7,327 matches
-
și s] se r]spândeasc] prin „selecția familiei”, într-o manier] de neconceput în cazul modelului mai vechi, neprelucrat care nu lua în considerare decât competiția pentru supraviețuire dintre indivizi. ix. Este morală reversibil]? Presupunând deci c] acestor tr]s]turi, din cauza limit]rii lor, nu le este într-adev]r refuzat] participarea ca material esențial la dezvoltarea moralei, devine tabloul conturat de Darwin unul conving]tor? El își expune cu vehement] ideea c], f]r] îndoial], morală devine necesar] prin conflict
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
van]toare și cules. Deși nici o societate nu poate fi considerat] complet izolat], cele de mici dimensiuni tind s] fie mai retrase și mai puțin deschise spre exterior în comparație cu societ]țile în care tr]im noi și care au leg]turi complexe cu celelalte. Relațiile sociale din cadrul acestor societ]ți sunt mai integrate și mai strânse decât cele pe care le avem noi; interacțiunile sociale presupun o varietate mai mare de roluri ce necesit] o reglementare mai coerent] a comportamentului. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui meu - nu as îndr]zni niciodat] s] ofer mai puțin decât prețul corect al biletului. Într-o societate de mici dimensiuni, între mine și fiecare persoan] pe care o întâlnesc este probabil s] existe o asemenea rețea de leg]turi sau chiar una mai complex], iar fiecare dintre acestea trebuie p]strat] într-un anumit echilibru pentru a nu d]una echilibrului de ansamblu al rețelei. Din cauza greșelilor la golf ale țâț]lui meu sau a zgomotului mașinii de tuns
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dușman-dușman. În numeroase societ]ți, moralei îi este atribuit] o autoritate divin], supranatural]. Populația Huli din regiunea muntoas] sudic] din Papua Nouă Guinee venereaz] o zeitate numit] Datagaliwabe care „se ocup] în special, de pedepsirea tr]d]rii leg]turilor de rudenie și, pentru această, observ] tot timpul comportamentul social (...), pedepsește minciună, furtul, adulterul, uciderea, incestul, inc]lcarea exogamiei și a tabuurilor ritualice. El îi pedepsește și pe aceia care nu reușesc s]-si r]zbune o rud] ucis]. Ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
științ], nici înțelepciune.” (Eccl. 9.7-10) Etică lui Qoheleth sugereaz] o abordare a vietii de tipul „tr]ieste clipă!”. Spre deosebire de egipteni, el nu crede în Judecată de Apoi. Viața aceasta este tot ce ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea divin], sunt buni cet]țeni, discreți, prudenți, demni de încredere, cinstiți, blajini, umili, convenționali, hărnici și imparțiali în judecat]; iar pe de alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a soțului, care muncesc din greu s] țin] c]minul și sunt negustorese iscusite (Pilde 31.10-31); și cele rele, aventuriere lascive care reprezint] lipsa de rațiune și dezastrul (Pilde 7.6-27; 9.13-18). Motivul pentru care înv]ț]tură era demn] de urmat este acela c] o cale duce la succes, iar cealalt], la eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dincolo doar prin r]spl]tirea binelui și pedepsirea r]ului. A fost subliniat] ideea c] cei care vor face bine vor fi r]spl]titi cu fericirea etern]. Aceste concepte au p]truns în etică evreiasc] formând înv]ț]turile esențiale ale c]rții lui Daniel, scris] în jurul anului 168 î.Hr., moment în care persecutarea evreilor de c]tre grecii seleucizi a atins apogeul (vezi I Mac. 1.2; ÎI Mac. 6-7; Josephun, Antichit]ți, XII, v, vi). Daniel le-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug]rii care tr]iau pe lang] Marea Moart] (despre care se crede c] erau esenieni), au acceptat înv]ț]turile eschatologice; se poate ca prin aceste secte s] fi p]truns în creștinism și în etică creștin] aceast] viziune asupra lumii. Referințe: Bridge, E. W.: The Dwellers on the Nile (London: Religious Tract Society, 1926); (New York: Dover Publications, Inc., 1977
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
d.Hr.), resping ideea unui eu permanent care s] susțin] identitatea eului individual, atman, prin realitatea ultim], Brahman; prin urmare, ceea ce migreaz], de fapt, este un eu iluzoriu, care și-a pierdut adev]rata identitate, adic] identificarea cu Brahman. Leg]tură între dharma și karma (acțiune-efect) are urm]toarele consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine inechit]ți sociale; este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel, 1984, p. 4). O persoan] fie evolueaz] în ceea ce privește karma, aspirând la o renaștere mai înalt], fie încearc] s] desfac] leg]tură și opteaz] pentru abandonarea definitiv] a existenței ciclice (samsara). Ușor de spus, greu de f]cut. Într-adev]r, aceast] libertate este plasat] a patra și este scopul cel mai greu de atins în schema celor patru sfârșituri deontologice ale purusharthas
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale voinței inteligente și jnana sau cunoașterea (gnoz]). O idee interesant] conturat] aici este aceea c] „voința” ar putea fi în același timp inteligent] și practic] (adic] adaptat] din punct de vedere social), merintându-și autoritatea moral]. În afara acestor înv]ț]turi, adev]rul, st]pânirea și nonviolentă (ahimsa), (16.2; 17.14), precum și „bun]starea tuturora” și „dorința binelui pentru fiecare creatur] în viat]” sunt subliniate în Gita (3.20; 5.25). Modelul unei persoane etice descrise în Gita este, redat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
transcend și distincția dintre ele ajunge s] dispar], se mai poate vorbi de etic]? Am putea deveni fiecare supraomul lui Nietzche?) Reformatorii moderni ai eticii indiene, ca și Gandhi, au încercat s] acopere unele dintre lacunele existente în înv]ț]turile eticii tradiționale, simbolizate în Gita. Dar înainte de a discuta despre acestea, vom studia un alt sistem etic indian contrastant. îi. Etică Jaina Etică Jaina face parte din tradițiile etice indiene mai puțin cunoscute. Jainismul, care este atât un sistem filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numiți Digambaras (neînveșmântați) și cei cunoscuți sub numele de Shvetambaras (învesmântați în alb); cei din urm] s-au orientat mai mult înspre o abordare mai pragmatic] a vietii laice, spre deosebire de primă sect] care a continuat viața auster]. Sursă înv]ț]turilor Jaina pornește de la un grup și mai b]trân de „mari înv]ț]tori” (tirthankaras), numiți Nirgranths. Înv]ț]turile lor erau codificate și sistematizate în texte canonice cunoscute sub numele de Nigantha pavayana, dintre care majoritatea nu mai exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult înspre o abordare mai pragmatic] a vietii laice, spre deosebire de primă sect] care a continuat viața auster]. Sursă înv]ț]turilor Jaina pornește de la un grup și mai b]trân de „mari înv]ț]tori” (tirthankaras), numiți Nirgranths. Înv]ț]turile lor erau codificate și sistematizate în texte canonice cunoscute sub numele de Nigantha pavayana, dintre care majoritatea nu mai exist] (Jaini, 1979, p. 42). Principiul filosofic de bâz] de la care pornește etică Jaina este c] orice entitate din aceast] lume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în care karma poate fi prevenit] și epuizat], leg]tură ar putea fi destr]maț], procesul ciclic oprit, iar principiul conștient ar putea atinge amploarea maxim] posibil] - o credinț] a eticii Jaina împ]rt]șește o mare parte din gândirea hindus] și budist] (Jaini, 1979, pp. 111-114). Substratul etic al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în aplicare etică. Karma sau „acțiunea-efect”, chiar si conceptele indiene cu privire la ciclurile concentrice ale vieții și sfârșiturile umane, prezint] posibilit]ți de integrare a tr]s]turilor separate și finite ale vieții umane în întregul organic. Nu în ultimul rând, principiul acțiunii nonviolente se poate dovedi a fi eficient în luptele permanente pentru dreptate și pace din întreaga lume. Referințe Bhagavadgita în the Mah³bh³rata; The; trans. and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a vorbit tuturor categoriilor de oameni: b]rbați și femei, ț]răni, tâmplari, brahmani, paria, regi și criminali, asceți și filosofi. Aceste discursuri s-au p]strat în dialectul pali și constituie baza studiului nostru asupra eticii budiste. Înv]ț]turile lui Buddha s-au transmis prin tradiția oral] și abia mai tarziu (secolul I î.Hr) au fost consemnate de c]tre c]lug]ri pe frunze de ola. S-au p]strat în aceast] form] pan] nu demult, când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] form] pan] nu demult, când au fost editate și tip]rite de Pali Text Society. Dintre aceste discursuri, cele care poart] denumirea de Vinaya PiÚaka prezint] regulile de disciplin] ale c]lug]rilor, în timp ce Sutta PiÚaka cuprind înv]ț]turile fundamentale ale lui Buddha. Varianta sistematic] a doctrinei, conceput] de criticii de mai tarziu, poart] denumirea de Abhidhamma PiÚaka. Împreun] constituie cele trei surse indispensabile oric]rui studiu de etic] budist], precum și veritabile ghiduri de conduit] practic]. Cea dintâi tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au ap]rut în Nepal, China și Coreea, cum este Mah³y³na (care înseamn] Marea Metod]), iar în Tibet și Mongolia - Tantray³na (sau Metodă Ezoteric]). Adepții Mah³y³na denumesc tradiția budist] timpurie Hin³y³na (Mică Metod]). În acest articol, ne preocup] înv]ț]turile generale în materie de etic] ale lui Buddha. Diversele abord]ri relevate de tradiții etice diferite vor fi discutate în partea final] a acestei analize. îi. Aspecte etice în tradiția budist] Când vorbim despre „etică budist]”, ne referim la analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca de exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist] o gam] larg] și variat] de reacții emoționale care intensific] și extind sensibilitatea noastr] moral]. Leg]tură dintre psihologia moral] și etic] reprezint] o tr]s]tur] definitorie a sistemului budist și poate fi considerat] că etic] a virtuții (vezi capitolul 21, „Teoria virtuții”). vi. Etică social] budist] Etică social] budist] are la bâz] dou] considerente, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea și corectitudinea trebuie s] reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare trebuie s] fie în spiritul toleranței. Mai presus de ordinea social] și politic] se situeaz] conceptul budist de dharma, reprezentând ordinea cosmic] a întregului univers; în acest sens, monarhul nu avea doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai tarziu, cum ar fi Mah³y³na, Tantray³na, Zen și Hinay³na, își au r]d]cinile în înv]ț]turile lui Buddha; toate împ]rt]șesc doctrinele fundamentale de nepermanent], suferinț] și renunțare la sine. Diferențele dintre ele rezid] în tehnicile de comunicare și în aspectele spre care sunt orientate. Un element central în leg]tur] cu care tradițiile Mah³y³na
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui Bodhisatva se concretizeaz] în eliberarea celorlalți. Tantray³na a conferit un profund caracter sacerdotal practicilor religioase, punând accent pe simbolism și pe ritualuri. Spre deosebire de tradiția Mah³y³na, aceste practici nu au avut o contribuție evident] în plan etic, dat] fiind leg]tură lor cu înv]ț]turile ezoterice. Termenul Zen este echivalentul cuvântului dhy³na din limba sanscrit], care înseamn] meditație. Originea să se reg]sește în Chină, fiind asociat cu prec]dere practicii meditative. Ins] este cu totul opus codurilor de conduit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eliberarea celorlalți. Tantray³na a conferit un profund caracter sacerdotal practicilor religioase, punând accent pe simbolism și pe ritualuri. Spre deosebire de tradiția Mah³y³na, aceste practici nu au avut o contribuție evident] în plan etic, dat] fiind leg]tură lor cu înv]ț]turile ezoterice. Termenul Zen este echivalentul cuvântului dhy³na din limba sanscrit], care înseamn] meditație. Originea să se reg]sește în Chină, fiind asociat cu prec]dere practicii meditative. Ins] este cu totul opus codurilor de conduit] moral] și ritualurilor practicate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]