2,772 matches
-
integrarea. E destul să ne gândim cum arată echipele lor sportive. Anul Ăsta, a fost aniversarea lui Albert Camus, care era algerian. Întrucât, față de tinerețea lui, lumea s-a schim‑ bat, memoria lui a fost socotită ca fiind a unui trădĂtor cultural, deoarece militase pentru asimilarea culturală a alge rienilor, el era pentru înalta cultură franceză. Ăsta fusese punctul lui de vedere. Astăzi, acest punct de vedere este considerat inacceptabil. Dar, dacă ne uităm, ce s-a întâmplat în Algeria, unde
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aceste posturi de radio. Îi știm cine sînt. Știm cîte parale le face pielea. Știm cît sînge au încă pe mîini. Știm și al cui este acel sînge. Nu am uitat crimele și asasinatele fasciștilor. Știm și cui slujesc acei trădători de patrie. Dar eu nu mă voi teme ca în fața dumneavoastră și în fața oaspeților iubiți, veniți din străinătate și unii dintre ei veniți în mijlocul nostru chiar din țările imperialiste să vă fac o declarație pe care puteți s-o socotiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
materiale cu caracter religios, predici. Un adaos, mărturii, șapirografiate, ale unora care fuseseră în Rusia: despre bisericile transformate în grajduri, despre alte cumplite realități comuniste". Vor fi trădați și treizeci și doi dintre ei vor fi arestați, cei cunoscuți de trădător, ceilalți au rămas necunoscuți. În mai 1948, la 18 ani, va fi arestat. Odată arestați, vor fi transportați la Securitatea din Botoșani, condusă de Ruchenștain. "Mai avea, alături de el, doi ofițeri: pe Feller, și pe un țigan, Lungu, un sadic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
niciodată. Cristian este în stare să-și arunce în foc numele lui pentru o dreptate care nu-și are sensul în aceste timpuri. Și tocmai asta vreau să evit. Azi pe pereți, mâine în ziare, batjocorindu-l că e un trădător. Cât, până la huiduieli în sală ? Și el ce le va zice ? Îl vezi tu pe domnișorul Cristian să tacă ? Iar ei sunt niște lepre cum nici nu-ți imaginezi. Una-două îi vor răstălmăci cuvintele și din rege îl vor face
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cât de bravi și competenți suntem ! Ospătar, cheamă poliția ! Vreau să mă predau ! Dar ce-ați făcut, domnule Fernic ? râde iar tânărul. — Am preacurvit, ospătar ! — Mult, domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte am preacurvit în gând despre iubitorii de patrie ! — Nu cred că pot chema poliția pentru amor, domnule Fernic. — Stimabile ospătar, sunt doamne lângă noi, fie-ți rușine ! Cum să instigi la o orgie ? — Taci
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se scurgeau pe bărbie. Apoi a simțit cum o palmă zdravănă îi întoarce capul. — Revino-ți în fire, mon cher ! — Du-te dracului, îl pocnește la rându-i pe Pribeagu, pe care abia acum îl recunoscuse. Du-te dracului de trădător jegos care ne-ai lăsat singuri, fricosule ! începe să zbiere. Jidanule ! — Ah, mai nou îmi spui jidan ? — Scursură ! — Hai, spune tot ce-ai pe suflet, domnișorule Cristian, dă tot afară, căci știu că nici mintea și nici inima ta nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fost. Și există o explicație foarte bună pentru care... — Liniște ! țipă colonelul. Explicațiile le prezinți dumneata la tribunal, nu la mine. Asta vei rezolva dumneata de mâine încolo. Până la proba contrarie, pentru mine nu ești decât un infractor. Și un trădător ! Ba chiar unul cu un tupeu nemaiîntâlnit, de altfel. — Pardon ? — Domnule Vasile, o să vă reîmprospătez puțin memoria, ca să puteți înțelege niște lucruri... — Vă rog... Și imediat colonelul face un semn discret către unul dintre ofițerii ce se așezaseră lângă cântăreț
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sau de mâncare până mâine, nici pernă, nici plapumă să nu primească, îl lăsați așa cum este, pe viitor domnul Vasile să mediteze de două ori mai bine înainte de a face pe viteazul cu niște militari, din poziția sa ingrată de trădător. Căci dacă dânsul n-a învățat acasă, în cei șapte ani, va recupera aici, la Jilava, lecțiile despre respect. Mi-e frig, mi-e frig - vreau să urlu, să zbier : cu țipăt metalic de fierăstraie. Țipătu’nțepenește în ger, ca
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și de ceafă, de la loviturile aplicate, spunea că trebuie să fie de la frigul apăsător din celulă. Sigur că maică -sa nu-l credea, dar la ce folos un scandal ? La ce folos cuvântul său împotriva unor ofițeri respectați, cuvântul unui trădător, până la urmă, a unui destrăbălat care nu-și satisfă- cuse nici măcar stagiul militar, în fața unor reprezentanți ai armatei, mai ales în acea perioadă tensionată, cu războiul apropiindu-se din ce în ce mai mult și de România, în care cei care purtau uniforma militară
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
luni contractul de la Roata lumii. Iar publicul s-a mai liniștit, după ce în presă s-a aflat că absentează de pe scenă doar pentru o scurtă perioadă, cât își va îndeplini datoria față de țară. Devine din infractor un erou. Dintr-un trădător, un patriot responsabil. Titlurile care aveau vânzare contau, ca de obicei, nu și adevărul, care era tras în toate direcțiile, forțat să sune cât mai bine sau cât mai prost. Apoi a înaintat o hotărâre de divorț. Căci în tot
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
În maniera „analitică” germană, și a fost aspru pedepsită de aproape toți criticii vremii pentru „stilul ei neîngrjit”!Ă Da, certamente, În stil voi rămâne tânăr până la sfârșit. Și cu tot ce Îi incumbă acestui scurt cuvânt, care e Întotdeauna „trădător” În cazul spiritelor autentice, care nu se pot ascunde, nici de sine, nici de cei, atenți, din jurul lor. Și numai „densitatea excesivă” a frazelor - dorința, instinctul „pueril” de a spune „totul deodată”, de a „epuiza” tema, motivul, ideea! -, dar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
faptul că după vreo două decenii, același Nicu Breban, ajuns În vârful scării sociale și profesionale, „l”-a convocat pur și simplu Încă o dată și În aceeași formă: a exluderii sociale, politice, a „ștampilării” de către oficialitatea opresivă ca „dușman” sau „trădător” sau chiar „bandit”, a unei marginalizări nete, de data aceasta În mijlocul hohotelor de râs ale unor așa-ziși colegi sau autorități Încruntate, care, conștient sau nu, se „răzbunau” astfel, cu „ajutorul” lui, culmea, pe cel care fusese excesiv dăruit de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țăranii Împovărați sub dări până la boierii iritați de concurența grecilor și de ingerin țele Porții. În timp ce răsculații greci, sperând În ajutor rusesc, ur măreau răz boiul cu turcii și aprinderea Greciei, Tudor Vladi mirescu joacă cartea prudenței. Considerat de greci trădător, este ucis din ordinul lui Ipsilanti, ceea ce pune capăt și mișcării revo lu ți onare, care fără el nu mai avea nici o coerență. Grecii sunt și ei Înfrânți de turcii care trecuseră Dunărea. Se părea că totul se terminase. De
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dar și de social-democrația modernă. Socialiștii și comuniștii au avut o pondere modestă În societatea și viața politică românească. Partidul Comunist, fondat În 1921 ca secție a Internaționalei Comuniste cu sediul la Moscova, a fost perceput ca partid al străinătății, trădător al intereselor naționale, și scos În afara legii În 1924. Fapt este că făcea jocul Moscovei, proclamând caracterul multinațional al statului român și dreptul națiunilor la autodeterminare (cu alte cuvinte, destrămarea României și, mai ales, recuperarea de către ruși a Basarabiei). Nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu Troțki, Buharin, Zinoviev, Kamenev, cu aproape Întreaga veche elită bolșevică). În 1946, Însuși fostul secretar general al Partidului, Ștefan Foriș (Înlăturat În 1944), a fost ucis, fără multe formalități, de tovarășii săi; a intrat apoi În istorie sub sintagma „trădătorul Foriș“, fără să se ostenească cineva să explice ce anume trădase! În 1948, a venit rândul lui Lucrețiu Pătrășcanu, pe atunci ministru al justiției și actor principal al evenimentelor de la 23 august 1944. Era unul dintre puținii intelectuali din conducerea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că a găsit corespondența dintre băieții dispăruți și Ashton. Zice că mesajele erau expediate după ce băieții dispăruseră. Fața lui se înroși, apoi înghiți în sec. Într-o succesiune rapidă: dispreț, speculații, acceptare. Așadar: Ashton i-a turnat. Așadar: Ashton era trădătorul. Robby își imagină o cometă și coada ei. Robby își imagină călătorind spre orașe îndepărtate unde... Greșeală, Bret. Robby și-a imaginat evadarea. - Și ce-are asta cu mine? întrebă el. - Are o grămadă de-a face cu tine atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Atâtea amintiri, atâtea fapte de arme împreună, atâtea gustări frugale și halbe de bere pe tejghea, așa ceva nu se șterge din memorie, ba chiar capătă o coloratură romantică mai târziu. Și, mai ales, el nu suportă să fie considerat un trădător. Își tot repetă: "Mă vor înțelege. Sunt de-al lor. Am dreptate". Numai că ei nu-l vor înțelege. Nu-i vor citi cartea, nu vor merge să vadă filmul făcut după ea. "Un tip slab, în plus, cunoaștem muzica
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
seder sau Pessah. Nu numai că au tradus shabbat prin "sabat al tuturor diavolilor" și "orgie de vrăjitoare". Ei nu s-au comportat ca disidenți, ca fii rebeli, ci ca dușmani de moarte, mai răi ca romanii, căci au fost trădători de neam, trăind la fața locului, vipere încălzite la sânul care le-a hrănit. Joshua din Nazaret însuși n-are niciun cuvânt de compasiune pentru poporul lui; el nu i se adresează nicio singură clipă acestuia în cursul procesului său
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în lume (și-mi amintesc cât de puțini am fost noi cei care protestam împotriva războiului din Algeria, care nu angaja, totuși, pronosticul vital al țării), și cu atât mai puțin vreo țară amenințată, care să numere atâția contestatari, disidenți, "trădători" care nu-și ascund opiniile și trec de la vorbe la fapte. Profesori la Ta'ayush, militanți ai asociațiilor Brit Shalom, B'Tselem, medici care se duc să lucreze cu palestinienii, avocați benevoli, refuznici, piloți refuzând să decoleze în misiuni de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acceptând să dea Cezarului ce era a Cezarului, substituindu-l pe Mesia sacerdotal unui Mesia regal, așteptarea unei ectoplasmatice Împărății a lui Dumnezeu în lupta pentru independența hic et nunc, Isus se alătura colaboratorilor locali ai lui Irod. Pentru el, trădătorul era Hristos, și deci servind cauza justă, l-a predat in extremis naționalistul dezamăgit pe ipocrit ocupantului. Iuda voia un șef, dar Isus era omul care nu voia să fie șef. Mai mult: el a făcut tot ce i-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tuturor bandelor și tuturor aventurierilor Ucrainei. Știau că "trupile" lui Petliura nu de multă vreme au pus stăpânire pe oraș alungând pe bolș, au aruncat bir de războiu asupra locuitorilor și au executat sumar un lung șirag de suspecți și trădători... Ca o urmare logică, stăpânitorii vremelnici au căuat aur în toate saltarele, lăzile și ascunzătorile caselor și au luat în stăpânire ultimile rezerve de grâu de prin cămări.Banul nu lipsește în Ucraina. Ba se pare chiar că e prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș și au tras cu boi undeva la adăpost, supt un șopron, cele patru tunuri care le sprijineau acțiunea... Îndată au început, firește, a se face o nouă rânduială. O listă de trădători și suspecți a ieșit la iveală, cu execuțiile de rigoare. Perchezițiile și confiscările au început din nou... Toate aceste lucruri se petreceau la o zvârlitură de băț peste Nistru. Moldovenii de dincoace aveau din nou spectacol care de doi ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că acesta va numi în scaunul țării pe pretendentul Aron. O dovadă că Matei nu a rămas trei zile în Moldova, după lupta de la Baia, și că nu a câștigat bătălia, o constituie faptul că Ștefan i-a prins pe trădători înainte ca aceștia să se poată refugia pe lângă Matei. Dacă ungurii erau victorioși și rămâneau trei zile în Moldova, Crasnăș și ai săi aveau tot timpul să treacă în tabăra dușmană. Nu există nici o dovadă serioasă că o parte din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1468, Ștefan cel Mare se afla la Suceava. Din privilegiul pe care îl dă la această dată lipsesc, dintre dregătorii care făceau parte din Sfatul Domnesc, la 2 octombrie 1467, Crasnăș vornicul, Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi. Crasnăș și trădătorii de la Baia fuseseră executați. Dovadă că Ștefan domnea autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu poate cuceri cetatea, Ioan Albert s-a adresat apărătorilor, care erau conduși de Luca Arbure, cerându-le să capituleze. Portarul Sucevii i-a răspuns astfel regelui: „Află sigur că noi, domnului nostru și cetății sale, nu-i putem fi trădători, căci al nostru domn, Ștefan voievod, este în câmp cu oastea sa; dacă vrei, du-te, învinge-l, iar cetățile și toată țara lui îndată vor fi în mâinile tale”, se spune în Cronica Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]