10,199 matches
-
refuză Aplecarea lor obtuză Că nu mai au nici rod, nici floare Ne închinăm la cele joase Și alergăm după avere Confortul tot mai multe cere În budoare de mătase Dar ce folos să-ntindem mâna Numai la cele pentru trai? Palpăm ca orbii literele Braille Ori ca sultanul orb cadâna Se usucă sufletele noastre Izvoarele de apă vie seacă În alcoolul nostru din cinzeacă Purtătorii veșnic de dezastre Referință Bibliografică: Se usucă sufletele noastre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SE USUCĂ SUFLETELE NOASTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350989_a_352318]
-
peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții lor și din care, mult sau puțin, și-au scos traiul. Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții lor și din care, mult sau puțin, și-au scos traiul. Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu despre toate și, în partea cealaltă, o ladă pe care îmi pun
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PETICE LA TRAI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-arată toți cu degetul: - Golanii! Ne dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i se cântă: Nani, nani, Taci
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351214_a_352543]
-
Și astăzi când mă uit în urmă Vin cerbii nopților și scurmă: Eșafodajul meu de lemn, e! Adun în tomuri manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea împotrivă. Pun zilnic petice la trai Efortul meu cât o ofensă: Sobă rece și vătrai Ce să mai spun de recompensă?! Referință Bibliografică: Petice la trai / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351214_a_352543]
-
manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea împotrivă. Pun zilnic petice la trai Efortul meu cât o ofensă: Sobă rece și vătrai Ce să mai spun de recompensă?! Referință Bibliografică: Petice la trai / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351214_a_352543]
-
bătut cuie cu palma” Niță, Nae al Nenicului se pomeni cherchelit dintr-un amărât de clondir și încă mai dorea să-și tocească coatele pe tejgheaua cârciumarului. Lumea era întinsă la vorbă, intra parcă pe rând la o porție de „trai pă vătrai”, gavarit pe sponci - cum clănțănea Ieremia al Popii, tinichigiul, primul primar comunist al satului, om bun dar cu țidulă de la ruși și de la Groza când să deschidă gura și când să-și țină pliscul. - Lia, nevasta cârciumarului Stanciu
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
cititorul. Cartea este structurată pe șase capitole importante axate pe tradiții și obiceiuri natale, chiar religioase, clasificate pe anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
se spune, reușind totuși să depășească presantele inerții cotidiene și să preschimbe elanurile interioare în concretețea verbului poetic, într-o bogată suita de poeme. Ceea ce a caracterizat-o de la început a fost o anumită exuberanța vitală, un mod de a trai cu bucurie și simplitate propria-i confruntare cu viața de fiecare zi, o trăire dublată, bineînțeles de luciditate și reflecție, de un firesc simț al umorului și al jocului, al replicii spirituale. Există insa la autoare, o vioiciune a temperamentului
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > DE DRAGUL TĂU MĂ LAS ȘI DE FUMAT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului mi-am lăsat toate uneltele deoparte acelea cu care îmi câștigam traiul cel de toate zilele adică mi-am suit sculele în pod și stau toată ziulica și meditez cu țigara aprinsă la cum ar fi arătat viața mea dacă nu ai fi apărut tu în această primăvară cred că și acum
DE DRAGUL TĂU MĂ LAS ŞI DE FUMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345584_a_346913]
-
chiar mai rău, dar el e mai iertător decât mine și le lasă să facă ce vor! Nu știu cum de le poate înțelege pe ciudatele astea îngâmfate! În familia lui Punky, situația financiară era destul de grea. Banii le ajungeau doar pentru traiul zilnic. De aceea, Punky dorea să le ofere profesoarelor și colegelor mărțișoare create și lucrate chiar de el. Nu îndrăznea să-i ceară bani mamei pentru că știa de greutățile prin care treceau în ultima vreme. Pentru confecționarea mărțișoarelor, Punky se
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
uitat de lume. Visul lui era să ajungă în marea Cetate, unde să poată avea propria prăvălie de vase, oale și obiecte ceramice. Dar șansele lui erau mici, pentru că olarul era foarte leneș și muncea doar pentru a-și asigura traiul zilnic. Într-o zi olarul întâlni un călător care îi spuse că într-un sat vecin trăiește într-o colibă un înțelept care poate să-ți ofere orice răspuns. Ce era ciudat la el era că nu ieșea niciodată din
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
la confuzia și inversarea valorilor, compromisul în demersul său trebuie să țină cont și de conștiința care nu poate renunța total la principii și valori, atâta timp cât omul este moral și dorește binele lui și al societății în care își duce traiul. Iar relația corectă cu binele, necesară în determinarea compromisului, implică relația corectă cu Dumnezeu! Referință Bibliografică: POLITICA ȘI COMPROMISUL / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 844, Anul III, 23 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Vavila Popovici
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
viața crește din nimic Și tâlcuind povețe Din al naturii tainic tom, Secrete să deprindă, Iar de la plante, păsări, pomi Leac pentru boli să prindă; Ființelor fără cuvânt Să le învețe graiul Și semnelor de pe pământ Ce magic și-ascund traiul; În codrii-l învăță apoi De fiare-a nu se teme. De-acum, să plece înapoi În sat venise vreme. * * * Și când în lume-a revenit Din lumea de mistere, Cu dragoste a fost primit Primind-o s-o ofere
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
-n tainele iubirilor Pe care toți le-nfruntă Le-a arătat și i-a-nvățat Să aibă iscusință, Să aibă bărbăție-n pat Și leac la neputință. Or, ei, în schimb, prin jurământ Păstrau în ei secretul Cât timp în traiul pe pământ Îmbătrânind cu-ncetul Nu ajungeau la centenar Și la purificare, Cum se petrece tot mai rar, Primind-o nu oricare... Și după ani și ani și vieți Cu sutele de sute În care fete și băieți Se prind
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
menire-anume Câte mai sunt și câte-au fost Minuni în astă lume. * * Precum am auzit și eu Minunea de poveste, Așa a fost și rostul meu S-o spun și că mai este Același obicei și azi, Deși ni-i traiul jalnic Loviți de patimi și necaz, Credința în Năvalnic Și în magia lui mereu. În semn de prețuire, Pentru mărinimosul zeu Al vieții-ntru iubire, Fecioarele îl poartă-n sân În pungă de mătase Și-l pune soața de stăpân Pe
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
prindă plictisul Nu mai duce degetul la gură Că mie îmi urlă liniștea în cap Îmi umblă hergheliile la trap De sus în jos, pe-un hipodrom de zgură Tu nu vezi că s-a răsturnat odaia Și ne ducem traiul pe tavan? Dar ce spun eu, că totul e în van Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia! Zi mă’ ceva să nu te strâng de gât Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate Căldarea cu lături pe
MAI ZI CEVA de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352157_a_353486]
-
identitatea națională din partea unor indivizi obraznici ai minorități maghiare; d) constatînd că și în unele țări în care românii noștri s-au stabilit mai demult din secolele anterioare, fie din cauza persecuțiilor politice sau religioase, fie au emigrat în căutarea unui trai mai bun, nu sunt respectate drepturile omului la standarde europene, unele chiar în așa-zise citadele ale libertății și democrației; e) avînd în vedere că unii indivizi din etnia țigănească care s-au săturat de propria identitate au cerut, iar
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
preferință, pe cea domestică. O iubea pe Nicole din cale-afară. Se mândrea cu ea. I se părea cea mai cea, nu alta! N-o recunoștea însă în fața ei, să nu se răzgâie! Și, cum de la o vreme, simțea că responsabilitățile traiului se urcă exclusiv în cârca ei, ar fi vrut să-o monitorizeze întru totul. Când Nicole divorțase de un soț cu care împărțise grijile casei, o auzise pe mamă-sa rostind între glumă și serios că-și plângea de milă
C’EST LA ROSE... de ANGELA DINA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352196_a_353525]
-
poate încetini foarte mult îmbătrânirea fizică a corpului. Mai mult chiar, în ultimul secol, am constatat că media de viață a oamenilor a crescut destul de mult. La acest fapt contribuie din plin realizările de ultimă oră din medicină, condițiile de trai mult îmbunătățite, dar nu în ultimul rând, profilul spiritual al individului. Toate cele trei elemente vor conduce întotdeauna la prelungirea vieții individului cu câteva decenii bune. Așa cum spune și titlul, vom lua în discuție doar aspectul tinereții fizice, și anume
SECRETUL TINEREŢII de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352197_a_353526]
-
s-apară în această noapte, de-o fi împreună să meargă-nainte. Cei ce-n astă zi, pe zăpadă vor cădea, la tineri de bine-i, la bătrâni e de rău. Băieți s-or însura, fete s-or mărita, iar traiul bătrânilor va fi tot mai greu. Un ritual străvechi este “Iordănitul”, când feciori colindă, pe fete iordănesc. Cântând “Iordanul” ca popa cu botezul, pe toți din casă, cu Aghiasmă îi stropesc. Sau flăcăi și fete la fântâni se-adună. Din
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
VOI MAI MUNCI DELOC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului patria ne este una punga verde cu sesterți unde nu e loc de terți din care să scoți întruna mărunțișul pentru trai cât se poate fără muncă pâine, băutură, șuncă și Gheorghe Zamfir la nai nici o bursă de valori nu e-n stare să ridice din grămada de arșice ghemul rău cu multe sfori fiindcă toate au un scop, ca să nu mă
NU VOI MAI MUNCI DELOC de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356324_a_357653]
-
cunoaște neajunsurile materiale de la o vârstă fragedă. Se îmbolnăvește de pleurezie la vârsta de cinci ani, din cauza condițiilor grele de viață iar părinții o lasă la țară, în grija bunicilor care i-ar fi putut asigura, după părerea lor, un trai mai bun. Din fericire, o familie de intelectuali maghiari din București, familia Farkas, află de situația ei și decide să o înfieze. Așa se face că la vârsta de șase ani, Ioana pătrunde într-un mediu cu totul diferit față de
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
luat drumul pribegiei și domnul Dumitru Sinu (nea Mitică)...” ne povestește autorul. Și astfel începe „marea odisee” a celor care au avut curajul să fugă din țară, să părăsească „lagărul comunist”, cu speranța că, pe alte meleaguri vor găsi un trai mai bun, mai onorabil... În drumul spre „libertate” au avut de întâmpinat nenumărate greutăți, riscându-și, de multe ori, chiar viața. „Odată ajuns în Iugoslavia, Mitică Sinu a făcut trei zile pușcărie, la Panciova, cea mai veche pușcărie din țara
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Banovici. Aici s-a întâlnit cu doi dintre colegii de facultate - Genu Ștefănescu și Tiberiu Ionescu - care reușiseră să treacă Dunărea înot (Sandu Ionescu fusese repartizat cu un alt grup, în alt lagăr de muncă). Deși condițiile de lucru și traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei aflați acolo se gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște comuniști veritabili, convinși” - relatează profesorul Cunia, pentru că de-
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]