KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

mai rar);h. lărgirea unui hil pulmonar;i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile periferice. În adenocarcinom apar cel mai frecvent opacități tumorale periferice, cu cavitație mai rară, cu prelungiri stelate în parenhim. În carcinomul cu celule mici apar în 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, lărgire mediastinală. Carcinomul cu celule mari determină fie opacități periferice (60%), frecvent cu diametru > 4

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
pneumomediastinografia, tomografia clasică, esofagografia, bronhografia. Pasajul baritat esofagian trebuie practicat de regulă în localizările posterioare. Evaluarea prin tomografie computerizată Tomografia computerizată a devenit o examinare de rutină la pacienții cu CBP. Deși nu poate distinge între leziunile inflamatorii și cele tumorale, CT este absolut necesară pentru stadializarea bolnavului și pentru stabilirea indicației chirurgicale. Evidențiază cu acuratețe caracteristicile formațiunii tumorale, structura acesteia (cavitație, calcificări), relațiile ei cu parenhimul pulmonar, peretele bronșic, vasele mari, dar și extensia extrapulmonară (fig. 6.95 a, b

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
computerizată Tomografia computerizată a devenit o examinare de rutină la pacienții cu CBP. Deși nu poate distinge între leziunile inflamatorii și cele tumorale, CT este absolut necesară pentru stadializarea bolnavului și pentru stabilirea indicației chirurgicale. Evidențiază cu acuratețe caracteristicile formațiunii tumorale, structura acesteia (cavitație, calcificări), relațiile ei cu parenhimul pulmonar, peretele bronșic, vasele mari, dar și extensia extrapulmonară (fig. 6.95 a, b, fig. 6.96 a, b). Evidențiază adenopatiile mediastinale. Demonstrează invazia tumorală a corpurilor vetrebrale. Detectează colecții pleurale mici

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
indicației chirurgicale. Evidențiază cu acuratețe caracteristicile formațiunii tumorale, structura acesteia (cavitație, calcificări), relațiile ei cu parenhimul pulmonar, peretele bronșic, vasele mari, dar și extensia extrapulmonară (fig. 6.95 a, b, fig. 6.96 a, b). Evidențiază adenopatiile mediastinale. Demonstrează invazia tumorală a corpurilor vetrebrale. Detectează colecții pleurale mici ce nu sunt evidențiate de examenul radiologic. Ganglionii limfatici din mediastinul superior sunt normali la un diametru < 1 cm, deși cei subcarinali pot ajunge la 1,5 cm (Watanabe 1991) [67]. Cei mai mulți chirurgi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de CT. Scintigrafia clasică își păstrează însă valoarea în aprecierea funcționalității parenhimului pulmonar, mai ales când se impune o pneumonectomie (fig. 6.98, 6.99). Utilizarea anticorpilor monoclonali marcați izotopic pentru identificarea tumorii primare, a metastazelor regionale și a recurențelor tumorale este încă în stadiul de evaluare. Se utilizează anticorpi monoclonali RS5-4H6, anticorpul monoclonal anticarcinoembrionic marcat cu Indiu 111, anticorpul monoclonal Po66 marcat cu Iod131, reușind depistarea tumorii primare în 75% din cazuri. PET (Tomografia cu emisie de pozitroni) Introducerea tehnicii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
două metode au fost cuplate - rezultând PET-CT. PET-CT poate fi folosit în evaluarea nodulului pulmonar solitar, în stabilirea bolii metastatice a ganglionilor mediastinali și în depistarea metastazelor oculte. Standardul de încorporare al glucozei (SUV - standard uptake value) a unei leziuni tumorale este de 2,5. Un SUV mai mare de 2,5 sau mai mare decât al țesutului mediastinal înconjurător reprezintă o probă PET pozitivă. Pentru nodulul pulmonar malign, PET-ul are o mare sensibilitate de 96,8% cu o specificitate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
a depistării metastazelor oculte în alte organe. Depistarea metastazelor cerebrale prin PET, nu este operantă datorită glicolizei intense de la nivelul SNC. Tc99 depreotide-SPECT reprezintă o metodă nouă de explorare funcțională, ce se bazează pe incorporarea crescută a aminoacizilor în celulele tumorale. Tc99 depreotide este o peptidă sintetică, formată din 6 aminoacizi, analogă somatostatinului, care este încorporată intens și specific de către cancerul bronhopulmonar. Citologia sputei Examenul citologic al sputei este extrem de util în diagnosticul CBP. Rezultatele sunt pozitive între 45-90% din cazuri

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
este vorba de carcinoame epidermoide. S-a încercat o extensie a studiilor citologice clasice, utilizând metode imunohistochimice, cu anticorpi monoclonali asociați cancerului pulmonar. Se consideră că ar avea valoare ca metodă de screening la populația cu risc crescut. Dozarea markerilor tumorali Markerii tumorali ai CBP au fost studiați de mai multă vreme în serul pacienților, iar mai recent și în spută. Sunt numeroase substanțele produse în exces de pacienții cu CBP, inclusiv cele asemănătoare hormonilor. Cele mai cunoscute sunt: hormonul adrenocorticotrop

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de carcinoame epidermoide. S-a încercat o extensie a studiilor citologice clasice, utilizând metode imunohistochimice, cu anticorpi monoclonali asociați cancerului pulmonar. Se consideră că ar avea valoare ca metodă de screening la populația cu risc crescut. Dozarea markerilor tumorali Markerii tumorali ai CBP au fost studiați de mai multă vreme în serul pacienților, iar mai recent și în spută. Sunt numeroase substanțele produse în exces de pacienții cu CBP, inclusiv cele asemănătoare hormonilor. Cele mai cunoscute sunt: hormonul adrenocorticotrop ACTH, alpha-fetoproteina

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
bronhoscopul rigid, fie cu cel flexibil. Este important să subliniem că cele două metode nu sunt în competiție una cu cealaltă, ci oferă informații complementare. Permite vizualizarea arborelui traheobronșic până la nivelul subsegmentarelor (în varianta flexibilă) și pune în evidență formațiunea tumorală în 25-50% din cazuri, precizându-i caracterele macroscopice. Stabilește cu precizie extensia bronșică proximală a leziunii tumorale, apreciind rezecabilitatea acesteia. În plus, examenul citologic bronhoscopic al materialului obținut prin lavaj, periaj, ca și examenul histopatologic al piesei obținute prin biopsie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
competiție una cu cealaltă, ci oferă informații complementare. Permite vizualizarea arborelui traheobronșic până la nivelul subsegmentarelor (în varianta flexibilă) și pune în evidență formațiunea tumorală în 25-50% din cazuri, precizându-i caracterele macroscopice. Stabilește cu precizie extensia bronșică proximală a leziunii tumorale, apreciind rezecabilitatea acesteia. În plus, examenul citologic bronhoscopic al materialului obținut prin lavaj, periaj, ca și examenul histopatologic al piesei obținute prin biopsie bronșică, permit susținerea diagnosticului de variantă histologică. Astfel, carcinomul epidermoid și cel cu celule mari sunt cel

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
cele ce urmează vom prezenta stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar. Actualmente este în uz clasificarea propusă de American Joint Committee for Cancer Staging and End Results Reporting (AJC), modificată în 1986 și revizuită în 1996. În această clasificare extensia tumorală este apreciată prin descriptorul T, prezența metastazelor în ganglionii limfatici prin descriptorul N, iar prezența sau absența metastazelor la distanță prin descriptorul M (tabelul 6.11). Pacienții vor fi astfel plasați în diferite stadii, în funcție de combinațiile TNM rezultate în urma explorării

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de la apariția stadializării actuale ca doar la 20% din pacienții N2 se poate practica o rezecție curativă, iar dintre aceștia doar 5-8% au avut o supraviețuire mai îndelungată. Pe de altă parte a rămas neclarificată situația pacienților ce prezintă noduli tumorali sateliți tumorii primare. În general sunt incluși în stadiul IIIb și IV (metastaze intrapulmonare), dar evoluția postoperatorie și supraviețuirea este apropiată de cea a stadiului IIIa și deci se propune încadrarea lor în stadiul IIIa. O altă problemă o constituie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
IIIA; stadiile IIIB și IV sunt rezervate chimio- și radioterapiei. Pentru revărsatele pleurale și pericardice asociate cu tumori de orice dimensiune, în care examenele citologice repetate nu descoperă celule maligne, este indicat tratamentul chirurgical. Actuala stadializare clarifică și statutul nodulilor tumorali sateliți din același lob (acum considerați T4) sau în plămânul ipsilateral dar nu în același lob, acum considerați M1. O problemă evidentă este aceea că nu se poate diferenția un nodul tumoral izolat satelit sau metastatic dintr-un lob netumoral

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
tratamentul chirurgical. Actuala stadializare clarifică și statutul nodulilor tumorali sateliți din același lob (acum considerați T4) sau în plămânul ipsilateral dar nu în același lob, acum considerați M1. O problemă evidentă este aceea că nu se poate diferenția un nodul tumoral izolat satelit sau metastatic dintr-un lob netumoral de un cancer pulmonar sincron, în afara unei dovezi histopatologice. Poate în viitor se vor găsi markeri moleculari tumorali ce vor permite această diferențiere. Actuala clasificare TNM a fost impusă de rezultatele studiilor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
considerați M1. O problemă evidentă este aceea că nu se poate diferenția un nodul tumoral izolat satelit sau metastatic dintr-un lob netumoral de un cancer pulmonar sincron, în afara unei dovezi histopatologice. Poate în viitor se vor găsi markeri moleculari tumorali ce vor permite această diferențiere. Actuala clasificare TNM a fost impusă de rezultatele studiilor retrospective publicate în literatură în ultimii 10 ani. Unii autori susțin că valabilitatea ei va fi dovedită de fapt prin studii prospective. Această clasificare nu a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de consolidare, exudate pleurale, durere spontană și provocată, tumora palpabilă). Se vor înregistra: prezența tusei, hemoptiziei, wheezing-ului, dispnneei, vocii bitonale. Vor fi examinate cu atenție extremitatea cefalică, abdomenul, extremitățile (degete hipocratice, dureri articulare, osoase, musculare). Depistarea unei opacități nodulare sau tumorale prin examenul radiologic clasic va duce la aplicarea unui algoritm diagnostic pe care îl prezentăm schematic (fig. 6.101). În prezența unui CBP este absolut necesară stabilirea diagnosticului de stadiu evolutiv. Algoritmul pentru screeningul metastatic este redat după Griffith Pearson

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
la pacienții cu metastază unică cerebrală sau la cei cu metastază suprarenaliană, așa cum demonstrează și câteva din cazurile noastre. Se poate lua în calcul și rezecția unei metastaze unice hepatice sau osoase. Așa cum s-a putut constata, prezența de noduli tumorali în lobul vecin sau lobii vecini, care pot fi multipli sau unici, este considerată după actuala clasificare TNM ca fiind M1, cazul fiind automat inclus în stadiul IV, indiferent de T sau N. După părerea noastră, deși pacientul este practic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
segmentari), 12 (lobari), 11 (interlobari) și 10 (hilari), care cuprind ganglionii pulmonari N1. Se menține controversa referitoare la necesitatea limfadenectomiei mediastinale complete de principiu în cancerul bronho-pulmonar. Sunt aduse patru argumente împotriva limfadenectomiei mediastinale de principiu:în momentul operației celulele tumorale sunt deja prezente în torentul sanguin;disecția și limfadenectomia mediastinală completă sunt dificile;înlăturarea unor grupe ganglionare neafectate ar altera răspunsul imun al organismului;riscul chirurgical crescut nu ar fi justificat de supraviețuirea redusă postoperatorie. Mulți autori consideră însă că

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
frecventă este cea în care tumora este localizată la nivelul bronhiei lobare superioare drepte sau stângi și invadează orificiul bronhiei lobare sau chiar axul bronhic în vecinătate. Procedeul se poate asocia și cu proceduri angioplastice, cum ar fi rezecția extensiei tumorale pe artera pulmonară și reconstrucția acesteia. Rata recurenței locale este totuși mai ridicată, în jur de 20%. c. Bilobectomiile sunt mai rar utilizate. Ele se referă doar la plămânul drept. Astfel, se practică bilobectomia medio-superioară și bilobectomia medio-inferioară în situațiile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
mai frecvent prin depășirea micii scizuri, sau a marii scizuri, prin absența scizurilor sau prin extensia endobronșică și perivasculară). Mortalitatea postoperatorie este de 4,5%. d. Pneumonectomia este indicată în principal în situația în care se constată prin bronhoscopie infiltrația tumorală a bronhiei primitive. O altă indicație frecventă este extensia transcizurală a tumorii, chiar dacă tumora nu invadează axul bronhic principal. Se poate executa tehnic, clasic cu abordul extrapericardic al vaselor mari sau prin ligatura intrapericardică a acestora (în situația în care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
mai mare (6-10%), chiar 15% la pacienții cu vârsta peste 70 ani. Alte dezavantaje sunt reprezentăte de dezvoltarea ulterioară a hipertensiunii pulmonare, ca și de disfuncțiile respiratorii. e. Segmentectomia a fost sugerată ca o tehnică posibilă, cu condiția cantonării leziunii tumorale într-un segment pulmonar. Practic este vorba de stadiul I (T1N0M0), când se pot obține rezultate bune. Mortalitatea postoperatorie este de 2-5%, dar morbiditatea postoperatorie este mai mare decât în lobectomia clasică datorită pierderilor aeriene la nivelul planului de clivaj

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
11). Cancerul de lob mediu se extinde pe cale limfatică în ganglionii hilari (10), ganglionii carenali (7) și ganglionii mediastinului superior. Metastazarea apare și în ganglionii interlobari superiori (11s) și/sau ganglionii interlobari inferiori (11i). Din acest motiv pentru această localizare tumorală este indicată bilobectomia medio-superioară sau bilobectomia medio-inferioară, în funcție de metastazarea unuia din „puțurile limfatice” (11s sau 11i). Pneumonectomia dreaptă este indicată în caz de tumoră voluminoasă, cu prinderea lobilor vecini sau extensie pe ganglionii intrapulmonari. Se înțelege că este obligatorie limfadenectomia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
asigurând stabilitatea necesară. Invazia diafragmului de către cancerul bronho-pulmonar va impune rezecția de mușchi frenic. Este necesară, în prealabil, certitudinea posibilității de rezecție în axul bronho-vascular și a limfadenectomiei mediastinale. Se practică o frenotomie la cel puțin 2 cm de procesul tumoral, după care se va explora digital penetrarea tumorii pe fața abdominală a diafragmului și eventuala invadare a viscerelor subfrenice. În caz de interesare în procesul tumoral a acestora, rezecția este discutabilă. Prinderea exclusivă a diafragmului permite rezecția în bloc, la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]