4,773 matches
-
nu numai în viața economică a țărănimii, ci și în psihologia ei”, iar „cooperația a fost un factor de progres” (ibidem, p. 140). Era, desigur, o iluzie credința că s-ar putea clădi un „stat cooperativ democratic”, așa cum susțineau unei teoreticieni ai cooperatismului, un stat care ar fi urmat să ducă la înlocuirea sistemului capitalist. Cooperativele care împânzeau întreaga țară au constituit însă un punct de sprijin, în primii ani după război, pentru țărănime și micii meșteșugari (ibidem, p. 140). Nașterea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
femei și bărbați, pentru că de la ea învață ceea ce le trebuie” (ibidem, p. 248). O „metodică românească” pentru cei ce muncesc pe „ogorul culturii”. Școlile Țărănești care au funcționat în perioada interbelică au avut un rol bine pus în evidență de teoreticienii și practicienii timpului: au promovat modele acționale pentru comportamentele adultului rural, au constituit prilejuri de învățare practică, prin participare și angajare afectivă, a unor orientări valorice în viața satului. Fie că s-au chemat școli populare, școli superioare țărănești, cursuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
teoriei respective și a perspectivei indivizilor care abordează această temă. Astfel, se pot identifica drept abordări principale succesive în tratarea acestui aspect: maximizarea profitului, maximizarea cash flow-ului<footnote Termenul de cash flow, importat din limba engleză, este folosit de majoritatea teoreticienilor și practicienilor din domeniul finanțelor corporative. În alte lucrări de specialitate, se folosesc drept sinonime, termeni precum „flux de trezorerie” sau „flux de numerar”. footnote>, maximizarea averii proprietarilor și armonizarea intereselor principalilor stakeholderi<footnote Definim prin acest termen toate entitățile
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
financiar. Pentru cei mai sceptici, trebuie insistat asupra faptului că, prin definiție, un model este o reprezentare simplificată a realității (simplificare ce constă inclusiv în eliminarea anumitor caracteristici reale, pentru facilitarea înțelegerii fenomenului). Curentul general, sprijinit în primul rând de teoreticienii din Școala clasică, tradițională la acest moment, a finanțelor companiei consideră că este o adevărată erezie să fie contestat un concept fundamental precum cel al piețelor eficiente<footnote Fama, Eugene, “Market efficiency, long-term returns, and behavioral finance”, Journal of Financial
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Evaluarea acțiunilor societăților comerciale, Coediție Editura Economică și Editura IROVAL, București, 2006, capitolul 1. footnote>. Cu toate acestea, realitățile de pe piețele financiare după criza declanșată în 2008 au început să pună în discuție unele dintre ipoteze. La polul opus, există teoreticieni care contestă ipoteza conform căreia prețul poate constitui un estimator al valorii de piață a întreprinderii. În ultimii ani, tot mai multe studii evidențiază posibilitatea ca teoria financiară să evolueze și independent de cea a piețelor financiare eficiente. Poate este
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de cea a piețelor financiare eficiente. Poate este vorba despre necesitatea schimbării unei paradigme tot mai depășite de realitățile din noul mediu economic mondial. Vom aduce în discuție două opinii pe care le considerăm extrem de pertinente, una aparținând unuia dintre teoreticienii de valoare ai „noului val” al finanțelor în sens academic, iar cea de a doua aparținând unui practician de excepție (vezi cadrul 1.3). Cadrul 1.3. Contra teoriei piețelor eficiente Robert J. Shiller (1989)<footnote Shiller, Robert J., Market
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
practică și deci pentru că nu le cunoaște. Succesul său profesional excepțional confirmă că oricum, chiar și pentru o Școală teoretică extrem de apreciată, precum este cea nord-americană, între curentul general științific și lumea reală există diferențe, și aceasta din cauza incapacității multor teoreticieni de a surprinde în modelele lor întreaga realitate. „Teoriile financiare actuale ce analizează comportamentul cursurilor bursiere sunt total inadecvate. Ele sunt de atât de puțină valoare pentru un practician, încât eu nici măcar nu le cunosc prea bine. Faptul că am
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
sic!). Cu tensiunea 25, sora mea fuma 100 de țigări pe zi: sinucidere curată, sau aproape. Fiul ei s-a sinucis de altfel de-a binelea, în vreme ce, la celălalt capăt al Europei, eu m-am limitat la modestul rol de teoretician al sinuciderii” (9 aprilie 1980 Ă 615). În fine, la mijloc e tot ereditatea: „Toți în familia noastră am avut gustul autotorturii, toți ne-am frământat pentru tot și nimic” (387 Ă 17 mai 1980). Cu cinism, vorbind despre fratele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o surpriză că lui Cioran i se reproșează ipocrizia: pe malurile Senei, care i-a înghițit atâția confrați, cel care a scris Despre neajunsul de a te fi născut devine un spectator mai degrabă fascinat de gestul fatal al celorlalți. Teoretician al sinuciderii, el n-a fost și un practician al ei. Apoi, disprețuind viața, își îngrijește aproape cu fanatism corpul și poartă, pentru mulți dintre cei care îl ascultă, masca unui medic grijuliu: dă sfaturi, propune tratamente, constată cu mirare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
footnote> asimilează performanța cu „conceptul de excelență, care are la bază patru determinanți: eficiența organizației, identitatea socială, realizarea obiectivelor, reputația organizației”. 1.1.2. Măsurarea performanței De-a lungul timpului, evaluarea performanțelor unei întreprinderi a reprezentat un subiect dezbătut de teoreticieni și practicieni, în încercarea de a găsi cel mai bun instrument de măsurare. Astfel, printre indicatorii de performanță utilizați se regăsea în anii ’60-’70 mărimea întreprinderii, evidențiată prin cifra de afaceri și valoarea totală a activelor. Această modalitate s-
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
20. footnote> 2.3. Indicatorii de măsurare a valorii create, utilizați conform criteriilor economice și de piață De-a lungul timpului, o serie de indicatori de măsurare a valorii create pentru companie au fost dezvoltați, subliniind interesul crescut atât al teoreticienilor, cât și al practicienilor pentru crearea de valoare. Pe parcursul acestui capitol am prezentat indicatorii mergând pe regăsirea evoluției și utilizării lor, a modului de funcționare, precum și a unor exemple de calculare a acestor indicatori. Companiile utilizează pentru măsurarea valorii create
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Business, Vol. 34, No. 4 (Oct. 1961), pp. 411-433. footnote> Miller și Modigliani au elaborat teoria irelevanței dividendului, potrivit căreia politica de dividend nu are incidență nici asupra prețului de piață al acțiunilor și nici asupra costului capitalului. Cei doi teoreticieni și-au bazat argumentele pe ipotezele de piață perfectă constând în absența costurilor de emisiune sau de tranzacție, absența fiscalității, atomicitate, simetrie de informație, demonstrând astfel că politica de dividend nu este altceva decât o politică de finanțare. Majoritatea specialiștilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
piață perfectă constând în absența costurilor de emisiune sau de tranzacție, absența fiscalității, atomicitate, simetrie de informație, demonstrând astfel că politica de dividend nu este altceva decât o politică de finanțare. Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu ideile celor doi teoreticieni atât timp cât se îndeplinesc ipotezele de bază de la care pleacă. Teoria lui Miller și Modigliani a fost combătută de Myron Gordon și John Lintner, care au afirmat că investitorii sunt mult mai atrași de plata dividendelor decât de eventualele câștiguri ale
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
său, disfuncțiile decurg din specializarea accentuată și concentrarea asupra sarcinilor imediate care dislocă obiectivele generale și astfel produc incapacitate, dar și inechitate (participarea comunității în rețele se face prin intermediul membrilor săi prosperi ce își promovează propriile interese). 2. Birocrația maximizatoare. Teoreticienii alegerii sociale (public choice) arată că birocrații vizează fie maximizarea bugetului (Niskanen, 1971), fie creșterea dimensiunilor (Tullock, 1965; Downs, 1965, 1967) sau remodelarea birourilor (Dunleavy, 1991), în fiecare dintre cazuri urmărindu-se propriile interese și avantaje (putere și status) ale
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de coloratura politică a guvernelor, i-a determinat pe cei preocupați de această temă să încerce să identifice factorii obiectivi în raport cu politicul careproduc acest fenomen. Necesitatea intervenției guvernamentaletc " Necesitatea intervenției guvernamentale" Necesitatea intervenției guvernamentale a fost susținută nu numai de teoreticienii stângii, ci și de cei de dreapta. În acest articol, vom insista asupra argumentelor dreptei în ceea ce privește necesitatea intervenției guvernamentale. Atât autori liberali, adepți ai economiei neoclasice, precum Hayek (1983), cât și teoreticienii alegerii publice (Lipsey și Chrystal, 1999; Buchanan, 1997
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
intervenției guvernamentale a fost susținută nu numai de teoreticienii stângii, ci și de cei de dreapta. În acest articol, vom insista asupra argumentelor dreptei în ceea ce privește necesitatea intervenției guvernamentale. Atât autori liberali, adepți ai economiei neoclasice, precum Hayek (1983), cât și teoreticienii alegerii publice (Lipsey și Chrystal, 1999; Buchanan, 1997) susțin necesitatea intervenției guvernamentale pentru a corecta anumite eșecuri specifice pieței libere. Lipsey și Chrystal (1999) argumentează faptul că intervenția statului este justificată de eșecul pieței. Eșecul pieței este definit drept: „orice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și ca furnizori plătiți. Luarea deciziei în beneficiul birocraților este cauzată și de faptul că ei sunt și votanți cu o probabilitate mare de participare la scrutin (Tullock, 1997, p. 92). Conform lui Dunleavy și O’Leary (2002, p. 99), teoreticienii alegerii publice afirmă că unul dintre motivele creșterii sectorului public este reprezentat de beneficiile pe care guvernele le acordă în perioadele electorale în scopul de a se menține la putere. Creșterea sectorului public în perioadele electorale se datorează faptului că
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
crește” (Buchanan, 1997, p. 226) și de aceea întotdeauna va exista tendința de susținere a lărgirii sectorului public și a creșterii cheltuielilor publice. Birocrațiatc "Birocrația" Discuția privind birocrația ca factor de creștere a dimensiunii sectorului public are la bază argumentele teoreticienilor alegerii publice și pe cele ale economiștilor neoclasici. Ambele tipuri de argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare presupune că singurul scop al birocratului este de a-și satisface propriile interese. În scopul maximizării
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sectorului public, ce reunește idei din mai multe discipline, este ceea ce deosebește NMP de abordările unilaterale ale aceleiași idei de restrângere a statului axate fie pe accentuarea unei valori, cum e cazul filosofiei politice, fie pe economie, cum este cazul teoreticienilor pieței libere. În literatura de specialitate există deja autori ce vorbesc despre NMP la trecut (Dunleavy et al., 2006), motiv pentru care, după o scurtă prezentare a NMP, ne vom concentra asupra unei analize critice a acestuia, vizând, pe de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
funcționarea sectorului public nu este așa de eficientă precum doresc cetățenii și chiar indivizii și organizațiile care fac parte din sectorul public? NMP constituie o alternativă la ceea ce azi cunoaștem sub denumirea„birocrație tradițională” și s-a conturat treptat, pe măsură ce teoreticienii și practicienii din domeniu identificau disfuncționalități ale birocrației tradiționale și propuneau soluții care ulterior s-au dovedit a avea elemente comune. Bazele teoretice comune ale diferitelor variante de reformare a sectorului public ce poartă denumirea de NMP sunt economia și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
scris, ca și în sala de repetiții. Ca puțini regizori și actori. Și e momentul, poate, să ne oprim, nu pentru prima oară, asupra scuzei unor actori și regizori care cred că jocul pe scenă este străin teoretizărilor. Fals! Marii teoreticieni sunt, cum s-a dovedit, practicienii. De la Stanislavski, trecînd prin Michael Cehov, Artaud și Brecht, ajungînd la Grotowski, Brook, Măniuțiu sau Cătălina Buzoianu, poeticile teatrale s-au născut din experiența și meditația celor ce au creat spectacole. Ca regizor, Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca pe un executant al ei, într-o concretizare expresiv-estetică a unei închipuiri, el s-a afirmat plenar într-o vreme îndelungată ca regizor de teatru și film, ca pedagog în raport cu studenții și în calitate de coordonator de teze de doctorat ca teoretician prin cărțile publicate și talentat orator. Toate acestea configurează o operă autentică, fiind unite printr-un fluid, la rădăcina lor, pe care-l recunoaștem ca stil personal. În teoria sa poetică sondează adânc în plan ontologic spectacolul lumii ascuns, "scoțându
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regizorul și-a însușit-o organic, nu e o soluție, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci, așa cum spunea Eugen Ionescu, este o interogație, prin aceasta arta întâlnindu-se cu filosofia, contopire sesizată și exercitată de către artistul și teoreticianul Alexa Visarion. Un corelativ semantic al acestor termeni este în discursul lui Alexa Visarion și conceptul de "tăcere", cu toate ramificațiile sale reflexive. Sursele și resursele de creație din care s-a nutrit opera sa (biografia empirică, lecturile și spectacolele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nostalgie a contemplației acțiunii din filmele lui Ozu). (Elena Saulea) Între coconul estetic și cruzimea etică a realității: Luna verde Alexa Visarion aduce în cultura română o multiplicitate tonifiantă și încurajatoare a preocupărilor intelectuale (regizor de teatru și film, scenarist, teoretician al artei, pedagog, manager cultural), dar și o căutare constantă a unității gestului artistic și a coerenței universului imaginar construit cu laborioasă migală. Atașamentul profund față de teatru e cheia de boltă a acestei personalități viguroase și în jurul lui se arhitecturează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe care a urcat-o acesta în credința că trebuie să dureze cel mai important edificiu dintr-o operă artistică de referință. (Radu F. Alexandru) Răzvan Vasilescu El și Cristina Drăghici Fata Personalitate complexă scenarist, regizor de teatru și film, teoretician și profesor, în tot și în toate eminent Alexa Visarion ne-a oferit (venind personal la Iași în acest scop) cel mai recent film al său, Ana, în mare măsură adevărat corolar al creației sale cinematografice, sinteză a ideilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]