pe Patrel Berceanu în
Liviu Florian Jianu: Hainele. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339314_a_340643]
-
și șeful ei, care tocmai o propune pentru avansare. În epoca victoriana atât bărbații, cât și femeile încercau să se comporte după modelul nobilimii, ghidându-se după reguli stricte în societate și în relațiile sentimentale. Era o perioadă a gesturilor teatrale, a marilor fantezii, erau vremurile în care comportamentul și calitățile erau mai importante decât orice altceva. În 1876 Leopold spune: “Marriage is the promise of eternal love. Aș a mân of honor I cannot promise eternally what I’ve never
Kate şi Leopold: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339321_a_340650]
-
de a se reinventa permanent. Poate nu aș fi avut șansa să-l citesc prea curând pe Székely Csaba dacă nu eram invitată la unul dintre teatrele particulare de la Târgu-Mureș, Teatrul 74. În anul 2011, se desfășura Programul de practică teatrală pentru regiunile de Vest și Nord-Vest. În acest context, aveam să asist la montarea piesei Flori de mină, despre care am aflat că face parte dintr-o trilogie axată pe o problematică sensibilă, degradarea și vicierea comunităților miniere din Transilvania
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]