8,054 matches
-
de politică specifice și chiar unice ale unei țări oarecare, la un moment dat. Un istoric poate explica schimbarea de regim referindu-se la nume concrete, cum ar fi Lech Walesa, sau la anumite evenimente istorice, cum ar fi Revoluția Ungară din 1956 sau demonstrațiile de stradă din Germania de Est din octombrie 1989. Un context este unic dacă el apare într-un singur loc. De exemplu, deși multe regimuri au fost comuniste, regimul sovietic a fost unic pentru că a stat
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în țările noastre n-au ajuns niciodată la acea formă strictă și [2nestrăbătută]2 [nestrămutată] a instituției din alte țări, au fost vecinica neașezare a lucrurilor de la noi [din] țară, vecinicele schimbări de domnie cari se făceau în urma influențelor polone, ungare și turcești, căci câteșitrei marile puteri vecine căutau să absoarbă pe socoteala lor patria noastră, iar aceasta căuta să pareze tendințele lor prin alegerea unui Domn cât se poate de plăcut vecinului aceluia care pentru moment era mai puternic. Nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se va vedea ce sentimente dușmănești avea d. Brătianu în contra ardelenilor, cum era în înțelegere cu revoluționarii unguri de la 1848 pentru uniunea Transilvaniei cu Ungaria și trădarea elementului român pe mâni maghiare, precum și pentru înlăturarea Casei de Austria de la coroana Ungară. Pe atunci ardelenii erau numiți de d-sa frați falși, frați neadevărați. Îndată după căderea lui Vodă Cuza însă d. Brătianu devine un aprig panromanist în teorie, încît ura practică și iubirea sa teoretică pentru Dacoromînia trebuie să aibă una
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din puterile semnatare ale Tractatului din Berlin ar fi judecat ca și noi procedura criminală a unor supuși ai lor cari ar fi cutezat a cere intervenirea străinătății în afacerile interne ale țării. Daca irlandejii Angliei, polonii Rusiei, românii coroanei ungare, arabii Franței ar fi îndrăznit a cere de la un congres european ceea ce nu sunt în drept a cere decât de la puterea statului lor nu știm de s-ar fi găsit o singură voce în favorul art. 44. Confirmarea vederilor noastre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
producere a energiei din surse regenerabile. De asemenea, a solicitat completarea raportului privind impactul asupra mediului cu informații detaliate cu privire la impactul transfrontalier. Partea română a transmis răspunsul la solicitări în luna noiembrie 2024 și luna ianuarie 2025. Partea ungară a transmis răspunsul cu privire la analiza raportului privind impactul asupra mediului în luna decembrie 2024, fără a formula observații sau solicitări de clarificare. În urma analizei comentariilor și observațiilor primite în cadrul consultărilor transfrontieră cu privire la raportul privind
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
40 Uniunea Sovietică. Gh. I. Brătianu s-a opus încheierii documentului oferind și o alternativă: o alianță cu Germania fără a deteriora relațiile cu Franța și Polonia, alianță româno-germană care trebuia să aibă drept scop separarea revizionismului german de cel ungar. Astfel Ungaria, rămasă singură, nu ar fi îndrăznit să atace România 62. Gh. I. Brătianu a făcut mai multe interpelări parlamentare ministrului de externe român , la 5 octombrie, 26 noiembrie, 18 decembrie 1935 și la 16 mai 1936 prin care
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
40 Uniunea Sovietică. Gh. I. Brătianu s-a opus încheierii documentului oferind și o alternativă: o alianță cu Germania fără a deteriora relațiile cu Franța și Polonia, alianță româno-germană care trebuia să aibă drept scop separarea revizionismului german de cel ungar. Astfel Ungaria, rămasă singură, nu ar fi îndrăznit să atace România 62. Gh. I. Brătianu a făcut mai multe interpelări parlamentare ministrului de externe român , la 5 octombrie, 26 noiembrie, 18 decembrie 1935 și la 16 mai 1936 prin care
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu-se până spre anul 1200. Mărimea suprafeței teritoriului transilvan, pe fondul deficitului demografic al ungurilor, a determinat regalitatea ungară să apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care au primit pământuri (și privilegii) în zonele de frontieră cu scopul de a consolida militar noile achiziții teritoriale. Afirmarea independenței Țării Românești față de coroana maghiară în urma pierderii bătăliei de la Posada (1330
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul școlar general din 1774 a constat în menționarea faptului că educația pe teritoriul ungar trebuia să fie făcută în limba maternă. Fiecare "națiune" era împuternicită să organizeze învățământul în limba proprie, introducându-se pe lângă aceasta prevederea predării limbii germane, pe care Curtea intenționa să o instaleze ca limbă oficială a imperiului în locul limbii latine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-un crescendo al intensității, în a doua parte a secolului al XIX-lea. În 1865 Dieta votează unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar din 1867, anul Compromisului Austro-Ungar și al instituirii Monarhiei duale, Transilvania este încorporată în Transleithania (i.e., partea ungară a imperiului dual). A urmat o perioadă de intensă maghiarizare, autoritățile ungare inițiind un proces de omogenizare națională care, inevitabil, lovea în aspirațiile colective ale minorităților etnice. Legea educației din 1868, deși recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XIX-lea. În 1865 Dieta votează unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar din 1867, anul Compromisului Austro-Ungar și al instituirii Monarhiei duale, Transilvania este încorporată în Transleithania (i.e., partea ungară a imperiului dual). A urmat o perioadă de intensă maghiarizare, autoritățile ungare inițiind un proces de omogenizare națională care, inevitabil, lovea în aspirațiile colective ale minorităților etnice. Legea educației din 1868, deși recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jurământului de loialitate față de statul maghiar (ibidem, pp. 106-107). O nouă lege educațională, trecută în 1913, stabilea patriotismul maghiar ca țelul suprem al învățământului: Fiecare școală trebue să trezească și să dezvolte în sufletul copiilor sentimentul de alipire către patria ungară, conștiința apaținerii la națiunea ungară și felul de gândire religios-moral" (p. 105). Pe lângă dimensiunea sa lingvistică, maghiarizarea se petrecea simultan și prin controlarea statală a programelor de învățământ, precum și a conținutului informațional predat prin intermediul manualelor școlare. În ciuda faptului că limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maghiar (ibidem, pp. 106-107). O nouă lege educațională, trecută în 1913, stabilea patriotismul maghiar ca țelul suprem al învățământului: Fiecare școală trebue să trezească și să dezvolte în sufletul copiilor sentimentul de alipire către patria ungară, conștiința apaținerii la națiunea ungară și felul de gândire religios-moral" (p. 105). Pe lângă dimensiunea sa lingvistică, maghiarizarea se petrecea simultan și prin controlarea statală a programelor de învățământ, precum și a conținutului informațional predat prin intermediul manualelor școlare. În ciuda faptului că limba de predare în școlile confesionale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Carpaților, în Panonia ca și în câmpia Bărăganului. Ce a diferit a fost supliciul identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania, înăuntrul noilor sale granițe teritoriale. 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno- naționalism herderian Epoca habsburgică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
persecuției catolice instrumentate de unguri: "În biserica ortodoxă, românul se simțea român. [...] Astfel biserica devine scutul de apărare al naționalității române din Transilvania: ea ne-a salvat neamul dela o pieire sigură" (Constantinescu, 1928, p. 71). Odată cu instituirea "regatului apostolic" ungar prin încoronarea lui Ștefan I în anul 1000, românii transilvăneni devin ținta misionarismului catolic. Apostolatul catolic maghiar s-a lovit însă de rezistența ortodoxă, sub scutul căreia a fost prezervată naționalitatea română: "Din fericire masa cea mare a poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reușit să supraviețuiască destalinizării inițiate în lagărul socialist. Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 a produs ecouri protestatare românești, pe care autoritățile represive le-au controlat printr-un nou val de arestări și intensificarea ofensivei ideologice. Ulterior cutremurului revoluționar ungar din 1956 ale cărui replici s-au făcut simțite și pe teritoriul românesc, autoritățile române au inițiat îndepărtarea de Moscova și de politicile anti-staliniste antrenate de Hrușciov. Disensiunile latente, acumulate gradual, care tensionau relațiile româno-ruse au fost aduse la suprafață
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 18). Urmaș al vitejilor daci și al "stăpînilor lumii", romanii, "pe acest pămînt a trăit dintotdeauna același popor [român]", care "n-a părăsit niciodată aceste locuri" (ibidem, p. 17). În contextul retensionării relațiilor diplomatice dintre statul român și cel ungar după 1989, vechea chestiune a continuității, care a ațâțat atâtea pasiuni politice în istoriografiile celor două țări, a cunoscut un nou capitol. În aceleași cadențe discursive ale istoriei militantiste de secol al XIX-lea, manualele postcomuniste au reinstrumentat cazul istoriografic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
956.000 locuitori, dintre care români erau 5.489.296 (92 la sută). Minoritatea cea mai numeroasă era alcătuită din evrei, 256.588 la număr (4,3 la sută), conform Recensământului general al populațiunei (Colescu, 1905). În schimb, În Regatul ungar (fără țările croato-slovene), recensământul din 1900 indică un total de 16.721.574 locuitori, dintre care 8.588.834 erau de naționalitate maghiară (51,4 la sută), în timp ce 8.132.740 erau români, germani, ruteni, sârbi, croați etc., adică 48
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
16.721.574 locuitori, dintre care 8.588.834 erau de naționalitate maghiară (51,4 la sută), în timp ce 8.132.740 erau români, germani, ruteni, sârbi, croați etc., adică 48,6 la sută. Dacă includem și țările croato-slovene, în Regatul ungar populația maghiară reprezenta doar 45,4 la sută (Goldiș, 1976, p. 89). 12 Exemplarul consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-i scapă, pentru ca abia în București să se puie mâna pe ei, sunt destui. Descoperirile presei maghiare chiar sunt față pentru a dovedi corupțiunea acelei pături de jidani, slovaci și nemți maghiarizați, cu predominarea cărora onor. Tisza fericește popoarele Coroanei ungare. Aci stă răul. Criteriul statului unguresc întru a-și alege funcționarii și reprezentanții nu e, ca-n alte state, onorabilitatea sau capacitatea. Toți friponii, toate veniturile, tot ce-n celelalte naționalități e stricat, incapabil, lipsit de caracter e destul de bun
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
In Bulgaria și în Macedonia a intrigat și a strigat în gura mare că Austria îmblă cu planuri ambițioase prin regiunile acele. În cestiunea Dunării a făcut un zgomot nemaipomenit, ale cărui efecte n-au contenit nici azi. Supușii austro - ungari sunt espuși la orice ocazie vexațiunilor celor mai rele ale autorităților românești, iar în cestiunea dărilor comunale, România au înfrînt pur și simplu drepturile stipulate prin tractatul de comerț. În școli s-au introdus carte cari semnalează pretențiile României asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aduce amănunte interesante în privința afacerii cu violarea graniței din Haromszek. Comisiunea mixtă ar fi constatat mai întîi că s-a tăiat multe pogoane de pădure. Românii susțin că acea pădure este proprietatea lor. Comisarii unguri zic că aparțin unei comune ungare. Românii au produs un document de caracter privat din anul 1792, în limba română; ungurii se bazează pe un alt document original în limba turcă, tot din acel an, ce conține o înțelegere a guvernului austriac de atunci cu cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o înțelegere a guvernului austriac de atunci cu cel otoman în privința fixării graniței. Ambele documente se contrazic și prin urmare comisiunea s-a decis a lua unul din ele drept bază a dezbaterilor {EminescuOpXII 302} sale. S-a primit documentul ungar, Dar reprezentanții români neavând decât împuterniciri limitate nu s-a putut ajunge la un rezultat definitiv. Deocamdată soldații români s-au retras din pichetul construit pe teritoriul în litigiu; pichetul însă va sta acolo până ce ambele guverne nu se vor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stabilită la 1792 între turci și austriaci. Delegații români aduseseră cu ei un document de graniță confecționat în lași la anul 1792, și care-a fost comunicat tuturor subprefecților; dar acest document nu e 'n acord cu cel adus din partea ungară, conceput turcește și nemțește și datat din același an, subscris de către membrii unei comisiuni de hotărnicie de atunci. Soldații români n-au împresurat așadar granița cu intenție, ci au ridicat pichetul lor pe baza unui document vechi de graniță. Tot
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și fără preocupare amenda onorabilă oferită de România pentr-o neînsemnată împresurare de graniță de care s-a făcut atâta zgomot în Pesta decât de-a insista ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]