7,094 matches
-
dintre problemele acute ale țării, de părerea trotuarului? Cum ar fi arătat acea Românie (pe care au distrus-o tancurile rusești și golănimea autohtonă), dacă s-ar fi lăsat sugestionată de analiștii de ocazie și de nechemații lor subiecți de pe trotuar? Nu e cazul. Aici, nefericitul optativ nu are ce căuta. 16 august De revenit, încă o clipă, la România diletantă, conceptul meu, pe cît de lejer ca badinerie publicistică, pe atît de dramatic în datele lui reale. Unul dintre cazurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au că ar exista așa ceva. Deocamdată, doar inocența lor primară și calicia în care se zbat nu-i fac apți de terorism sinucigaș. Junele paradigmatic de mai sus poate fi lesne prins într-un ideal portret-robot mai ales vara, cînd trotuarele fojgăie de dîrlăi în izmene scurte, scuipînd de trei ori pe secundă și cînd orașul (care, totuși, nu e unul oarecare) seamănă cu o virtuală Fîșie Gaza (după retragerea israeliană). Cîtă naivitate, în atari date, să-ți mai pui probleme
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
profesorii?". Răspunsurile crede mediatizatul profesor analist politic ar putea schița portretul semenilor noștri". Avem politicoase rezerve că domnișoara ce-l învrăjbește, în Războiul Rece, pe Kennedy cu Churchill ar înțelege cam unde bate ancheta de amploare. Cît privește fojgăiala de pe trotuare... Mai bine haideți la o Bergenbier, berea fotbalului românesc. Prietenii știu de ce. 30 august Farmecul discret al Alianței... Ar fi putut fi foarte bine Farmecul discret al burgheziei, nu? Dacă nu ar fi fost Băsescu. Proletarul Băsescu. Dar este. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără contenire spre un nicăieri ademenitor, e-adevărat. Oricît ne-am duce viața în staniolată îndestulare, ceva din ființă ne vibrează vinovat la suferința de la picioare. Pare stupid, dar flaneurul din mine se oprește și-acum, programatic, la colțuri de trotuar, unde așteaptă cei cu mîna întinsă și cărora același inadecvat flaneur le lasă micul obol. De încercat, imediat, o riscată translație spre un motiv mult mai grav. Deși în spectacolul deșertăciunilor lumii nu pare a însemna mare lucru. De altfel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inima orașului: la Cupola. Neajungînd la vernisaj, n-am putut verifica dacă aducătorul invitației era chiar același cu expozantul. Cum însă nu obișnuiesc să refuz întîlnirea cu un nou nume încă unul -, am intrat ieri la Cupola, incitat încă de pe trotuar de ce vedeam prin fereastră. Într-adevăr, primii pași prin sală m-au pus în fața unui talent șocant, avînd toate atributele vocației indubitabile. Apetitul vizibil pentru materialul în sine fie el textură mașcată, alta decît cea a pînzei de suport:întîmplătoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu rabia, ce mai... Pînă cînd vigilentele, dar visătoarele instituții ecarisabile să scoată în stradă comandourile de hingheri nu cu toții de înaltă calificare fierberea de stabiliment s-a și instalat. Domolindu-se însă în scurtă vreme, după ce anchetele tv de pe trotuar au măcinat punct cu punct subiectul. Unul, de data asta, cu implicații interstatale, se-nțelege, tratat la înălțimea culturală și mai ales emoțională a chestionaților. E bine că n-a murit nimeni (în afară de cel mușcat, na). Și mai ales nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șartul provocării. Iar dacă arătosul băiețică se mai și integrează unui grup congener, atunci rezonanța se amplifică în decibeli nemăsurabili. Frumoaselor fete cu hormonii lor total receptivi le plac realmente faptele de vitejie vizuală ale celor ce le curtează. Pe trotuar sau la un pai, pe terasă. Cam abrupt și cam dubios erotic. Dar asta-i... Ce nu e prea lesne de înțeles e absența replicii la care ar trebui să se aștepte vizualiștii clipei, îndreptățiți și dornici a o primi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cazna de a-și propune vidul. Doar înțeleaptă detașare?... Cineva ar trebui să-i onoreze pe acești insurgenți ai nimicului cu imediate întîmpinări, fie ele și galante. Să le frăgezească retina, arătîndu-le că rasatele tendoane ale frumoaselor lor partenere de trotuar sau de terasă există. Și că merită măcar bravada cruciaților madrigaliști. (Caca! ar răspunde băiețică Baetica.) 10 mai Dacă fereastra atelierului ar da spre o stradă din Copenhaga... Dar nu dă, și-atunci? În firea lucrurilor ar fi ca tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iar timpul sau domiciliul practicantului nu îi mai permite deplasarea în afara localității. Prezența unei săli destinate activităților sportive poate fi o alternativă dacă aceasta deține și benzi speciale pentru alergat); traficul stradal aglomerat (atât pe banda carosabilă, cât și pe trotuar) și inexistența parcurilor sau a aleilor prin aceste parcuri, unde să se poate alerga; existența câinilor comunitari, care pot reprezenta un pericol pentru integritatea fizică și chiar pentru confortul psihic al joggerului etc. timpul insuficient și amplasarea domiciliului practicantului de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
recomandă și pentru publicare, și pentru montarea scenică.* Regimul vroia un om nou, murdar, dar curat...! Adică omul avea voie să n-aibă voie, să n-aibă identitate, să fie surd, orb și mut, avea voie să se prostitueze pe trotuarele partidului, dar n-avea voie să calce pe "alături"...; adică un individ femeie sau bărbat prins în automatismele unui mariaj mai mult sau mai puțin ratat, nu i se îngăduie, în numele moralei socialiste, o refacere, o reconstituire în plan liric
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la sugestia inspirată a sus-amintitului coleg - o casă chiar În centrul satului, la câteva zeci de metri de interesanta și părăginita mănăstire. Frumos loc, atrăgător peisaj, superbă priveliște, tonifiantă atmosferă, dar... nenorocită casă! Dă-i cu reparatul! Consolidează temelii, fă trotuare, schimbă uși și geamuri, repară pereții, pune noi podele și dușumele, construiește și-o anexă. Adevărată fericire. Schimbă mai multe echipe de muncitori. Lasă-te păcălit și terorizat de echipa lui Ciprian, pe urmă pune-ți nădejdea În domn Culiță
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se apropie cu ceva În gură de locul cu pricina. Inteligent acest mod de a alege un loc Înalt de adăpostire a progeniturilor, Îmi spun. Departe de jivine și pericole. Peste câteva zile, găsesc Însă un pui zdrobit de cimentul trotuarului. Pesemne Încercase să zboare, la vremea sorocului. Revin În gândurile mele: probabil ar fi trebuit un alt plasament al cuibului, un altfel de raport Între „Înălțimi” și „josimi”. Viața pentru păsări și oameni e o chestiune de bună poziționare Între
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Poate că asta e adevărata față a lumii, o neutralitate perfectă. O poți umple după cum vrei! Ești la Geneva, te plimbi pe străzi pustii, poți să faci ce-ți place, să urli, să furi un ziar din cutiile Înșirate pe trotuare, să zvârli cu o piatră În vitrina cu ceasuri scumpe, să te arunci de pe podul ce traversează lacul. Pas dacă interesează pe cineva! Maximum de libertate În cetate. Jetul de apă din lac (emblema nouă a orașului) urcă În șuier
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
în care, mai importante decât întâmplările - puține - sunt situațiile bizare în care sunt puși eroii. Totul este firesc până la punctul în care lucrurile o iau razna, căpătând dimensiuni absurde. Atmosfera de ceremonial a căsătoriei devine brusc aberantă, apoi macabră: pe trotuarul „pavat cu cozoroace de șepci numărul 56”, mulțimea mânca „felii de capete de mort cu unt”. Un întreg arsenal de ciudățenii se succedă până când, în „ceasul nunții”, „toate luminile din grădină se stinseră și în aceeași clipă ferestrele Palatului din
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
mulțimi entuziaste și să-i ofere o bucățică de metal cafeniu... După cină, înarmat cu o lanternă, degeaba am cercetat amănunțit stratul de dalii din fața imobilului nostru, „Verdun” nu era acolo. Aveam să-l găsesc a doua zi dimineață pe trotuar - o pietricită feroasă printre mucuri de țigară, cioburi de sticlă, dâre de nisip. Sub privirea mea, s-a smuls parcă din vecinătatea aceea banală, asemenea unui meteorit căzut dintr-o galaxie necunoscută, cât pe-aci să se confunde cu pietrișul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acasă, să-și vadă copiii, să fie silită să le vorbeească. Spre miezul nopții, s-a așezat în sfârșit lângă sobă, cu capul rezemat de perete, a închis ochii și, imediat, a pornit pe o stradă... Auzea răsunetul matinal al trotuarelor, respira aerul luminat de un soare palid, pieziș. Mergând prin orașul acela încă adormit, recunoștea la fiecare pas topografia lui naivă: cafeneaua gării, biserica, piața... Simțea o bucurie ciudată citind numele străzilor, privind luciul ferestrelor, frunzișul din scuarul din spatele bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de bronz înnegrită. Cizmele lui erau roșii de praf. Charlotte locuia la parterul unei case vechi de lemn. An după an, de un secol încoace, pământul se înălța imperceptibil, iar casa se scufunda, așa încât fereastra odăii sale abia depășea nivelul trotuarului... Au intrat în tăcere. Fiodor și-a pus ranița pe un scăunel, a dat să vorbească, dar n-a spus nimic, doar a tușit ușor, ducându-și degetele la buze. Charlotte a început să pregătească de mâncare. S-a pomenit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am ocolit un trecător care mergea ținând de mână o fetiță. Mi-era teamă să nu sperii copilul cu fața mea aprinsă, cu frisoanele de frig care mă zgâlțâiau... Și, vrând să traversez strada, m-am împiedicat de marginea unui trotuar și am dat din mâini ca un dansator pe sârmă. O mașină a frânat, evitându-mă în ultima clipă. Am simțit cum mi se freacă scurt portiera de mână. Șoferul s-a obosit să coboare geamul și mi-a trântit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aceea. Și cine era femeia în pufoaică, a cărei prezență printre personajele din Belle Époque mă mirase odinioară. Ieșind la sfârșitul după-amiezii, am găsit un plic în cutia mea poștală. De culoare crem, purta antetul Prefecturii de Poliție. Oprit în mijlocul trotuarului, mi-a trebuit mult timp ca să-l deschid, rupându-l stângaci... Ochii înțeleg mai iute decât mintea, mai cu seamă când e vorba de o veste pe care ea nu vrea să o înțeleagă. În acel scurt moment de nehotărâre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în conștiința naratorului reflectorizat. O altă întîlnire a părintelui Conmee, în drumul său spre Artane este prezentată direct după acest pasaj: Nu e dînsa doamna M'Guinness? Doamna M'Guinness, solemnă, cu păr argintiu, se înclină către părintele Conmee de pe trotuarul de vizavi de-a lungul căruia își lunecă o clipă surîsul. Părintele Conmee surîse și el și salută. Ce mai făcea dumneaei? Frumoasă prestanță. Ca Maria Stuart, cam așa trebuie să fi fost. Și cînd te gîndești că ține o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
plimba cu discipolii săi în timp ce le dădea lecții, de unde și numele școlii peripateticiene. Preocupate mai degrabă de reputația lor decât atrase de disertația asupra marilor virtuți, femeile din grup vor fi denumite elevele Stagiritului, din cauza preferinței lor de a bate trotuarele. Ne imaginăm acel zid ca pe o ocazie de a reactiva gustul pentru mersul pe jos al adepților Lyceului, dar și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
The Death and Life of Great American Cities. Cartea se bazează În principal pe experiențe din orașul New York. Cu toate acestea, În loc să reflecte exclusiv experiențele respective, capitolele tratează aspecte teoretice mai largi referitoare la planificarea urbană, cum ar fi rolul trotuarelor și al parcurilor, nevoia destinațiilor inițiale mixte, nevoia de blocuri mici și fenomenele de apariție și dispariție a mahalalelor. Luate Împreună, aceste aspecte reprezintă de fapt construirea unei teorii despre urbanistică. Cartea lui Jacobs a dat naștere unei controverse aprinse
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
grilei sumare a proiectantului. Viața În Brasília Majoritatea celor care se mută În Brasília din alte orașe sunt uimiți să descopere că este „un oraș fără mulțime”. Oamenii se plâng că le lipsește forfota străzii sau acele colțuri aglomerate și trotuare largi din fața magazinelor care să anime atmosfera. Pietonii aproape că au impresia că fondatorii Brasíliei, În loc să conceapă un oraș, au proiectat totul pentru a Împiedica crearea unui oraș. De cele mai multe ori, oamenii spun că aici nu sunt „colțuri de stradă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Corbusier și felul În care au fost ele aplicate În Statele Unite și În afara lor. Ceea ce este remarcabil și grăitor la critica pe care o face Jacobs este perspectiva originală adoptată. Începe de la nivelul străzii, cu o etnografie a micro-ordinii cartierelor, trotuarelor și intersecțiilor. Spre deosebire de Le Corbusier, care Își „vedea” orașul mai Întâi de sus, Jacobs Îl privește din punctul de vedere al pietonului care Îl străbate În fiecare zi. În plus, autoarea era și un activist politic, implicat În multe campanii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Jacobs ordinea socială este subtilă și instructivă. Această orânduială nu este rodul ordinii arhitecturale create cu echerul și rigla ori al muncii unor profesioniști precum polițiștii, gardienii și funcționarii publici, ci, spune autoarea noastră, „pacea publică - liniștea de pe străzi și trotuare - a orașelor... se menține grație unei Încrengături complicate și aproape inconștiente de controale și standarde voluntare, stabilite și aplicate de oamenii Înșiși”. Condițiile necesare pentru a avea străzi sigure sunt: o demarcare clară a spațiului public de cel privat, un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]