2,613 matches
-
înregistrări, frumoasa cântăreață străbate țara în lung și în lat și pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța și chiar America. Nicolae Iorga a invitat-o să cânte la închiderea cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, în septembrie 1938. Acesta a numit-o "pasărea măiastră". În urma unei audiențe la Hanul Ancuței, din al cărei juriu făceau parte nume celebre ca Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, arhitectul George Cantacuzino, Maria Tănase, acompaniată de maestrul Grigoraș Dinicu
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]
-
Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906, 4-6; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, II, Sibiu, 1906, 9-16; Gh. Tulbure, Cântece din lumea vechiă, Făgăraș, 1908, 48-51; C. N. Mateescu, Balade, Vălenii de Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 216-228; Gh. Cătană, Balade poporale, Brașov, 1916, 74-77; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
2006. Iorga, Nicolae, "Despre îmbrăcăminte și locuință", în N. Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc. Doamnele românilor. Despre îmbrăcăminte și locuințe. Viața socială a trecutului. Creșterea și învâțământul femeilor. Femeile în literatura romănească. Doamna lui Ieremia. Anexe, Editura Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1910, pp. 4-58. Isfăștoiu, Doina și Popoiu, Paula, Costumul românesc de patrimoniu din colecțiile Muzeului Național al Satului "Dimitrie Gusti", Editura Alcor Edimpex, București, 2007. Ivan, Loredana, Cele mai importante 20 de secunde. Competența în comunicarea nonverbală, Editura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
3. "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, pp. 10-13. Tema numărului este: Balcanismul. 4. Alexandru Duțu, Conștiință europeană și specific național, în "Academica", an V, r. 11 (59), septembrie 1995, p. 3. 5. N. Iorga, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Vălenii de Munte, 1913 (Prefață). 6. Vezi și Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, Traducere din engleză de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, Editura Humanitas, 1997, 398p. 7. Idem, Balcanii de la descoperire la invenție, în "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, p.
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au reparat podurile de pe Dunăre de la Văleni, Hârșova etc. După cum se vede, puține poduri au fost lucrate și cu fier. De aceea apele râurilor, crescute primăvara și toamna, de obicei le distrugeau. Lucrările la poduri au fost reluate în anul 1831 pe un plan superior și au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin ocuparea postului de secretar general din 1908. Ambiția de a cuceri un public cît mai larg și de a formula un program politic îl însuflețește pe lorga care lansează în 1906 ziarul Neamul românesc, și creează, în 1908, la Vălenii de Munte o universitate populară frecventată de studenți veniți din toate punctele viitoarei Românii Mari. În 1910, lorga fondează Partidul Național Democratic. Monarhist și țărănist, lorga este un conservator convins de dezvoltarea organicistă a istoriei, dublat de un vizionar. Destabilizarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o Istorie a Bisericii și a vieții religioase a românilor în 1908-1909, o Istorie a armatei în 1910-1911, o Istorie a statelor balcanice în epoca modernă în 1914, un studiu al Relațiilor dintre sîrbi și români în 1913. Universitatea din Vălenii de Munte este dotată cu tipografie, iar unele din lucrările lui lorga sînt publicate la Vălenii de Munte. Profesorul politician se bucură de o foarte mare influență, îndemnînd la manifestații concrete care exprimă ambiția regenerării națiunii; Am spus că disprețul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1910-1911, o Istorie a statelor balcanice în epoca modernă în 1914, un studiu al Relațiilor dintre sîrbi și români în 1913. Universitatea din Vălenii de Munte este dotată cu tipografie, iar unele din lucrările lui lorga sînt publicate la Vălenii de Munte. Profesorul politician se bucură de o foarte mare influență, îndemnînd la manifestații concrete care exprimă ambiția regenerării națiunii; Am spus că disprețul pe care-1 au românii din România pentru țara lor în general și pentru viața politică a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mărturiile celor implicați în confruntările brutale și totuși banale ce au contribuit la fracturarea acestei familii. Titlul are o semnificație cât se poate de clară, în acord cu intenția explicită a romanului, de a conecta planul istoriei particulare a familiei Vălean sensurilor unei familii arhetipale - "acasă" devine Cîmpia Armaghedonului în acord cu scenariul Apocalipsei unei lumi, parte integrantă din supra-istorie și din povestea umanității înseși. Această măruntă dar teribilă apocalipsă este trăită, cu un dramatism ce constituie unul dintre marile merite
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
întreg textul, este reprezentat de cuplul arhetipal, Mama și Tatăl, sau Mica și Tica, așa cum îi numește, nu fără regret și vinovăție, fiica cea mică. După un prim și, de altfel, unic eșec amoros, Mària Sucutărdean se căsătorește cu Agustin Vălean, pretendentul ei ursuz și fără umor, însă de încredere și bun gospodar. Elanul Màriei de a-și gestiona căminul după regulile unui bun gust sumar este bulversat sistematic de dificultățile de comunicare dintre cei doi soți, idealismul ei, deși rudimentar
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 500-509; Cristu S. Negoescu, Poezii populare alese. Balade, București, 1896, 26-44; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, I, partea I, 156-163, partea II, 1074-1078; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909, 55-60; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 79-81; N. Georgescu-Tistu, Folklor din județul Buzău, București, 1928, 60-62; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, II, Focșani, 1934, 51-55; C. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 70-79; Folclor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
NEAMUL ROMÂNESC PENTRU POPOR, gazetă apărută la Vălenii de Munte, săptămânal de la 1 ianuarie 1910 și continuat la București, săptămânal, apoi bilunar din ianuarie 1913 până în 21 august 1916 și de la 2 februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
prezentului articol se derulează prin Asociația „Comunitatea în Sprijinul Copilului din București”. Precizări metodologice Studiul s-a realizat pe un lot de tineri care au fost cel puțin 10 ani rezidenți ai instituțiilor de protecție a minorilor din Bușteni și Vălenii de Munte din județul Prahova și a căror măsură de protecție a fost revocată în perioada 1998-2001. Pentru constituirea lotului s-au consultat documentele din cele două instituții, stabilindu-se persoanele care întruneau cerințele menționate mai sus; în final au
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1990 MUNCĂ ȘI CREDINȚĂ Mi-a fost dat să iau parte de curând la sfințirea unei troițe pe locul unde s-a petrecut cel mai groaznic omor din istoria acestui neam. Acolo, pe drumul oștilor lui Mihai spre Transilvania, aproape de Vălenii săi adoptivi, la marginea unei păduri care nu mai este, distrusă și ea ca și acel brad bătrân închipuit de poetul-savant, N. Iorga a fost ucis acum o jumătate de secol. Era ca o prevestire funestă pentru un neam întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
POP, Dumitru (18.III.1927, Băsești, j. Maramureș), folclorist și etnolog. Este fiul Anei (n. Vălean) și al lui Alexandru Pop, țărani. Face școala elementară și începe liceul în localitatea natală, apoi învață la Iași (1939-1945) și Carei (1945-1947). Își dă licența în limba și literatura română la Cluj (1951), iar doctoratul în științe filologice (1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
șef secție Spital Mogoșoaia, dr.Nicolița Vintilescu șef secție Spital Buftea, dr.Ion Horvath - șef secție Spital Jimbolia, dr.Maia Dorobăț șef secție Spital Câmpia Turzii, dr. Maria Bujor - șef secție distrofici Spital județean Pitești, dr. Anca Popescu - șef secție Spital Vălenii de Munte, dr. Narcis Cristea Gafton - șef secție, director spital și director DSP, dr. Valeriu Lupu care va încerca să mențină trează prezența marelui om, prin continuarea stilului managerial în calitate de șef secție și director de spital, prin preocupările științifice în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fiind publicate în câteva țări din Europa și din America Latină. SCRIERI: Capcana, Craiova, 1927; Sfântul Părere, București, 1930; ed. (Cazul Magheru), București, 1942; ed., București, 1971; Invitația la vals, București, 1936; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1986; Ioana d’Arc, Vălenii de Munte, 1937; Scrisoarea de dragoste, București, 1938; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1982; Năluca, București, 1940; Trei comedii, București, 1940; O crimă pasională, pref. Teodor Scarlat, București, 1941; Teatru, București, 1942; Vrăjitorul, București, 1942; ed. (Edison), București, 1972; Elevul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte, comparși ai lui Gheorghiu-Dej, potrivit cărora acesta nu trăia deloc ascetic în lagăr; îl arată pe Hrușciov beat mort, de țuică de Văleni, scuipându-l pe Ceaușescu, menționează că în timpul războiului Emil Bodnăraș, arestat ca spion sovietic, a fost curând eliberat și „circula prin țară ca vodă prin lobodă”, nu fără a trece, de mai multe ori, frontiera de Est, și că locuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
și să facă lista divinităților, spre a putea transporta în Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
clar” și „Universul literar” versiunile românești ale unor scrieri de Jókai Mór, Kovács Deszö, Nyirö József, Gyallay Domokos și Szabó Mária, realizate de B. A contribuit la cunoașterea valorilor literar-culturale maghiare și prin expunerile prezentate la cursurile Universității Populare din Vălenii de Munte, unde N. Iorga l-a invitat pentru prima oară în 1923. Până în 1937, B. a fost prezent la Vălenii de Munte în fiecare vară, ținând aproximativ o sută de comunicări despre literatura, cultura și istoria maghiară și despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
realizate de B. A contribuit la cunoașterea valorilor literar-culturale maghiare și prin expunerile prezentate la cursurile Universității Populare din Vălenii de Munte, unde N. Iorga l-a invitat pentru prima oară în 1923. Până în 1937, B. a fost prezent la Vălenii de Munte în fiecare vară, ținând aproximativ o sută de comunicări despre literatura, cultura și istoria maghiară și despre legăturile literar-culturale româno-maghiare. Ca istoric literar, B. n-a reușit să realizeze mari sinteze reprezentative. În schimb, a contribuit la studierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
D. Curs de istoria românilor pentru școalele secundare întocmit după noul program. Iași: Editura Librăriei Frații Șaraga și Tipografiei H. Goldner. 1910. Iorga, Nicolae. Istoria Românilor pentru clasa a IV-a și a VIII-a secundară. Ediția a II-a. Vălenii de Munte: "Neamul Românesc" Tipografie-Editură-Legătorie de cărți. 1923. Floru, Ion. Istoria românilor: pentru clasa IV-a secundară. București: Editura Librăriei Socec & Co. 1928. Constantinescu, N.A. Istoria Românilor: pentru clasa IV secundară. Ediția a doua. București: Cartea Românească. 1930. Floru, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la toți țăranii, a intrat în școală... Cea mai importantă inițiativă a Societății a fost înființarea revistei „Glasul nostru", care i a valorificat obiectivele programului său. Cu aportul colaboratorilor săi, nu 71 numai din Băsești (Viișoara), ci și din Dodești, Văleni, Viltotești și Tămășeni, din alte localități ale județelor Fălciu, Tutova, Vaslui, de la Iași și Piatra Neamț, „Glasul nostru" a devenit o foaie de larg interes, cu rubrici diverse: „Colțul vesel", „Curiozități", „Sfaturi practice", „Știri și informații", „Cugetări și vorbe cu tâlc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
foarte multe la oraș, care după câteva numere de apariție, mor". * Nr. 4 aprilie 1936 Spicuiri din revista „Invățătorimea vasluiană" (pagina 182). Glasul nostru. Organ de propagandă culturală la sate, anul II, Nr. 66, Ianuarie 1936. Redacția și administrația, Satul Văleni, comuna Băsești, județul Fălciu. „Deși număr vechiu, deci inactual, ca evenimente, am putea zice, perimate, totuși, pentru că ne vine așa de rar la redacție, nu-l putem lăsa nesemnalat și lipsit chiar de oarecari 76 comentarii. Inițiativa colegului Arteni, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
făurit în ani de bătrânețe. Dacă bunele intenții pot fi socotite circumstanțe atenuante... În sfârșit, am publicat primele versuri și articole în Păreri tutovene, „Organ de luptă democrată". Eram în ultima clasă de liceu, urmasem o școală de cadre la Vălenii de Munte, umblam prin sate cu o echipă artistică și făceam propagandă pentru colectivizare. Mai scriam poezii de dragoste, dar hotărâsem că e nevoie de lucrări mobilizatoare, așa că trimiteam redacției declarații mai mult sau mai puțin rimate, sub titluri ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]