3,094 matches
-
îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cheamă Moș Avram Și pe-altul Părinte- Adam Și pe unul Sf. Vasile Care scrie liturghie La anul și la mulți ani!” *după fiecare vers se cântă: „Lerui, lerui, Doamne!” Când terminau de cântat se sorcoveau persoanele din casă rostind urarea bine cunoscută: „ Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți Ca un măr, ca un păr, Ca un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul La anul și la mulți ani!” Pentru urarea lor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rostind urarea bine cunoscută: „ Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți Ca un măr, ca un păr, Ca un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul La anul și la mulți ani!” Pentru urarea lor gazdele le dădeau bani. După ce se lăsa întunericul flăcăii se organizau în cete de 7- 8 persoane și umblau cu „Buhaiul”, cu „Capra” (Fig.14 a / 14 b ) sau cu „Ursul”. Aceștia, îmbrăcați în costume populare sau alți cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mesele, Inimile vesele. Pomii să-nflorească Și să-nmugurească Anul Nou cu bine, Cu zile senine, Și cu sănătate, Și cu spor la toate. Ploi la timp, Noroc la plug, Sănătate și belșug La anul și la mulți ani!” În timpul urării, fata cu punga aruncă boabe de grâu în cele patru colțuri ale camerei. La sfârșitul urării, fata cu sorcova sorcovea pe cei din casă. Pentru urări se primește bani. Sărbătorile de iarnă la provițeni continuă până la Sf. Ion, când în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Și cu sănătate, Și cu spor la toate. Ploi la timp, Noroc la plug, Sănătate și belșug La anul și la mulți ani!” În timpul urării, fata cu punga aruncă boabe de grâu în cele patru colțuri ale camerei. La sfârșitul urării, fata cu sorcova sorcovea pe cei din casă. Pentru urări se primește bani. Sărbătorile de iarnă la provițeni continuă până la Sf. Ion, când în fiecare casă există cel puțin un sărbătorit. Înainte de Bobotează (6 ianuarie) fiecare familie primește în casă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
timp, Noroc la plug, Sănătate și belșug La anul și la mulți ani!” În timpul urării, fata cu punga aruncă boabe de grâu în cele patru colțuri ale camerei. La sfârșitul urării, fata cu sorcova sorcovea pe cei din casă. Pentru urări se primește bani. Sărbătorile de iarnă la provițeni continuă până la Sf. Ion, când în fiecare casă există cel puțin un sărbătorit. Înainte de Bobotează (6 ianuarie) fiecare familie primește în casă preotul pentru a boteza (a sfinți) casa. Se povestește că
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Mircea Eliade). În secțiunea La vie religieuse, H. Strohl, profesor la Facultatea de Teologie protestantă din Strasbourg, rememorează, în articolul Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Societăței, "Maison du Brasseur, Chausée de Louvain, 33". Cum se vede dar totul merge îmbucurător. În urma unei telegrame de felicitare adresată de legațiune de anul nou, Excelentă Să, D-l Ministru, a binevoit a adresa asociațiunei o scrisóre de călduróse urări și felicitări pentru formarea acestei patriotice și serióse asociații. Ex. Să a cerut a i se dă lămuririle necesare, precum și statutele, promițând d-lui președinte tot concursul și dragostea posibilă, pentru buna propășire a asociațiunei. Cu acéstă ocaziune, sunt autorizat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
așteptăm și azi, încă după 14 ani de la acest act, de la înțelepciunea poporului român, realizarea în sfârșit a acestor făgăduinți solemne din Alba-Iulia"16. În fine, și alți reprezentanți ai minorităților, precum Iosef Fischer, Ștefan Pencoff sau I. Niemirower, completau urările pentru momentul solemn cu trimiteri către programul de la Alba Iulia. Cum era de așteptat, reacțiile din politica și presa românească au respins categoric pretențiile minorităților. Ion Nistor, ministru de stat al Bucovinei, considera că o atmosferă de nemulțumire generalizată în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
poet, prozator, publicist, animator cultural al Fălticenilor, este autor de schițe publicate în peste 15 volume: Icoane vechi și noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile țărănești din Bucovina. Este editor la revistele Arcașul, Sentinela română, Tricolorul. 34. Corneliu Gheorghian (1871-1940), jurist, consilier la Înalta Curte de la Viena, contribuie activ la organizarea Muzeului Bucovinei și publică articole juridice și cronici de artă în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
destinele țării dumneavoastră acordând toată grija înfăptuirii lor în așa fel încât să arătați lumii, prin modul în care veți face aceasta, că moldo-valahii sunt demni de a obține mai mult. Mă fac interpretul dorințelor maiestății sale spunându-vă să urările sale vă vor însoți la îndeplinirea acestei nobile și dificile misiuni.” Chiar în seara de 24 ianuarie, Lobanov, reprezentantul Rusiei la Constantinopol, telegrafia principelui Gorceakov, la Petersburg, că Poarta considera alegerea lui Cuza ca o violare a Convenției de la Paris
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
urmă, vor conduce la o ruptură inevitabilă între Franța și Austria și la un război care va favoriza drumul italienilor spre unitate. Cavalerul Benzi, fost reprezentant al Sardiniei în Comisia europeană instituită în Principate, după Congresul de la Paris (1856), trimitea urările cele mai fierbinți pentru fericirea și independența „întregii Românii”. Vegezzi Ruscalia, om de cultură și prieten al lui Vasile Alecsandri, scriindu-i poetului, își exprima entuziast dorința de realizare a unei Românii în cuprinsul căreia să fie incluse Bucovina, Transilvania
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
acest lucru? Nicolae Milescu Spătarul: - Am avut două audiențe la împăratul chinez, Kang-Hi. Prima întâlnire a avut loc la 15 iunie 1676 iar cea de-a doua a avut loc la mijlocul lunii iulie. După rostirea cuvintelor de salut și a urărilor tradiționale de bine și de sănătate, a urmat momentul prezentării darurilor împăratului chinez către țar. Conform ceremonialului, toți funcționarii chinezi au îngenuncheat sau s-au prosternat la pământ. Evident, mi s-a atras atenția să fac la fel. Dar mi
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează cazul vocativ. La nivelul discursului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
comportamentul celorlal?i ?i, �n consecin??, caut? s? l?mureasc? astfel sensul oric?rei activit??i sociale. Noi numim sociologie o ?tiin?? care �?i propune s? �n?eleag? prin interpretare activitatea social? ?i prin aceasta s?-i explice cauzal desf??urarea ?i efectele. �n?elegem prin �activitate� un comportament uman [�] c?ruia agentul sau agen?îi �i dau un sens subiectiv. Activitatea �social?� este cea care, dup? sensul vizat de c?tre agent sau de c?tre agen?i, se raporteaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ruia agentul sau agen?îi �i dau un sens subiectiv. Activitatea �social?� este cea care, dup? sensul vizat de c?tre agent sau de c?tre agen?i, se raporteaz? la comportamentul celuilalt �n raport cu care �?i orienteaz? desf??urarea �. [Economie ?i societate (1922), Plon, Paris, 1971, p.�4]. Putem remarcă, de asemenea, c? �n numeroase domenii, Weber a sesizat caracteristicile de baz? ale civiliza?iei moderne, capitaliste ?i birocratice, că s? nu mai vorbim, ca Aron [1959], de aspectul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
George Vincent (1894) un manual, primul dintr-o lung? serie, din care americanii ?i-au f?cut o specialitate. �n elanul s?u, lanseaz? pe pia?? o revist?: The American Journal of Sociology (1895) care a fost primit? cu u?urare de c?tre �nso?itorii s?i, dar nu f?r? entuziasm de c?tre anumi?i filosofi ?i statisticieni sociali care, nu numai c? aveau propriile lor organe de difuzare, dar credeau c? acoperiser? deja c�mpul atribuit ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
drept. Crearea, �n 1933, de c?tre economistul Charles Rist, sub egida ?colii libere de ?tiin?ele politice, a Institutului ?tiin?ific de cercet?ri economice ?i sociale este o ilustrare �n acest sens, ca ?i �ns?rcinarea cu desf??urarea de anchete asupra conjuncturii economice ?i sociale a Statisticii generale a Fran?ei [63]. �n sf�r?it, aceast? criz? de legitimitate a fost �nt?riț? de filosofia oficial? pe care sociologii durkheinieni au �mbr??i?at-o �n timpul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
des la Sf. Liturghie, chiar zilnic de le va fi cu putință; 10. să se roage în comun la moartea vreunui membru al familiei terțiare franciscane.” Părintele Iosif Tălmăcel a încheiat articolul din nr. 1 al revistei Viața, 1914, cu urarea reînnoirii și creșterii numerice a terțiarilor din România. Într-un articol publicat de către pr. dr. Anton Bișoc în revista Viața din 1916, s-a exprimat marea bucurie față de reînființarea fraternităților terțiare în Moldova și Muntenia. Părintele doctor Iosif P. Maria
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al treilea între cei pioși și dornici de o viață creștinească mai perfectă. Actul constitutiv rămâne la parohii, o copie să ne trimeată și Ordinariatului din București, reținându-se desigur și copie pentru Comisariatul Provincial. Primiți mulțumirele mele pentru osteneala depusă, urări de bine pentru înălțarea evlaviei către Maica Domnului și râvnei către imitarea vieții Sfântului Francisc. Salutare și Binecuvântare în Domnul! Iar pentru Sf. Sărbători multă mângâiere sufletească!” Ca urmare la acest binevoitor răspuns al Înalt Prea Sfinției Sale am comunicat Părintelui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
indiferența, refuzul. Tuturor acestor critici, părintele le-a răspuns: „Viața dulce românească de-ar păstra-o viitorul/Este limba Vieții noastre ce-o vorbește întreg poporul”. Din lista impresionantă a lucrărilor amintim: „În amintirea anului sfânt 1933”, „Cântece de Crăciun, urări creștine și trei piese de teatru școlar”, „Carte de religie catolică pentru clasa I primară”, „De ce înjuri?”, „La poarta raiului”, „O floare rară”, „Sf. Cecilia” (piesă), „Secretul fericirii”, „Strigăt de alarmă”, „Un trandafir al Sf. Tereza sau viața Terezei Hesselmann
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-a vorbit mult, chiar excesiv, au existat certuri legate de doctrină, de statut, una din formațiuni s-a supărat și s-a retras, dar până la urmă s-a născut Partidul Social-Democrat din Rusia. Am transmis și eu mesajul și urările de succes ale social-democraților români, dar mai interesantă a fost întâlnirea între patru ochi cu Gorbaciov. A evitat să-mi răspundă la întrebări privind relațiile lui cu Ceaușescu și Iliescu, dar s-a arătat mult mai deschis, chiar volubil, față de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]