21,874 matches
-
Zăgan , Poeme infracționale Ca și Dumnezeu, mama trebuie iubită necondiționat. Costel Zăgan din Inventeme * Rugăciunea este feed-back-ul lui Dumnezeu: rana care (mă) îngenunchează. Costel Zăgan , Inventeme * Gemeni Cu Dumnezeu asemeni Costel Zăgan , Strict familiale * E iluzie: Dumnezeu nu poate fi... uzat de rugăciune. Costel Zăgan * Dumnezeu: singura taină ce ne cunoaște deplin. Costel Zăgan . Inventeme * Rugăciunea este gravitația îngerilor: ne (re)ține în preajma lui Dumnezeu. Costel Zăgan , Inventeme * Sufletul este ecoul lui Dumnezeu. Costel Zăgan ,Inventeme * Dumnezeu: perpetuarea sufletului în absolut
DESPRE DUMNEZEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364024_a_365353]
-
trandafiri de diferite culori, la capătul căreia începe un tunel de inimioare, unde miresele își fac fotografii, ce le vor rămâne amintire peste ani. ,,Doamna Primar Lia Olguța Vasilescu și-a aplecat ochii către această grădină, care purta o haină uzată și putea fi dată oricând desființării, prin fonduri de la bugetul local, a schimbat întreaga imagine a ei, amenajând o pistă acoperită cu tartan pentru alergări în aer liber- în jurul Insulei Japoneze,montând foișoare și băncuțe, gândindu-se la toate categoriile
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
precum un mitic telegar. Dar timpul lor trecuse, noi perechi De staruri s-au ivit și se impun Și-amicii noștri par ... doar fiare vechi! Deci, ca și niște jucării stricate, Acum fraternizează c-un ... Lăstun În cimitirul de mașini uzate! AVÂNTUL ... ELANULUI POLAR Un brav elan pornise cu ... avânt Spre mușchii ce știa că-n zonă cresc, Sperând că ... mușchii săi se întăresc De scoate trufandale din pământ. Îl însoțea-n efortul său, firesc, Consoarta ce-o avea cu jurământ
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
un pat, iar în încăpere se pot vedea obiecte vechi cum ar fi: un aparat de radio, niște cărți, obiecte lângă un rucsac ponosit cum ar fi haine, iar pe masă câteva poze îngălbenite, un caiet, câteva pixuri și creioane uzate.) EA: Oh! Mă obsedează visul de acum câteva nopți, în care alergam cu soțul și copiii. Ei de mult sunt în „Țara Amintirilor”, dar o voce tainică mă îndemna .... ( Lumina scade în intensitate. EA se află în semiobscuritate) VOCEA I
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
pe un tort Făcut cu miere groasă adusă din Tashkent, Ne-afumă cerșetorii cu Vogue, Camel și Kent. Din Kentucky revine , repatriat, un om, El poartă-n brațe, umed, un taciturn somon. Eu mă visez pe-o punte de pachebot uzat Ce pare că se duce la fund, neîntrebat. Oprește-te, Diavol ce nu cunoști un Cod Penal , civil și poate că ești doar un nerod. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Dracul roșu / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1069
DRACUL ROŞU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363053_a_364382]
-
zi, amintindu-și cum și-a ratat copilăria pentru o păpușă! George Bacovia: drumul cel mai scurt dintre plumb și aur. drumul cel mai scurt dintre plumb și aur. * Băutura este un fel de hârtie de turnesol a sincerității: trebuie uzată cu măsură! Referință Bibliografică: DEFINIȚII ERETICE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1080, Anul III, 15 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363356_a_364685]
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1082 din 17 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă pregătesc să mă’ntălnesc cu Tine, Părinte Sfănt, dar oare se cuvine ? Că haina mi’e vădită că’i pătată Și roasă pe la colțuri și uzată. Și plec genunchiul inimii smerit Și mă apuc de peticit. Prin rugăciuni, adun bucăți din mine Și vreau să le preschimb in bine. Nădejdea mea e’n zdrențe toată De vremi și lume sfașiată. Și cos acum, cu zor la
NĂDEJDEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363470_a_364799]
-
ambulantă... Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte) cu brânză sau croampe (cartofi), pancove (gogoși) sau castane prăjite. Revăd piața și masa lungă a opincarilor care meștereau încălțări durabile din anvelope de camion uzate - opinci diverse de diferite mărimi. Îmi amintesc cu simpatie de un țăran căruia îi zicea Pilu, și care, în fiecare zi de târg ne făcea noua copiilor o zi de amuzament! Se îmbăta și mergea mai apoi spre casa pe
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
puțin zgomot, Atunci când amintirile-și ascultă. Bătrână trecută prin mulți ani, Rezistă prin magice forțe îndrăznețe, Uită de greutăți și de dușmani, Se bucură acum de bătrânețe. Astfel de gânduri aleargă în hoarde, Vizitând prieteni, neamuri, copii, Încă mai rezistă uzatele-i coarde, Păstrând frumusețe și bucurii. Referință Bibliografică: NAVIGÂND PE MĂRI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 930, Anul III, 18 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NAVIGÂND PE MĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364244_a_365573]
-
viscolele sărăciei, unele uriașe, altele minuscule, actori figuranți într-o mitologie locală; lăsându-ți impresia unui ultim rol într-o lume a umilinței. Cu spatele încorsetat de poveri facturate, până și viața e-aranjată pe rate, purtând câte două paltoane uzate, căpătate, șifonate, nedezbrăcate nici pe zi, nici pe noapte, fiindu-le-n facturi prea cald și buzunarele-nghețate. Cineva a-ncercat să schițeze un om de zăpadă, încercând să-i dea un chip ager; i-a ieșit unul istovit de
AUTOPSIE NATURALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367903_a_369232]
-
de fată, Cu care-mpărțea odată Pîine neagră, chiar uscată, Albă și imaculată Neavând măcar o pată, Gospodină și curată, Harnică, manierată, Nu lătra neîntrebată Nici la Lună, nici la poartă... În lumea...civilizată Arătând chiar demodată, Piesă veche și uzată, Se trezi...abandonată ; Cățeluș cu păr tapat Dup-un vis mai agitat, Se trezi ca să constate O crudă realitate : Anii, se scurgeau se pare Fără vreo discriminare Și tot dând din coalțe-n coalțe, (Cum mai ricoșează gloanțe) Cu probleme, cu
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
A MURI Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 153 din 02 iunie 2011 Toate Articolele Autorului De Andrei Oișteanu Cum comemorăm un scriitor clasic? Șlefuindu-i lespedea de pe mormânt? Lăcrimând patetic la poalele monumentului? (Re)citând nostalgic câteva clișee uzate și abuzate? Sau încercând să aflăm mai multe despre viața și opera lui, despre speranțele și nefericirile lui, despre eventualele lui traume și despre modul cum a știut să le depășească? Într-un text programatic din 2003, intitulat Mai e
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
poarta lumii mele voiai să ți-o deschid. M-ai așteptat, știu bine, o iarnă de zăpadă, De doruri și speranțe, de vise alungate, Dar am lăsat clepsidra, nisipul tot să-i cadă, Să treacă timpul iute, cu clipele-i uzate. M-ai așteptat, știu bine și totuși, către tine, Nu-mi voi abate pașii nici ziua și nici seara, Atâta doar, așteaptă și ai să vezi că vine, Cu gândurile-mi toate, chiar ea, chiar primăvara. SOSIREA Totuși primăvara ne-
CANTECE DE PRIMAVARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367539_a_368868]
-
vorba de urmărirea meticuloasă a unor forme estetice, de vizarea exclusiv deliberată a textului, care vrea să exprime exclusiv ilogicul. Așa cum au procedat postmoderniștii. De aceea, afirmăm că nu este o căutare originală, ci, dimpotrivă, este cea mai uzitată și uzată, cea mai de rând din zilele noastre. De această carte cititorul se apropie ca de o iubită. Pe motiv că de fiecare dată descoperă noi și noi fațete și valențe despre autori și interesantele lor lucrări. Nu trebuie s-o
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
trecutului, bun sau rău, dictează...” Arina simți starea de nemulțumire și de neputință care îi invadaseră, odată cu zbuciumul gândurilor, sufletul și unda de revoltă ce-și croia cu greu drum printre ele. “Oare chiar așa să fie? Trecutul, desaga aceea uzată purtată de fiecare în spinare, plină de bune și de mai puțin bune, putea avea chiar atâta importanță? Pentru că și dacă venim fiecare de unde venim - își urmă ea firul gândului - de fiecare dată, la fiece răspântie ne îndreptăm până la urmă
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
îmi mângâie dorința prea plină, prea goală, rug aprins al speranței tăvălește amintiri, fierbe iluzii și sânge, atinge cu sete gânduri înfrigurate, le conduce, vulcanic, prin vene firave cu strigăt de luptă. Unghii ascuțite de suferință se-nfig în clipe uzate, rup fâșii de timp, sculptează piatra unui suflet rătăcit pe valuri de aroganță, servește culori gri la micul dejun în tandem cu prejudecăți arse. Strâng totul într-un ghem încâlcit, nici eu nu știu cum, îl ascund de simțirile tale, de apăsătoare
LACRIMA INIMII TALE ÎMI MÂNGÂIE DORINŢA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349469_a_350798]
-
mașină de lux parfumând cu dispreț execrabil lumea pestrița din jur abandonezi pe canapea pe cel ce bea bere navigând rapace cu stilul lui versatil jocurile de noroc sexul că panaceu amante cu unghii trase în gel țiganii ard cauciucuri uzate răsună o manea strident printre gospodine trupeșe alunec înfigând vibrant țocurile în asfaltul topit sună cerșetorii fostele smartphonul interfonul alarmă la fereastra acoperită cu folie vei salva astăzi vieți ? lumile astea nu ne pot delimită avem timp de extaz ne
EX-UL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349476_a_350805]
-
acestei schimbări încep să apară în creația lirică. Un exmplu elocvent îl oferă Viorela Codreanu Tiron cu volumul său, Anotimpuri ostile. În versurile sale poeta deschide calea unei noi literaturi a sentimentelor, a lacrimilor și blestemelor despovărate de modelele tradiționale uzate. Sper ca începutul acestei noi experiențe lirice să fie de bun augur în spațiul literar românesc.“ - Dan Stanca scria despre „Anotimpuri ostile”: „Volumul ne pune din nou în fața veșnicei dileme: este poezia o experiență personală, incomunicabilă sau are forța și
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
de locul în care fata cu vioara își susținea aproape misticul recital. Am plecat în grabă, cuprins de teama de a nu întârzia. La câțiva metri doar, am fost cuprins de emoție în timp ce mă pregăteam să-i înmânez aceeași bancnotă uzată, ridicolă aproape. Noi doi... Evadați dintr-un alt timp... Am făcut o reverență adâncă, de epocă. "Mori, Don Juan de doi lei!", am mai apucat să aud înainte de a primi mai multe gloanțe direct în piept. "Voiai să pleci în
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
mai aproape de nori) și plânge, până a doua zi, amintindu-și cum și-a ratat copilăria pentru o păpușă! * George Bacovia: drumul cel mai scurt dintre plumb și aur. * Băutura este un fel de hârtie de turnesol a sincerității: trebuie uzată cu măsură! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEFINIȚII ERETICE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 864, Anul III, 13 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350298_a_351627]
-
decât ca un real sprijin material. Totul este să avem timp pentru el. Să ne găsim momentul potrivit, fiindcă este clipa în care suntem cu adevărat noi înșine. Am făcut o plecăciune în fața ei și i-am întins aceeași bancnotă uzată, de-a dreptul ridicolă. "Te rog să mă asculți... Am făcut tot ce am putut ca să ies în afara jocului, dar mi-a fost imposibil. O minte mult prea abilă și perversă a prevăzut tot ce se va întâmpla. Cineva a
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
am pătruns în sufletele voastre? De a putea împlini visul? Este un vis mirific, ezoteric, trăind într-o lume translucida... Dar abandonat în singurătate, vă pieri. O fată trece zilnic pe lângă mine. Îmi asculta demonstrația, apoi îmi întinde o bancnotă uzata. Nu i-am putut privi chipul, fiindcă mereu sunt în tranșă, departe, iar apropierea ei nu durează mai mult de o secundă... Astăzi... ce zi e astăzi? Am uitat. Dar știu, undeva în adâncul sufletului meu, că e o zi
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
am coborât prea mult pe Pământ sau m-am înălțat prea mult către Cer? Știu că se va petrece ceva. Când am rezemat vioară de peretele clădirii, obosit, s-a apropiat de mine. Mi-a întins, aproape ridicol, aceeași bancnotă uzata. „Am foarte mulți prieteni... dar niciunul adevărat. Îmi poți lăsa ID-ul tău?”, mi-a șoptit. Am zâmbit ușor și am mâzgălit ceva pe o bucată de hârtie. „Poftim”, i-am răspuns, pe un ton blând. Era ea, cea pe
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
tău făcută în 1921, o frescă de la o biserică părăsită de trei veacuri cu un soldat care aduce mult a daphniot, un cufăr îmbrăcat în piele sculptată, pe alocuri scorojită, cu sertare de mesteacăm, ticsit cu manuscrise și cărți bisericești uzate, pe care se văd picăturile de ceară, cufăr ce a fost donat mânăstirii Filoteu de Nichifor Daphne la 1342 - se vede inscripția pe pielea din interior, un vechi clopot ce chema călugării la trapeză la mânăstirea Hilandar, donat de Dragan
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
existe, secretara ocolindu-l pur și simplu când trebuie să intre la director. Mobilierul convențional. Biroul secretarei este așezat cu spatele la acest perete despărțitor, secretara față de sală, profil stânga. Intrarea în secretariat se află în stânga scenei, respectiv în fața secretarei. Un dulap uzat, câteva scaune, un cuier pe peretele din fund, un panou cu fruntași în producție unde se distinge fotografia directorului (sau poate chiar caricatura lui). Încăperea din dreapta este mobilată asemănător. Biroul directorului cu spatele la peretele despărțitor. Pe birou, un telefon, o lampă
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]