4,862 matches
-
pe care le vom prezenta în continuare nu consideră instabilitatea mediului local decât ca pe o cauză secundară sau - modelul Benito - ca pe una cu implicații mixte. Literatura de specialitate identifică trei mari grupe de motivații care justifică decizia corporației transnaționale de a dezinvesti. Prima motivație ține de organizarea industrială 9. Din perspectiva teoriei organizării industriale, principala cauză a dezinvestirii o constituie profiturile mici sau pur și simplu lipsa de profitabilitate a filialei analizate. La rândul ei, această neprofitabilitate este provocată
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
economică, schimbând astfel treptat structura de producție. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Axa centru - periferie și dilema global - localtc "Axa centru - periferie [i dilema global - local" 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționaletc "3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale" Relația centru - periferie se referă la raportul de subordonare, de dependență, dintre anumite organisme economice (state sau firme) și un factor central, coordonator (autoritate suprastatală sau colonială, respectiv companie-mamă), de putere. Nu este vorba de o abordare necesar ideologică, ci
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
devină ulterior competențele întregii corporații; pe de altă parte, integrarea globală, concretizată prin economie de scară, presupune aplicarea locală a strategiei globale a corporației. Dilema global - local, asupra căreia vom reveni, este punctul central al relației centru - periferie în corporațiile transnaționale. Problema este că modul în care este condusă filiala locală poate reflecta nevoile locale cel puțin în egală măsură cu nevoile corporației. Caracteristicile și capacitățile locale sunt privite ca atribute importante ale firmei care operează în numeroase țări (fiind menționate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
importator de tehnologie, beneficiar al transferului tehnologic venit de la compania-mamă. Filiala poate fi, la rândul ei, creatoare de tehnologie și exportatoare de tehnologie în cadrul sistemului corporației. Ca urmare, avem patru ipostaze diferite în care se poate regăsi filiala unei corporații transnaționale (Gupta, Govindarajan, 1991): - Inovator local (intrări tehnologice mici, ieșiri tehnologice mici). Este categoria de filială cel mai puțin integrată în corporație. Schimbările tehnologice în cadrul corporației nu o afectează, după cum propriile inovații tehnologice nu sunt aplicabile în restul sistemului corporatist. - Implementator
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
filiale care folosesc input-uri atât din cadrul sistemului, cât și de la parteneri externi, dar distribuie majoritatea produselor în afara corporației. O observație importantă: asimetria fluxurilor productive față de cele tehnologice se explică aici prin gradul ridicat de standardizare a produselor în cadrul corporației transnaționale; astfel, corporația nu poate asigura această standardizare dacă sunt folosite input-uri externe sistemului și diferite între ele (în funcție de piețele locale). - Filiala verticală (intrări productive mari, ieșiri productive mici). Este vorba de filiale care asamblează componente productive primite din sistemul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
vastă literatură internațională privind caracteristicile acestei structuri în funcție de cultura organizațională, strategia corporației, tipul de guvernanță, structura de conducere, marketing, tratarea profitului și recrutarea resurselor umane. Vom detalia în continuare o parte din aceste aspecte care țin de configurația structurală a transnaționalelor și de interacțiunea lor cu mediul în care operează, pe axa centru - periferie și în cadrul dilemei global - local. Tabelul 3.2 - Structura corporațiilor transnaționale Sursa: adaptat de autor din surse multiple • Cultura corporatistă (sau cultura organizațională) este setul de norme
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
umane. Vom detalia în continuare o parte din aceste aspecte care țin de configurația structurală a transnaționalelor și de interacțiunea lor cu mediul în care operează, pe axa centru - periferie și în cadrul dilemei global - local. Tabelul 3.2 - Structura corporațiilor transnaționale Sursa: adaptat de autor din surse multiple • Cultura corporatistă (sau cultura organizațională) este setul de norme, valori și credințe împărtășit de membrii unei organizații. Cultura corporatistă este întotdeauna pusă în contextul altor trei tipologii culturale. Cultura națională este cultura dominantă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
funcțional, în care fiecare dintre departamentele firmei realizează o funcție specifică: cercetare-dezvoltare, producție, marketing, contabilitate etc. Totuși, acest tip funcțional își pierde din eficiență atunci când firma are multe produse, grupuri diverse de clienți sau o răspândire geografică largă - iar corporațiile transnaționale se găsesc, prin natura lor, în astfel de situații. Devin astfel frecvente structurile de conducere bazate fie pe produse, fie pe aria geografică. În structura bazată pe produse, fiecare grupă de produse are o divizie proprie. Funcțiile de cercetare-dezvoltare, producție
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
globală a corporației. Situațiile descrise în secțiunea anterioară - implementator (intrări tehnologice mari), filială verticală (intrări productive mari), actor redistributiv (ieșiri mari de capital), fără a mai menționa filialele complet integrate - se pretează cu precădere la aplicarea unei practici specifice corporației transnaționale, cunoscută sub numele de „preț de transfer”. Prețurile la care se efectuează tranzacțiile de pe piață se împart în două mari categorii: prețurile pieței 4, care rezultă din exprimarea neperturbată a cererii și ofertei, respectiv prețurile de transfer, categorie în care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
chiar deloc) între parteneri și să se subsumeze unui orizont de așteptări pe termen lung ale firmelor respective. Tabelul 4.1 - Tipuri de alianțe strategice, raportate la domenii de interes Sursa: adaptare după Raportul UNCTAD (1997) Principalele motive care determină transnaționalele să participe la alianțe strategice sunt, potrivit UNCTAD (1993 și 1997): - reducerea costurilor de cercetare și dezvoltare pentru fiecare partener, accesul la noi surse de finanțare, împărțirea riscurilor tehnologice între parteneri; - reducerea costurilor de producție prin folosirea unor componente comune
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Sursa: Gomes-Casseres, 1996) Notă: Această constelație a apărut la mijlocul deceniului 9, organizându-se în jurul unui producător independent de microprocesoare, MIPS, și a atins apogeul în 1991. Constelația a inclus parteneriate și licențe tehnologice, precum și sisteme comune de distribuție, înglobând numeroase transnaționale din SUA, Europa și Extremul Orient. O constelație similară a fost SUN, a cărei legătură specială cu AT&T s-a menținut de-a lungul anilor. În același domeniu de activitate, IBM a avut parteneriate tehnologice cu Motorola și Apple
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
alianțelor; el crește odată cu creșterea nivelului conflictului dintre părți. Teoretic, fuziunile și achizițiile sunt privite 10 ca încadrându-se în două categorii distincte: fuziuni și achiziții între firme din aceeași țară, respectiv între firme din țări diferite (fuziuni și achiziții transnaționale). În baza unei astfel de distincții, fuziunile și achizițiile între firme din țări diferite reprezintă aproximativ un sfert din totalul fuziunilor și achizițiilor; țara care a vândut cel mai mult în ultimul deceniu al secolului trecut a fost SUA, urmată
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mi se pare însă potrivită, decât, poate, pentru a face deosebire între fuziuni și achiziții dintre firme cu adevărat locale (spre exemplu, legislația maghiară nu se referea, până în 1997, decât la fuziuni între firmele maghiare) și cele realizate între corporații transnaționale, indiferent de țara lor de origine. În plus, cum pot să etichetez o fuziune între o transnațională din Germania și una din Franța ca fiind între firme din țări diferite, când ambele fac parte din Uniunea Europeană și se supun aceleiași
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu adevărat locale (spre exemplu, legislația maghiară nu se referea, până în 1997, decât la fuziuni între firmele maghiare) și cele realizate între corporații transnaționale, indiferent de țara lor de origine. În plus, cum pot să etichetez o fuziune între o transnațională din Germania și una din Franța ca fiind între firme din țări diferite, când ambele fac parte din Uniunea Europeană și se supun aceleiași politici, unice, de competiție? Dintr-o asemenea perspectivă, ele sunt mai puțin firme naționale, și mai mult
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
10 ani de economie de piață). O altă explicație pentru acea perioadă ar fi recesiunea cu care se confrunta economia japoneză. În schimb, perioada 1998-2001 a înregistrat cel mai mare număr și cea mai mare valoare a fuziunilor și achizițiilor transnaționale, anii 1999 și 2000 fiind de vârf - probabil și pe fondul trecerii la moneda unică europeană din 1999. Figura 4.5 - Fuziuni și achiziții transnaționale, peste 1 miliard USD (1987-2004) (Sursa: UNCTAD, 2005) Cea mai mare fuziune și achiziție transnațională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a înregistrat cel mai mare număr și cea mai mare valoare a fuziunilor și achizițiilor transnaționale, anii 1999 și 2000 fiind de vârf - probabil și pe fondul trecerii la moneda unică europeană din 1999. Figura 4.5 - Fuziuni și achiziții transnaționale, peste 1 miliard USD (1987-2004) (Sursa: UNCTAD, 2005) Cea mai mare fuziune și achiziție transnațională de până acum a fost Vodafone - Mannesmann (puțin peste 200 miliarde USD), în anul 2000. Alte afaceri importante (între 30 și 70 miliarde USD) au
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transnaționale, anii 1999 și 2000 fiind de vârf - probabil și pe fondul trecerii la moneda unică europeană din 1999. Figura 4.5 - Fuziuni și achiziții transnaționale, peste 1 miliard USD (1987-2004) (Sursa: UNCTAD, 2005) Cea mai mare fuziune și achiziție transnațională de până acum a fost Vodafone - Mannesmann (puțin peste 200 miliarde USD), în anul 2000. Alte afaceri importante (între 30 și 70 miliarde USD) au fost: British Petroleum - Amoco, Daimler Benz - Chrysler, Astra - Zeneca (toate în 1998), Vodafone - AirTouch Communications
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la bursă, în câteva minute, acționarii ambelor firme având de câștigat. Folosirea procedeului descris, pe scară largă, și eficiența sa constituie un alt factor important pentru explicarea valului de fuziuni și achiziții care a cuprins economia mondială. În mod particular, transnaționalele americane caută parteneri europeni, pentru a-și consolida poziția pe o piață comună care devine pe zi ce trece tot mai restrictivă în afara granițelor sale. Pentru a justifica afirmația, am făcut un calcul simplu. În 1998, în întreaga lume s-
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
desfășurându-se între o companie elvețiană și una comunitară. În fine, trebuie observat caracterul autopropagator al valului de fuziuni și achiziții. Mărimea unei firme reprezintă o barieră de apărare mai eficientă în fața unei încercări de preluare ostilă decât profitabilitatea sa. Transnaționala înghite, pentru a nu fi înghițită. Schenk (1999) definește această situație prin noțiunea de confort strategic. Marile fuziuni sunt astfel mai degrabă o chestiune de strategie decât de rentabilitate, în sprijinul aserțiunii sale venind și faptul că performanțele economice realizate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
superioare celor precedente. Nici unul dintre factorii evidențiați nu poate fi limitat numai la una dintre cele două categorii de fuziuni agreate de UNCTAD. Același lucru se poate spune și despre impactul fuziunilor și achizițiilor asupra mediului economic. Fuziunile și achizițiile transnaționale implică transferul proprietății asupra unor active din țara-gazdă a firmei achiziționate în țara firmei achizitoare. În principiu, țara-gazdă consideră că o tranzacție de acest gen nu sporește, cel puțin într-o primă fază, nici volumul capitalului, nici capacitatea de producție
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
produs, implicând posibilitatea Unilever de a controla prețul ceaiului kenyan. Este important de remarcat faptul că, în urma unei fuziuni sau achiziții, creșterea productivității nu este garantată. Dimpotrivă, unele studii par să sugereze contrariul. O cercetare din 1989 (ultima disponibilă) asupra transnaționalelor japoneze a relevat faptul că numai 47% din companiile achiziționate în străinătate de transnaționalele japoneze și-au îmbunătățit productivitatea sau au menținut-o constantă. În parte, explicațiile unor astfel de nereușite constau în deosebirile dintre culturile organizaționale și dintre stilurile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
faptul că, în urma unei fuziuni sau achiziții, creșterea productivității nu este garantată. Dimpotrivă, unele studii par să sugereze contrariul. O cercetare din 1989 (ultima disponibilă) asupra transnaționalelor japoneze a relevat faptul că numai 47% din companiile achiziționate în străinătate de transnaționalele japoneze și-au îmbunătățit productivitatea sau au menținut-o constantă. În parte, explicațiile unor astfel de nereușite constau în deosebirile dintre culturile organizaționale și dintre stilurile de conducere. O altă explicație stă chiar în motivarea fuziunii sau achiziției sub imperiul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
vreme compania-mamă nu face și ea obiectul unei acțiuni de preluare. În cazul în care notificarea întârzie, părțile implicate sunt pasibile de a fi amendate de către Comisie. Prima companie din lume amendată din acest motiv de către Comisia Europeană a fost transnaționala Samsung (februarie 1998). Concret, Comisia a primit în aprilie 1997 o notificare din partea Samsung Electronics (Republica Coreea) privind intenția acesteia de a achiziționa firma americană AST Research. Cu toate acestea, Comisia a primit informații conform cărora achiziția avusese deja loc
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
oară când părțile implicate într-o fuziune în industria farmaceutică au fost nevoite să-și asume unele angajamente în fața Comisiei pentru a primi aprobarea acesteia în vederea fuziunii dintre ele. Ca urmare a investigației, Comisia a constatat că, împreună, cele două transnaționale dețin peste 50% din două piețe specifice, și anume piața scandinavă a medicamentelor pentru hipertensiune, respectiv piața scandinavă a anestezicelor locale. Rezultatul a fost acela că părțile s-au angajat să garanteze dreptul de distribuție a acestor medicamente firmelor terțe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Price Waterhouse și Coopers & Lybrand (mai 1998). Price Waterhouse și Coopers & Lybrand făceau parte din grupul celor „șase mari contabili”, alături de Arthur Andersen, Deloitte Touche Tohmatsu, KPMG, Ernst & Young, care formau împreună o piață distinctă, cea a serviciilor contabile dedicate transnaționalelor. S-a considerat că piața este distinctă și practic închisă, deoarece numai firmele de contabilitate care dispun de resurse substanțiale, de expertiză foarte specializată, pe o arie deosebit de întinsă și care se bucură de o puternică reputație pe piețele financiare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]