4,979 matches
-
unitate se dizolvă rapid în urzeala legilor cu care partidul îi întâmpină și renasc disputele și alianțele profitabile. Deși solidaritatea din exil este marcată de neîncredere în semeni, se creează organizații cu scopul de a lupta împotriva doctrinelor și practicilor totalitare. Cei mai mulți dintre membrii diferitelor organizații românești din exil se cunosc din țară, dar nu acesta este principalul motiv pentru care se unesc, ci nevoia de filiație, de comunicare, de exprimare și practicare a valorilor românești. Solidaritatea în exil este necesară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
administrativ, constituindu-se precum un discurs reflexiv alcătuit din destăinuiri și reflectări ce se intensifică la fiecare lamentație și semn de întrebare. Romanul nu poate fi interpretat în afara contextului istoric, deoarece descrie utopia unui ținut proverbial cu trimiteri la regimul totalitar din țară. Monica Lovinescu experimentează un stil fragmentar, anticalofil. Intenția este de a releva în mod autentic obsesia însemnătății vieții și conceperea unei tensiuni morale menite să sensibilizeze cititorul. În acest sens autoarea denunță alegoric abuzul puterii și consecințele lui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și minciună (se știe de la Sofocle: nici o minciună nu ajunge să îmbătrânească), între obiectiv și subiectiv, între realitate și ficțiune/ iluzie, încât poporul devine populație căreia i se pot servi orice inepții, de cei aflați la Putere. Nu întâmplător, sistemul (totalitar sau post-totalitar, "era ticăloșilor", în sintagma lui Marin Preda) urăște memoria. Sub umbrela uitării se pot ascunde toate durerile /frustrările și visele Lumii /individului. Spre a sugera eternitatea fluviului uitării, efectele benefice și malefice ale acestuia, Anton Petrovschi Bacopiatra transfigurează
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
parabolică ce-i străbate scriitura, de utopia unui ideal în veci neatins... etc. Într-un mod aproape exhaustiv, autorul romanului Geanta cu cinci fermoare transfigurează temele specifice viziunii literare a scriitorului etern / contemporan: viața ca vis, avatarurile intelectualului în noaptea totalitară, metempsihoza (transmigrarea sufletelor), predestinarea, așteptarea unui eveniment decisiv mereu amânat, sensul fatalității iminente, schimbul continuu între realitate și aparență, înstrăinarea în care personajele/ generațiile își (re)trăiesc viața, aspirația obsesivă către ceva ce rămâne mereu invizibil, relația eros thanatos, efemer
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
activități de educație creștină modelul Domnului Iisus Hristos, ca pedagog desăvârșit, și experiența valoroasă a Sfinților Apostoli. Educatorul priceput trebuie să caute, mai ales, să facă educație integrală. Orele de religie trebuie considerate ca „ore regale de educație, ca ore totalitare, nimbate în același timp de o aureolă supranaturală” pentru că tind să cuprindă și să valorifice cu putere tot sufletul, toate dimensiunile și funcțiile lui, într-un chip vădit pentru toate formele activității sufletești, de la înțelegerea subtilă a înaltelor adevăruri religioase
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
că este "momentul propice" ca SUA să treacă la acțiune, pentru a anihila influența sovietică asupra țărilor din estul Europei 498. Concluzia guvernului american era aceea că deocamdată, țelul său suprem, și anume crearea unei Europe de Est fără regimuri totalitare este irealizabil. În spiritul criticilor lui Pigott la adresa politicii Departamentului de Stat, CSN arăta că "democrația în sens occidental le este străină" statelor-satelit și că guvernele democratice au "puține șanse de a veni la putere, exceptînd intervenția armată din Vest
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plece în America, dar aceștia nu putuseră să părăsească România din cauza încetinelii autorităților de la Washington. În încheierea alocuțiunii către Senat, Dole a recunoscut că există anumite limite în ceea ce privește tipul de relație pe care-l pot întreține Statele Unite cu un regim totalitar. Și totuși, tocmai "din cauza unor astfel de deosebiri de principii și strategii politice, e important să păstrăm deschise niște porți de comunicare", prin care Statele Unite să poată induce schimbări importante pentru ele2311. Tonul în general pozitiv al raportului lui Dole
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au gîndit la motivele pentru care Camera le aprobase amendamentul de suspendare a Clauzei României. Replicile lor de pe 27 și 28 mai au vizat în mod direct Casa Albă. Wolf a întrebat auditoriul ce vrea Administrația să sprijine: un regim totalitar sau poporul român?2455 Ultima derogare Pe 2 iunie 1987, președintele american a înaintat Congresului decizia sa. România avea să-și păstreze "Clauza națiunii celei mai favorizate". Reagan a precizat din nou, într-o declarație suplimentară, că îi fusese "excepțional
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în legătură cu aceste partide care au luat naștere acum mai bine de un secol ca partide ce apărau catolicismul și care au devenit, după primul război mondial, partide laice, animate de spiritul apărării valorilor creștine împotriva exceselor capitalismului și împotriva regimurilor totalitare, reușind să domine viața politică de după 1945 în numeroase țări cu tradiție catolică, latine sau germanice, dar rămînînd marginale în statele cu tradiție protestantă. Ele au știut să absoarbă și să se îmbogățească cu alte tradiții: aceea politică a liberalismului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
prost înțelese și greu acceptate. Totuși, trebuie subliniat rolul major al Bisericii catolice în afirmarea democrației imediat după al doilea război mondial și consecințele considerabile înregistrate pe trei planuri: Eliberarea Europei de Vest, mai ales a Italiei, de orice amprentă totalitară sau chiar autoritară, prin susținerea catolicilor în procesul democratizării. Răspîndirea și afirmarea durabilă, în mai multe țări, a partidelor creștin-democrate. Mult timp reduse și chiar sacrificate de neîncrederea Bisericii în democrație, ele s-au putut impune ca partide ale catolicilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
poporului, Statul laic, libertatea conștiinței, a presei, aceste fundamente ale programelor politice ale democrației creștine au fost mult timp absente din discursul pontifical. Leon al XIII-lea deschisese calea, iar dacă enciclicile lui Pius al XI-lea, care condamnau practicile totalitare (Non abbiamo bisogno în 1931; Mit brennender Sorge și Divini redemptoris în 1937), aminteau de respectul datorat omului, în schimb nu găsim referințe la democrație, nici chiar în Summi pontificatus, prima enciclică a lui Pius al XII-lea din octombrie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
crize eliberatoare pentru catolici), el definea idealul unei "noi creștinătăți", organizarea societății inspirată din creștinism. În felul acesta, el propovăduia prioritatea persoanei față de Statul văzut ca un amsablu de mijloace și nimic mai mult, într-un moment cînd sistemele "sclavagiste" totalitare se impuneau în Europa (tema a fost reluată după război în Omul și Statul, 1953), prioritatea moralei asupra politicii, a muncii asupra capitalului, mergînd pe linia catolicismului social. El critica fără milă "sistemul conformist" și vorbea de "dezordinea radicală", expresie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
caracteriza "centralismul" ca fiind "o armă a despotismului și una din cauzele ostilității permanente a opiniei publice împotriva puterii"; dintre avantajele regionalizării, el reținea participarea poporului la viața publică, înmulțirea curentelor separatiste și federaliste și faptul că, adaugă el, "aventurile totalitare devin dificile dacă nu chiar imposibile". Aceste judecăți preluate de la DCI sînt reprezentative pentru gîndirea creștin-democrată în materie de regionalizare. Ea îi datorează mult tradiționalismului, gîndirii contrarevoluționare și catolicismului social: Vogelsang în Austria, Ketteler în Germania, Taparelli D'Azeglio în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1948. "Unificarea Europei este un factor de pace de neînlocuit", estima François de Menthon în 1953, pe atunci președintele Adunării Consiliului Europei". "Acțiunea noastră este pașnică prin natura sa", mai adăuga el26. Pentru a feri Europa de orice nouă aventură totalitară, realizarea unificării ei era o a treia condiție intrinsecă a demersului creștin-democrat. Europa constituia pentru Robert Schuman forma cea mai desăvîrșită a modelului democratic. De Gasperi scotea în față valorile umaniste, pluralismul, laicitatea, drepturile omului, într-o formă lipsită de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Mock, " Astfel garantăm locul de muncă", reiau marile teme. Ea este prezentată, astăzi, drept model pentru Comunitatea Europeană de către PPE și ca soluție pentru refacerea economiilor țărilor Europei Centrale, devastate de comunism. Partea a III-a Între democrație și regimurile totalitare I Creștin-democrații într-o Europă nouă Condițiile generale în care activitatea politică a grupurilor democratice s-a putut dezvolta au fost radical modificate imediat după primul război mondial, atît în plan politic cît și ecleziastic. Perioada se caracterizează printr-o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ci ținea de evoluția proprie a partidului, căutarea unui acord cu dictatura demonstrează această preocupare prioritară în favoarea Acțiunii Catolice și pentru acțiuni pe care le credea astfel protejate. Pontificatul papei Pius al XI-lea din perioada interbelică, confruntat cu regimurile totalitare, n-a fost deloc favorabil democrației creștine. Totuși, bilanțul ei nu este doar negativ, dacă ținem cont de faptul că aceasta a fost alimentată de învățămintele pontificale și de politica Sfîntului Scaun. În cele din urmă, ea a ieșit din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
urmă să sfîrșească prost, ca în cazul Germaniei și Italiei, dar și în numeroase state nou apărute în urma tratatelor din 1919; în sfîrșit, experiențele dificile, uneori dureroase, ale mișcărilor care nu au putut să se dezvolte, fiind blocate de regimurile totalitare, ca în Spania, Portugalia, Austria. Creștin-democrații în democrație Partidul Catolic Belgian și-a asumat într-o manieră semicontinuă, în ciuda pierderii majorității absolute, conducerea guvernelor dintre cele două războaie mondiale în coaliție cu socialiștii sau liberalii. El forma astfel axa vieții
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și de succesorul său la Cancelarie, Schuschnigg, fost elev la iezuiți, ministrul justiției sub Dollfuss, foarte atașat de tradițiile catolice ale Austriei habsburgilor. În ciuda energiei sale, nu a putut împiedica reușita Anchschluss-ului din 1938. Ständestaat-ul nu a putut rezista șocului totalitar. Partidul Creștin Social Austriac nu aderase la valorile democrației liberale. Tendințele democratice întruchipate de sindicalistul Leopold Kunschak și de al său Linzer Programm, care acorda libertăților un spațiu important, și de legitimistul Ernst Karl Winter care spera în restaurarea habsburgilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
excelență?), Bisericile au fost tentate mai ales să dea răspunsuri clericale și mai puțin să pună în aplicare noile soluții care confereau laicilor o greutate deosebită. În unele locuri, după 1990, refacerea democrațiilor întîmpina dificultăți enorme după decenii de regim totalitar, care a slăbit mult valorile morale, familiale, civice. Vom trata aici partea Europei situată între lumea sovietică și cea germanică 18, formată din state puternic catolice sau protestante, tratîndu-le separat pe cele unde predomină ortodoxismul, care pune alte tipuri de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Kaczynski, care nu a supraviețuit unui interogatoriu dur în 1953, sau Jerzy Popieluszko, care a oficiat faimoasele "Slujbe pentru patrie", asasinat în 1984 după ce fusese ridicat și torturat de membrii serviciului de securitate a Statului. Biserica întruchipa rezistența față de sistemul totalitar. Acțiunea cardinalului Stefan Wyszinski, surghiunit într-o mănăstire, între 1953-1956, rămîne de neuitat. Regimul a fost destabilizat de persistența acestui fragil și îngust spațiu de libertate care era instituția ecleziastică, prin venirea lui Ioan-Paul al II-lea, prin acțiunea sindicatului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
păstrarea acestor instituții, mai ales în Franța și în Italia, împotriva partidelor comuniste puternice și aservite Moscovei, iar în Germania, CDU a avut o acțiune hotărîtoare în instaurarea unei democrații recunoscute și respectate; fermitatea acestor partide în rezistența față de regimurile totalitare trebuie evidențiată; fiind în prima linie împotriva fascismului și nazismului, în ciuda pozițiilor mai ambigui ale Bisericii lor, creștin-democrații, după război, au dat dovadă de o luciditate rară față de Uniunea Sovietică și de comunism. Într-o perioadă în care cultura europeană
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
II. Bazele doctrinale / 113 Magisteriul Bisericii catolice / 114 Personalismul / 119 Sturzo și popularismul / 128 III. Axe programatice /131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171 II. În întîmpinarea democrației. Practici și eșecuri / 178 Creștin-democrații în democrație / 178 Experiențe eșuate / 185 Democrație creștină sau populism? / 196 Tentațiile autoritarismului / 200 Partea a IV-a. EXPERIENȚA PUTERII / 207 I. Democrația
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o situație cu totul nouă. Ca austriac, devenise prin Anschluss cetățean german. Dacă s-ar fi întors în Austria, risca să nu o mai poată părăsi. Dincolo de repulsia pe care i-o provoca gândul de a deveni supusul unui stat totalitar, era, ca nearian, supus și primejdiei de a suferi rigorile legilor de la Nürnberg. Ceea ce putea face era să renunțe la cetățenia germană și să o solicite pe cea britanică. Nu era totuși o hotărâre ușor de luat. Însemna să renunțe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și a inconștientului, desigur), generînd o nouă dezvoltare a capitalismului, în jurul figurii consumatorului, un soi de economie libidinală, cum o numește Bernard Stiegler, ce canalizează dorințele și cerințele într-un mod tot mai totalitarist. Benjamin vorbea chiar despre o "estetizare totalitară a politicii", la fel cum astăzi am putea vorbi la fel despre o estetizare totalitară a economiei, incluzînd noile tehnologii de control și de "fabricare" a unui nou "rege" consumator, o nouă organizare a producției de dorințe, un nou episod
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de economie libidinală, cum o numește Bernard Stiegler, ce canalizează dorințele și cerințele într-un mod tot mai totalitarist. Benjamin vorbea chiar despre o "estetizare totalitară a politicii", la fel cum astăzi am putea vorbi la fel despre o estetizare totalitară a economiei, incluzînd noile tehnologii de control și de "fabricare" a unui nou "rege" consumator, o nouă organizare a producției de dorințe, un nou episod al economiei libidinale. Cum spuneau Max Weber și Marcel Gauchet, lumea a fost dezîncîntată, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]