2,332 matches
-
a mări tensiunea deja existentă între soția sa și copiii pe care îi are dintr-un mariaj anterior. Iată o situație specifică, ce poate intra în neconcordanță cu o valoare situată într-un plan mult prea general pentru a fi ,,tradusă", în termeni operaționali. Revenind la acest exemplu, este posibil ca nici asistentul social la care acest individ ar putea apela să nu fie capabil de a-i oferi vreo referință etică ce ar putea să-i ghideze comportamentul. De asemenea
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Napkelet”, „A Hon”, „Igazmondó”), traduceri pe care ulterior le-a adunat în două broșuri:Virágok a román (oláh) nepkölteszet mezejéröl [Flori alese din câmpia poeziei populare românești] (1858) și Még három román népballada [Încă trei balade populare românești] (1871). Poeziile traduse făceau parte (cu puține excepții) din colecția lui V. Alecsandri. Sunt prezentate astfel, pentru prima oară, cititorilor maghiari, alături de câteva cântece lirice, baladele Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Român Gruie Grozovanul, Blăstemul, Constantin Brâncovanul, Toma Alimoș, Ștefăniță-Vodă, Năluca, Codreanul, Șoimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
de mai mul-te ori cu numele de besi, adică geții din sudul Bessarabiei și Dobrogei, avînt pro-priile biserici și mănăstiri. Dintre manuscrisele descoperite la Qumran, 70% aparțin lor după părerea lingvistului E. Bordeaux Szekely, care le-a citit și tradus, unei culturi ,,necunoscute”, iar un număr însemnat de documente ale Frăției Celui Ales au fost adunate de Ieronim pe la sfîrșitul secolului lV, find trimise Vaticanului spre tainică păstrare. Frăția Noului Legămînt sau Viitoarea Frăție a lui Israel, a apărut pe la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
maximus. Datorită deselor tulburări publice pornite de iudeo-creștini sau de acțiunile acestora cînd se maimuțăreau prin piețe, împăratul Severus, prin edictul din anul 202 a mers mai departe spunînd: ,,Iudaeos fieri sub grandi poena vetuit: idem etiam de Christianis sanxit”. Tradus, sună ast-fel: ,, Se interzice sub grea pedeapsă sărbătorile în public ale iudeilor, de asemenea și ale creștinilor sînt sancționate” Vita Severi 17, de Symmachus. Clar ca lumina zilei această zicere care arată ce făină se măcina în imperiul roman
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
el), al tipăriturilor și presei. El scoate primele reviste religioase românești: „Vestitorul bisericesc” (Buzău, 1839-1840, în colaborare cu Gavriil Munteanu) și „Eho eclesiastic” (București, septembrie 1850 - august 1852), cu suplimentul editorial „Biblioteca religioasă-morală”. A redactat, când n-a adaptat sau tradus, manuale pentru seminariile teologice sau pentru învățământul laic elementar, ca, de pildă, Biblioteca tinerilor începători sau Culegere de întâile cunoștințe trebuincioase pentru învățătura copiilor ce încep a ceti (1838). Tot o carte didactică este și traducerea din franceză, intitulată Imnuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
nu are acces la bios viața superioară. Selectez și trei nume din distribuția farsei D-ale carnavalului: frizerul și subchirurgul Nae Girimea e un Don Juan de mahala (geremea = amant), Crăcănel e marcat de un deficit de virilitate, fiind mereu tradus iar Catindatul de la percepție (lat. candidatus, prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea funcționarilor după un stagiu neretribuit dar și tipul clasic al naivului (Candide al lui Voltaire strămutat în mahalaua Micului Paris). În comedia Soacra mea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de început ai secolului XX. Cea mai bună analiză a „Junimii” ca grup de presiune se găsește în articolul lui Sorin Alexandrescu „Junimea: discours politique et discours culturel”, în Ioan Petru Culianu (ed.), Libra. Festschrift voor W. Noomen, Gröningen, 1983, tradus acum în Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Univers, București, 1999. 8. Pentru o imagine de ansamblu asupra acestor date, vezi Leon Volovici, National Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s, Pergamon Press, Oxford, 1991 (versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anglofone, încă dominate de filozofia politică analitică și de excrescența ei mutantă, teoria alegerii raționale, foarte exact caracterizată de porecla ei, rat choice. Bloom a studiat la University of Chicago, unde l-a avut profesor pe marele Leo Strauss (recent tradus și la noi), creatorul așa-numitei „școli de la Chicago”, cea mai importantă verigă nord-americană de legătură cu tradiția filozofiei politice continentale, înapoi, prin Tocqueville, Montesquieu și Machiavelli, până la Aristotel, Platon și chiar presocratici. În roman, Leo Strauss e prezent sporadic
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Paul Alexandre în același an: L’Âme désarmée. Essai sur le déclin de la culture générale, Julliard, Paris). Ultima carte a lui Bloom, Love and Friendship (Simon and Schuster, New York, 1993), a fost tradusă de strălucitul Pierre Manent (la rândul lui, tradus și la noi): L’Amour et l’amitié, Éditions de Fallois, Paris, 1996. Pierre Hassner, politologul francez născut în România, discipol al lui Aron și el, care a studiat la Chicago cu Leo Strauss (au rămas în relații amicale și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o importantă legătură cu mediul parizian; temeinicul Ralph Lerner, filozof politic specializat în Evul Mediu și în secolul al XVIII-lea, între altele, exeget al lui Tocqueville și autorul unei excelente comparații între revoluțiile americană și franceză; subtilul Jean-Luc Marion, tradus și la noi, conexiunea cu mediul filozofico-teologic francez și alții. Coleg cu Lilla este și strălucitul nostru compatriot Toma Pavel, atât de „acasă” în cultura franceză. Pavel și Lilla au dirijat între 1991 și 1999 colecția „New French Thought” la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
refugiate din calea trupelor fascisto-horthiste năpustite asupra satelor românești în primele zile după întoarcerea armelor. Cu un realism crud sunt fixate situații de pe front. Continuând unul din firele acțiunii din Străinul, romanul Setea, primit extrem de favorabil de critica vremii, reeditat, tradus, devenit scenariu cinematografic, înfățișează satul Lunca după întoarcerea din război a lui Mitru Moț, un tânăr țăran. Sunt pictate portrete individuale (protagonistul, Gavrila Ursului, Picu, Gligor al Hăhăului și mai ales bătrâna Ana Moț, un Ion în variantă feminină) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
ale unei literaturi naționale (Literatura belgiană). Din versurile lui Cervantes se publică un sonet în transpunerea junimistului Șt. G. Vârgolici, din Byron traduce V. Făgărășanu. Mai apar tălmăciri ale unor poeme de Schiller, Lamartine, Heine și Baudelaire. Schițele și nuvelele traduse aparțin lui Sacher-Masoch, Lev Tolstoi, Turgheniev, Balzac, Andersen, Jan Neruda, V.M. Garșin, Maupassant, Alphonse Daudet ș.a. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
Ahinoah” (Germania), „Kruk”, „Moznaim” și „Fesifos” (Israel), „Cronica” (al cărei corespondent pentru străinătate este) ș.a. Continua sa activitate literară, desfășurată în limba română și în limba ebraică (este considerat unul dintre pionierii mișcării literare în limba neoebraică, volumele fiindu-i traduse și în arabă, rusă), a fost răsplătită cu numeroase premii: Premiul „Brikman” pentru literatură (Ierusalim), Premiul „Mia Fischer” pentru literatură (Tel Aviv), Premiul „Sion” (Tel Aviv), Premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de limbă română, Premiul Festivalului Internațional de Poezie „Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
1944, C. scoate ziarul „Victoria” (1944-1946). Deși unii îl vedeau „comisar al poporului”, va fi numit doar director general al teatrelor. Este ales și vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români. În 1945 i s-ar fi jucat piesa Inadaptabila, precum și dramele traduse Hedda Gabler de Ibsen și Banchetul de familie de Bernard Luc. Alte două tălmăciri, Spinoza și Voltaire de Will Durant, sunt imprimate în 1946. Postum, i s-au editat câteva culegeri din publicistică, precum și două din creațiile epice. Au mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
au dat asupra persoanei lui Petru Maior... (tipărit în 1814 într-o broșură nesemnată) - un patetic fragment autobiografic - sau în trei luări de poziție împotriva unui critic vienez al Istoriei pentru începutul..., publicate în limba latină între 1814 și 1816, traduse și retipărite de Damaschin T. Bojincă în ediția din 1834 a Istoriei....., sub titlul general Disputațiile asupra Istoriei... Aceste texte dovedesc un polemist redutabil, iscusit în mânuirea cuvântului și a probelor, cu o subtilă știință a minimalizării adversarilor și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
and Postsocialist Change. New York: Columbia University Press. Weber, E. (1976). Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914. Stanford: Stanford University Press. Weber, E. (1995). Dreapta românească. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Weber, M. (1946). From Max Weber: Essays in Sociology, tradusă, editată și prefațată de H.H. Gerth și C. Wright Mills, New York: Oxford University Press. Wertsch, J.V. (2004). Voices of Collective Remembering. Cambridge: Cambridge University Press. White, R. (2005). Herder: On the Ethics of Nationalism. Humanitas, XVIII(1-2), 166-181. Whyte, W
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Sandra Gilbert, Susan Gubar, The Madwoman in the Attic, New Haven, Yale University Press, 1979, p. 30 apud Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401. 269 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 270 Algirdas Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus și prefațat de Maria Carpov, București, Editura Univers, 1975, p. 25. 271 Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, București, Editura Univers, 1975, p. 194. 94 cinci cununii cu care se laudă femeia dovedesc o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și Dragoș Cojocaru, postfață de AlexandruFlorin Platon, Editura Polirom, Iași, 1999. 37. Idem, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1981. 38. Grămadă, Ilie, Femeia în Evul Mediu, Editura Vasiliana ’98, Iași, 2003. 39. Greimas, Algirdas Julien, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus și prefațat de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1975. 40. Hansen, Elaine Tuttle, Introduction to Chaucer and the Fictions of Gender, University of California Press, 1992, pp. 1-25. 41. Hazlitt, William, On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007. BRAGA, Corin (coordonator), Concepte și metode în cercetarrea Imaginarului, Dezbaterile Phantasma, Editura Polirom, Iași, 2007. BRÂNCUȘ, Grigore, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991. BURGOS, Jean, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și Elena Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003. BURGOS, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Duda
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Univers, București, 1997, p. 49. 18 Ibidem, p. 184. 19 Ibidem, p. 5. 20 Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1995, p. 22. 21 Jean Burgos, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și Elena Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003, p. 61. 22 Muguraș Constantinescu, Prefață la Jean Burgos, Imaginar și creație, Ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
antropologia culturală, Mitul și ritul, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 26 9 v. Roger Caillois, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975, p. 30. 10 Jean Burgos, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coord. Muguraș Constantinescu și Elena-Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003, p. 155. 11 C. I. Gulian, Mit și cultură, Editura Politică, București, 1968, p. 62
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care a fost tradusă în limba engleză, în 1821, de R. Laurence. Studiul literaturii apocrife a cunoscut o adevărată revitalizare abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, manifestată prin noi descoperiri și prin publicarea mai multor lucrări traduse și comentate. În anul 1886, A.M. Ceriani a descoperit întâmplător în Biblioteca Ambrosiana din Milano un manuscris sirian al cărții lui Baruch, ce va fi publicat în cadrul colecției sale Monumenta sacra et profana. În 1904 Edgar Hennecke publică prima traducere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o linie tăiată, iar Mazarin era simbolizat de o stea. Regina suferea vizibil din cauza comentariilor legate de o posibilă relație dintre ea și cardinal. În lucrarea apocrifă Mémoires de Madame de M.C.N.V.P, publicată la Amsterdam în anul 1756 și tradusă apoi în limba engleză, un an mai târziu, este relatată o întâmplare menționată și de La Porte în Memoriile sale: „într-o zi a găsit un bilet pe masă, care avea următorul mesaj: « Doamnă, dacă nu scăpați de Cardinal, alții vă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
virgulă, două puncte. De asemenea, În cazul citării unui articol din revista Psihologie socială, nu se folosește prepoziția În: Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel și Moldoveanu, Andreea. (2006). Cultura organizațională universitară - cultură a plagiatului? Psihologie socială, 17, 57-76. 3. La cărțile traduse nu se indică numele traducătorului: Durkheim, Émile. [1895] (1974). Regulile metodei sociologice. București: Editura Științifică și Enciclopedică 4. Titlurile publicate În reviste sunt culese cu drepte, nu cu italice: Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel și Moldoveanu, Andreea. (2006). Cultura organizațională universitară
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
publicate În reviste sunt culese cu drepte, nu cu italice: Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel și Moldoveanu, Andreea. (2006). Cultura organizațională universitară - cultură a plagiatului? Psihologia socială, 17, 57-76. 5. La lucrările care au cunoscut mai multe ediții sau la cele traduse, se indică Între paranteze drepte și anul apariției ediției princeps: 6. Dacă o carte are mai mulți autori, toți autorii sunt trecuți În ordinea nume + prenume, iar separarea numelor se face prin virgulă + conjuncția și: Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]