6,447 matches
-
dreptul prost (Camilar) Îl numea: „Poarta Furtunilor”. Prin acea poartă au trecut, mai la trap, mai la galop - dar mereu dinspre Răsărit spre Apus - toți Încălărații deșerturilor și pedestrașii mlaștinilor: Ostro-, Viziși Goți curați, Huni și Avari, Slavi și Bulgari, Unguri și Pecenegi și Cumani, Tătari și Cazaci. Și Ruși. Și Sovietici. Locul nașterii mele a cunoscut, În aproape două mii de ani (spun: „aproape”, fiindcă mă opresc În seara zilei de 21 iunie 1941), o singură mișcare În sens contrar - dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mama altădată, ca de obicei, încâlcit și cu multe cuvinte. „Tată, mai bine povestește-mi despre familia Oros. Cine sunt ei?” „Soții Oros? Niște cunoștințe, unii care știu să-și țină gura, oameni cumsecade. Și ei vor să fugă. Sunt unguri. Locuiesc la marginea orașului și au o grădină ferită de ochii lumii.” „La ei duci tu mereu bagajele noastre?” „ Da, acolo meșteresc eu remorca, știi tu, îi fac un fund dublu. În ultima zi, nu-mi rămâne decât s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Am pus eu pentru tine. Dacă faci rost de niște bani, vino să te bagi și tu-n joc. În afară de Manolita, mai cunoșteam pe Încă cineva din cameră. Era din brigada a douășpea și el punea discurile la gramofon. Era ungur, un ungur trist, nu din Ăia veseli. — Salud camarade, Îmi spuse. Mulțumesc pentru ospitalitate. — Tu nu joci? N-am eu banii lor. SÎnt aviatori sub contract. Mercenari... Fac o mie de dolari pe lună. Au fost pe frontul din Teruel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
eu pentru tine. Dacă faci rost de niște bani, vino să te bagi și tu-n joc. În afară de Manolita, mai cunoșteam pe Încă cineva din cameră. Era din brigada a douășpea și el punea discurile la gramofon. Era ungur, un ungur trist, nu din Ăia veseli. — Salud camarade, Îmi spuse. Mulțumesc pentru ospitalitate. — Tu nu joci? N-am eu banii lor. SÎnt aviatori sub contract. Mercenari... Fac o mie de dolari pe lună. Au fost pe frontul din Teruel și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de lucruri. Ce aveți acolo? Ceva zaruri? — Vrei să te uiți la ele? Nu. Vreau să dau cu ele. Am coborît eu, Manolita și englezul Înalt - și ni s-a spus că băieții plecaseră deja spre restaurantul de pe Grand Via. Ungurul rămĂsese să-și mai pună o dată discurile noi. Mi-era foarte foame și mîncarea de pe Gran Via era jalnică. Cei doi operatori mîncaseră deja și acum se apucaseră să repare camera stricată. Restaurantu’ Ăsta era Într-o pivniță și, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de piele mișunau În susul și-n josul trecătorii pe motocicletele lor sau, În locurile prea abrupte, mergînd pe lîngă ele și apoi, lăsÎndu-le la marginea trecătorii, se duceau Înspre peșteră, se aplecau și intrau. În timp ce-i urmăream, un motociclist ungur, un tip Înalt pe care Îl știam, ieși din peșteră, Împături niște hîrtii și le Îndesă În portofelul de piele, se duse la motocicleta sa și, Împingînd-o, sparse rîndul catîrilor și brancardierilor, o Încălecă și dispăru cu un răget În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ei se regăsiră, sub oblăduirea parfumată a doamnei Renata Georgescu-Bălin, politica românească, arta balcanică, moda internațională și taraful Fâneața din Ususău. Și astfel, pe nesimțite, țara deveni dependentă de transmisiile astea insolite. Oamenii începură să strângă rândurile: români lângă români, unguri lângă unguri, țigani lângă țigani. Poziții marcante s-au înregistrat împotriva sclaviei, fumatului și a muzicii de cartier. Miercuri, 17 decembrie ...nu mai rămăsese de adăugat la această efervescență decât un șezlong în parlament pentru J.R.. În sensul acesta, Gorescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
regăsiră, sub oblăduirea parfumată a doamnei Renata Georgescu-Bălin, politica românească, arta balcanică, moda internațională și taraful Fâneața din Ususău. Și astfel, pe nesimțite, țara deveni dependentă de transmisiile astea insolite. Oamenii începură să strângă rândurile: români lângă români, unguri lângă unguri, țigani lângă țigani. Poziții marcante s-au înregistrat împotriva sclaviei, fumatului și a muzicii de cartier. Miercuri, 17 decembrie ...nu mai rămăsese de adăugat la această efervescență decât un șezlong în parlament pentru J.R.. În sensul acesta, Gorescu declanșase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
când și de ce a trecut Carpații... Auzind că face versuri și vrea să scrie în gazete, Miron Iuga avu un gest disprețuitor. Îl observă și Titu, și Grigore, și amândoi se uluiră. Ca să-l îmblînzească, Herdelea începu să vorbească despre unguri, despre suferințele și persecuția românilor și alte asemenea lucruri de efect sigur. Bătrânul asculta atent și la sfârșit zise: ― Tocmai fiindcă poporul o duce greu cu stăpânirea, conducătorii lui nu trebuie să-l părăsească. Dragi îmi sunt ardelenii care vin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca pe o coajă de banană și să ne-o revendicăm pe a doua dacă n-am practicat-o decît pe prima ? De ce ? Pentru că nu putem să nu ne comparăm (emoțional, și nu istoric) cu ceilalți, cu polonezii, cehii sau ungurii, de pildă, care au avut în mod indubitabil bătăliile lor. Și chiar dacă noi nu le-am avut pe ale noastre, avem nevoie să credem că am produs măcar cîțiva eroi. Pe de altă parte însă, ar fi la fel de ciudat să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința de la 1 februarie 1919, de către Ion I. C. Brătianu, primul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
masa ereditară de însușiri fizice și psihice, care nu-i aparțin decât ei”. După criteriul etnic, românii reprezentau mai mult decât majoritatea absolută a populației, ceea ce întărea caracterul național unitar al statului. Potrivit recensământului din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
leagă direct de amintirea primei dinastii de domnitori români la nord de Dunăre. Limitele noului principat moldav erau, deci, trasate din epoca fondării sale. Nu putea lipsi de la Brătianu plasarea principatului în context internațional: între polonezii, care avansau din nord, ungurii, a căror putere se accentua la vest, valahii veniți din sud și tătarii care se retrăgeau în stepă. La începutul secolului al XV-lea a continuat competiția polono-ungară pentru asigurarea influenței asupra Moldovei. În 1412, prin tratatul de la Lublin, cele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de răsărit. În prima jumătate a domniei - apreciază Ion Nistor - domnitorul s-a preocupat aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II-lea (scris și Bayazid), între 1481 și 1512, care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cel Mare - aprecia istoricul Ion Nistor - a fost preocupat, în prima jumătate a domniei, aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele sacrificii Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă diferite concesii. Trupele lui Baiazid al II-lea, sprijinite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în filologie și epigrafie ? O derută încă a mai rămas, ce-i drept, în privirea ei, dar el nu mai are de gând să i-o risipească, nu este nici polonez, din păcate, nici grec, nici sârb nu e, nici ungur, și nici măcar albanez... Dacă ea tot nu a auzit de micul regat din Balcani, nu are nici el chef să-i povestească nimic ; dar nici nu va mai roși ca în primele zile, și la orișice întrebare va răspunde monosilabic
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în care după ei au adus țărani. Țăranii au povestit cum îi chemase preotul la un miting politic și cum de-acolo au fost aduși în lagăr. Lagărul în care i-a mutat pe urmă era de nemți și de unguri : la început fuseseră 1300 și până să-i aducă pe români rămăseseră doar 350, restul s-au prăpădit. Ei doi se împrieteniseră cu un ungur, un arhitect bătrân : un bărbat de vreo 60 de ani, înalt, cu gușă. Fusese cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în lagăr. Lagărul în care i-a mutat pe urmă era de nemți și de unguri : la început fuseseră 1300 și până să-i aducă pe români rămăseseră doar 350, restul s-au prăpădit. Ei doi se împrieteniseră cu un ungur, un arhitect bătrân : un bărbat de vreo 60 de ani, înalt, cu gușă. Fusese cu soția lui la teatru și la ieșire rușii i au luat. Au spus : doamnele acasă, domnii - siuda. De multe ori mi l-am imaginat : înalt
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de la cele legate de ostășie și cutreieră filozofic pe cîmpiile vieții, În timp ce noi transpirăm, dîrji, bătînd pas de defilare. Ține să-i spunem Portocală. Caporal Portocală. — Cum doriți dumneavoastră, tovarășu’ caporal Portocală, Îi răspunde, mutînd un pic accentele, Csabi, un ungur simpatic. — Ridică picioru’ răcane și lasă comentariile, privirea În față, salută, unu-doi-trei-patru, țipă el iritat cînd, În cele din urmă, Înțelesul cuvintelor răcanului Își croiește drum prin desișul minții lui... Pe loc stai! La stîn-ga! Pe loc repaus! SÎntem pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
răcani stă pachet, În speranța că numărul lor intimidează. Ies cîțiva veterani, se aude și vocea lui Box, răsare dintre ei ca o fiară, e iar În vrie. Stau cu Csabi undeva Într-o parte și Îmi dau seama că ungurul ăsta simpatic poate avea o căutătură destul de urîtă. Box ezită, știe că solidaritatea ungurească funcționează al dracului de bine (reflexul psihologic al minorității) și nu e indicat să afle cît de bine funcționează, veteranii Își protejează cu vigilență răcanii de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ceremonia de depunere a jurămîntului. În fața coloanei care abia reușește să țină rîndurile, merge locotenentul cu Portocală, și numai Dumnezeu știe ce și-o putea găsi de vorbit cu caporalul. În spatele coloanei sînt eu cu Csabi și, dincolo de faptul că ungurul e și el un pic Depeche Mode, avem un registru de bășcălie asemănător, așa că avem ce vorbi. — Jur că l-am auzit fredonînd Lessons in Love... știi tu, piesa aia Level 42, Îmi zice Csabi. — Aha, păi cred că atunci
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Împingîndu-și spre ceafă boneta cu coada polonicului. — Și ce? Și căcat... Ați căpiat? Vouă nu v-a spus nimeni? S-a dat Stare de Urgență sau cum se cheamăă Ofițerii vorbeau În popotă despre războiul civil de la Timișoara, ne atacă ungurii. În cantină e Întuneric, există un singur bec de veghe undeva deasupra ușii spre bucătărie. Prin fereastra aburită se vede un șir de lumini albastre care emit o lumină intermitentă, hipnotică, undeva afară, pe aleile care leagă clădirile unităților militare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dinăuntru. Cărăm bidoanele la căruță. Barbu e impasibil. Moise În schimb dîrdîie. Mie vorbirea bucătarului nu mi-a făcut o impresie serioasă. Totuși, cred că ar trebui să aflăm ce se Întîmplă. — Ori e război civil, ori ne batem cu ungurii? Ce dracu’, ție nu ți se pare ciudat? Bă, dar treaba e serioasă totuși... Se pare că vorbesc singur, Moise e deja În căruță și-l Împunge cu degetul În spinare pe Barbu, să mîne calul. Sar În vehiculul rustic
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]