7,183 matches
-
Instanța care formulează actul de sesizare trebuie să prezinte argumentele care susțin interpretările aflate în opoziție pentru a demonstra dificultatea pe care o are în a determina evidența unei anumite interpretări și, astfel, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare. Cu alte cuvinte, încheierea de sesizare trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția judecătorilor din complet asupra respectivei chestiuni de drept și asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente. ... 90. Divergența de interpretare ce există între reclamant
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
96. Pentru a evita transformarea mecanismului procedural reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă într-o cauză nejustificată de prelungire a procedurii judiciare și pentru a nu se deturna această procedură de la scopul său firesc, acela al unificării practicii judiciare prin rezolvarea de către instanța supremă a unei chestiuni de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei, instanța de trimitere trebuie să arate în încheierea de sesizare care este problema de drept punctuală care necesită cu
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
silvic, chestiunea existenței unui drept patrimonial suficient de bine caracterizat, în absența unor norme infralegale care să vizeze condițiile și criteriile de acordare, a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție care s-a pronunțat, în jurisprudența de unificare a practicii judiciare, stabilind care sunt criteriile de determinare a conținutului dreptului. ... 86. Astfel, analizând coroborat interpretarea dată prin deciziile nr. 7 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul
DECIZIA nr. 42 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273951]
-
judecată, fiind, eventual, o chestiune de analizat în contenciosul constituțional. Instanțele judecătorești nu pot refuza judecata pe motiv că legea este neclară, câtă vreme pot aplica textul de lege printr-o interpretare literală a acestuia, preluând raționamentele din jurisprudența de unificare, menționată anterior, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 94. Așadar, în privința primei întrebări, se constată că dreptul la acordarea indemnizației lunare neimpozabile în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie este suficient de bine determinat în
DECIZIA nr. 42 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273951]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 43. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate se verifică. ... 44. Astfel, se constată că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
discuției este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă, în atare condiții, să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 51. Prin urmare, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
reflecția judecătorilor din complet asupra respectivei chestiuni de drept, asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, iar, în final, să conțină opțiunea provizorie pentru o dezlegare pe care o consideră preferabilă, toate acestea pentru justificarea declanșării mecanismului de unificare a jurisprudenței consacrat prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 54. Această exigență legală a fost subliniată constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se imperios necesar ca
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
unei practici neunitare, nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci se impune declanșarea mecanismului recursului în interesul legii, condiția noutății chestiunii de drept constituind unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii reglementate de Codul de procedură civilă, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursul în interesul legii. ... 80. Ca și în cazul celorlalte condiții de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, noutatea problemei
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
a asigura coeziunea în plan jurisprudențial, ceea ce presupune existența unor tendințe jurisprudențiale concrete orientate către soluții diferite, or, în mod evident, în prezenta cauză nu s-a demonstrat o astfel de situație. ... 90. În concluzie, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 519-520 din Codul de procedură civilă și că, în cazul prezentei sesizări, două dintre aceste condiții
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
unei hotărâri prealabile, reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție ... X.1. Asupra admisibilității sesizării 52. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală
DECIZIA nr. 22 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270008]
-
are configurați și consacrați vectori juridici clari de rezolvare, ceea ce este de natură a o lipsi de atributul dificultății necesar admisibilității sesizării. ... 69. Puțina practică judiciară relevantă identificată în urma verificărilor specifice realizate în cadrul mecanismului procedural prezent de unificare a practicii judiciare este convergentă constatărilor precedente expuse. Astfel, atât în cadrul Deciziei civile definitive nr. 1.177 din 26 mai 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.073/325/2019 (prin care s-a
DECIZIA nr. 22 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270008]
-
alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederi aplicabile în mod nediferențiat în cadrul acestei categorii“. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 45. Nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 46. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea este admisibilă, iar asupra fondului au opinat că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art.
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 62. În cazul de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o practică judiciară unitară și constantă în legătură
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
prin rapoartele Curții de Conturi, există divergență de jurisprudență între hotărârile pronunțate în cele două materii. Așadar, în condițiile inexistenței unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit o problemă de drept, se justifică accesarea mecanismului de unificare a practicii judiciare cu rol preventiv. ... 65. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. ... 66. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile. ... 67. Prin urmare, sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control a priori), determinând și efectul asigurării securității raporturilor juridice. ... Asupra fondului sesizării 68
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
nu a făcut obiectul dezbaterii. În consecință, nu vor fi analizate probleme de drept ipotetice, ci se va da o rezolvare de principiu doar acelei chestiuni apte și suficiente să conducă la soluționarea cauzei. De altfel, scopul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare este acela de a rezolva o chestiune punctuală, specifică, și nu de a epuiza întreaga problematică a unui text de lege. ... 77. Procedând la restrângerea obiectului sesizării potrivit celor sus-arătate, se va realiza în cele ce urmează
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele, se constată că, în mod formal, asupra chestiunii în sine nu există o decizie de unificare și nici o sesizare având ca obiect un recurs în interesul legii în curs de soluționare pe această problemă de drept. ... 64. În concluzie, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile privind admisibilitatea sesizării; atât timp cât legiuitorul a limitat
DECIZIA nr. 27 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271404]
-
73 alin. (1) și alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează de Parlament, prin legi organice. Se susține că o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a jurisprudenței nu poate avea în nicio împrejurare caracterul unei legi organice. ... 10. În ceea ce privește efectul încetării executării pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, respectiv al încetării consecințelor penale ale hotărârilor judecătorești, pronunțate în baza
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
element novator în însuși conținutul actului normativ. Din contră, elementul interpretativ nu are aptitudinea conceptuală de a contesta autoritatea normativă a legii sau de a reconfigura norma, ci de a-i desluși/identifica/ descifra conținutul. Decizia pronunțată în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare conferă o anumită semnificație chestiunii de drept cu privire la care dispune pentru ca aceasta să poată fi sau nu circumscrisă normei de incriminare, însă ea nu schimbă/modifică norma. ... 95. În aceste condiții, legiuitorul nu poate să
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
un demers judiciar în cadrul termenului de prescripție aplicabil pentru a nu se expune riscului respingerii pretențiilor sale, în contextul unei practici judiciare nefavorabile, și de a promova o astfel de acțiune doar ca urmare a pronunțării unei decizii de unificare a practicii judiciare, obligatorie pentru instanțe. Utilizarea acestui raționament ar presupune curgerea unui nou termen de prescripție cu ocazia fiecărei decizii pronunțate într-un sens favorabil în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, cu ocazia pronunțării fiecărei soluții de
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
acțiune doar ca urmare a pronunțării unei decizii de unificare a practicii judiciare, obligatorie pentru instanțe. Utilizarea acestui raționament ar presupune curgerea unui nou termen de prescripție cu ocazia fiecărei decizii pronunțate într-un sens favorabil în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, cu ocazia pronunțării fiecărei soluții de acordare a unor drepturi bănești în favoarea altor salariați comparabili care au inițiat acțiuni în justiție ori cu ocazia fiecărei plăți efectuate în favoarea acestora, ceea ce contravine înseși rațiunii instituirii
DECIZIA nr. 513 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279426]
-
grabnice a litigiilor, astfel încât dispoziția supusă interpretării are și rolul de a facilita executarea ex ante conformă a obligațiilor debitorului, prevenind declanșarea unor procese inutile. Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare, în sensul primei orientări jurisprudențiale. ... 9. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra admisibilității recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
de judecată; ... – problema de drept să fi fost soluționată în mod diferit de instanțele de judecată, aspect care să fie dovedit prin hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării. ... ... 40. În privința caracteristicilor problemei de drept supuse analizei prin acest mecanism de unificare a practicii judiciare, prin jurisprudența deja creată s-a statuat în sensul că recursul în interesul legii este considerat admisibil numai dacă textul legal este, în sine, interpretabil: 58. (...) Recursul în interesul legii poate fi admisibil numai atunci când dispozițiile
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 23 ianuarie 2018, și nr. 20 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1071 din 18 decembrie 2018). ... 52. Prin urmare, excedează acestui demers de unificare a practicii judiciare situațiile în care, stabilind circumstanțele unei cauze - atribut exclusiv al instanței sesizate cu litigiul, instanțele realizează, uneori în mod diferențiat, aplicarea unei dispoziții legale, dispoziție care are întotdeauna un caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și a dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare, demonstrând, în această manieră, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare“. ... 74. Așadar, se poate conchide în sensul că pretinsa problemă de drept supusă interpretării de către instanța de trimitere nu implică o reală dificultate, în contextul în care dispozițiile legale indicate în sesizare nu sunt nici lacunare, nici incomplete sau
DECIZIA nr. 56 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261291]