3,613 matches
-
le explici că era prea târziu pentru a mai avea iluzii.“ În cele din urmă, am îndrăznit să ți-o spun. Ți-o spuneam aproape strigând la ureche, încercând să acopăr zgomotul care domnea în avionul ăla dement și-n văzduhul nocturn din jurul lui, în bezna pe care bateriile antiaeriene o sfâșiau în orbitoare fâșii de salve. Avionul evacua rămășițele unui război pe care imperiul îl pierduse sub cerul Sudului. În pântecele aparatului se îngrămădeau cei rămași în viață, răniții, morții
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
că, și dacă își dădea capul pe spate, tot nu putea zări vârfurile copacilor. Înainta, călăuzit de un cântec ce răsuna tot mai aproape, ce aduna în ecoul lui toată frumusețea acelei păduri aflate încă sub ceața nopții, toată întinderea văzduhului care începea să pălească, și chiar și finețea desenului frunzelor pe care le dădea la o parte din calea lui, apropiindu-se de cea care cânta. La suprafața visului, se strecură o îndoială: „Ea nu poate cânta... Ea e ...“ Dar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
undeva. Dar, după ce se uită la rană, recunoscu acțiunea unei schije rătăcite, unul din acele capete de metal care veneau nu se știe de unde, la sfârșitul unei lupte, și nu erau precedate de nici un zgomot de explozie. De altfel, în văzduhul întunecat de furtună, tunetul imita exploziile într-un bubuit surd, la celălalt capăt al orașului. Pavel se ridică, chemă infirmierii care traversau strada în goană, cărând două trupuri puse pe o targă... Împreună cu alți soldați, înaintă de-a lungul caselor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se pierdea ecoul ultimei împușcături, minutele vagi în care soldații ce supraviețuiseră rătăceau printre barăcile cu porțile larg deschise, în mijlocul trupurilor așezate după bunul plac al morții, minute lungi în care se deprindeau să se simtă vii, să vadă liniștea văzduhului, să audă. În acele prime clipe se afla rănitul ce purta uniformă de disciplinar, un soldat tânăr, prăvălit lângă peretele unei barăci, cu mâinile încrucișate peste pântece și pline de sânge. Striga, cerând apă. Dar ceilalți, cufundați încă în surzenia
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ceea ce au fost învățați: a fost odată un Hitler rău, care nu-i iubea pe evrei și care a omorât șase milioane dintre ei și ar mai fi omorât încă și mai mulți, dacă n-ar fi coborât americanii din văzduh, cu jeepurile lor și cu tabletele lor de ciocolată. Iar lucrul cel mai greu pentru ei va fi să învețe pe de rost numele lagărelor. Dar au să născocească cine știe ce șmecherie mnemotehnică. La școală, așa învățam numele celor cinci mari
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cinema J. Garner duce o viață de ascet: sport cât cuprinde, regimuri alimentare severe [...] Singurul păcat pe care și-l permite se numește Ben Affleck” (Formula AS, nr 512, p. 21). Rezumativ: Soarele, căldura și praful, noxele răspândite ușor în văzduh favorizează apariția bolilor de piele. La loc de frunte se află acneea, suferința adolescenților (Formula AS, nr. 512, p, 6) Incitativ: Minciuni, violențe, chiul de la școală, furturi, droguri, consum de alcool. Noile generații de copii și adolescenți ridică probleme. Dar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
univers doar visat și, ca atare, nesupus (încă) legilor mișcării (dar presimțindu-le), încremenit. Totul aici e părere, proiecție pe un vast ecran al imaginației „celui ce mă visează”. Alcătuit din „dealuri, dulci-mpădurite, ascunse jumătate în pământ” și „jumătate în văzduh”, săgetat de păsări odată cu care zboară „cu vuiet mare”, „tot mai sus”, biserici fără acoperișe, dar cu aripi de șindrilă, străbătut și de „pleoapele plopului (...) duse de vânt”, cutreierat de „somnoroase și indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
vates, tribun și profet al neamului său, în a cărui lirică dimensiunea națională și cea socială se îngemănează până la deplina contopire. În Copilăria unui Icar (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), pornind de la simbolul antic al omului care încearcă să înfrângă vămile văzduhului, B. susține, prin analogie, semnificația tragică a destinului lui Aurel Vlaicu, într-un poem în proză destinat îndeosebi cititorilor tineri. Poeziile din volumele Neliniștea fântânii (1978), Arbori pentru veșnicii (1981) și Cutremur de suflet (1996) dezvăluie un temperament liric înclinat
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
un limbaj în care „expresionismul țărănesc” al poetului (Eugen Simion) dobândește accente profetice, rostirea tinzând spre uscăciunea tendențioasă a formulării biblice, A. descrie ținuturile străbătute ca pe niște „vămi ale pustiei” („Înaintez? Opritu-m-am? Sunt singur absolut / Începe-ascensiunea mea prin vămile văzduhului”), pe care numai Poetul are tăria și determinarea să le străbată, în virtutea unor afinități esențiale: „Poetul și Pustia, pururea frați / Porniți în căutare prin Pustie / Maica lor e Pustia și ei sunt îmbarcați / Pe-o navă-mpotmolită în Pustie.” Ținut mistic
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
cu voce de privighetoare?! (râs sarcastic) Ana: Atunci, să cântăm ! Cocoșul: Atenție la mine : doi, trei și ! Soarele se-nalță/ Norii nu mai sunt pe cer/ Dintr-o adiere/Pică-un strop stingher/Azi pădurea cântă/Păsările-n zbor/ În văzduh se- avântă/ Și cântă în cor...(toată lumea aplaudă ; se repetă; cântă și Raluca) Miki: Vai, Raluca, ce rockeriță ești! Parcă ești de la Operă, am văzut la televizor, în sat. Raluca: Miki, tu nu cânți niciodată? Miki: Eu?! Cânt mereu, dar
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan țârâie un pui de vrabie. Deasupra vitelor se rotește, în vârtej negru, un roi de muscuțe, zuzuind subțire. De-un timp, pe cărarea dintre păpușoaie vin un om și o femeie în vârstă. Cu glas
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
răcnetul universal al celorlalte continua cu nepăsare. înverzite din nou, buruienile ridicau moțuri noroioase. Prin șesul plin de apă șerpuia calea ferată. Pe movile, alături de ea, se înălțau cantoane. în vipie șinele clipeau, părând că intră de-a dreptul în văzduh. Cu alunecări scânteietoare ca o horbotă nestatornică, un balaur de fier se pierdea în zare. Numărând traversele, o copilă de doisprezece ani călca veselă pe terasament. Părea un pițigoi scăpat din colivie. N-o speria enorma galaxie a trupurilor vâscoase
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
acest minut. Stați liniștite nu vă împacientați! V-am pregătit o surpriză! -Uitați-vă pe cer mai bine! Amândouă ne-am ridicat capul spre albastrul imens ce se întindea ca un stăpân al veșniciei peste oameni. Și ce să vezi în văzduh? -E Peter Pan, mamă! Cel din poveste!Incredibil! Și a doua oară mi s-a pierdut vocea. -Asta era surpriza, exclama fericit tatăl fetiței. Peter Pan a fost văzut de toți vizitatorii dumbravei Sibiului, copiii se entuziasmau și aplaudau dezinvolți
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
își mai întorcea capul din când - în când, până nu se întunecase de tot și nu se mai vedea nimic. Din senin începuse o furtună de nisip iar când o sabie de foc tăia cerul în două, de răsuna tot văzduhul, se deslușea o voce cu rezonanță: -Tu, oul cel mare, care te îndrepți spre nord, rostogolindute anevoios în nisip, cu o formă ovală, ce ai vrea să fii în viață? -Văzduhule, cel etern, eu aș vrea să fiu gheață, mi-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
viață? -Văzduhule, cel etern, eu aș vrea să fiu gheață, mi-e tare cald aici, în deșert, nisipul e fierbinte, mă arde pe tălpi, simt că nu mai pot îndura, de aceea aș vrea să mă răcoresc cât mai repede! Văzduhul, atunci, îl atinsese cu sabia de foc și îl transformase într-un munte de gheață și îl așezase la Polul Nord. -Tu, al doilea ou, care mergi spre sud, care-i dorința ta? - a întrebat Văzduhul plin de bunăvoință. -Eu aș
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mă răcoresc cât mai repede! Văzduhul, atunci, îl atinsese cu sabia de foc și îl transformase într-un munte de gheață și îl așezase la Polul Nord. -Tu, al doilea ou, care mergi spre sud, care-i dorința ta? - a întrebat Văzduhul plin de bunăvoință. -Eu aș vrea să fiu apă de mare, să mă bălăcesc toată viața, să mă simt fără greutate! Să nu-mi fie sete niciodată! Să fiu eu de temut și nu să mă tem de alții! Să
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
nu-mi fie sete niciodată! Să fiu eu de temut și nu să mă tem de alții! Să fac valuri după pofta inimii, pentru plăcerea mea și a turiștilor. Sper să fiu spaima piraților și în ajutorul vapoarelor în derivă! Văzduhul, în momentul când îl atinsese cu sabia de foc, îl și transformase într-o mare întinsă, cu apa albastră, care se juca uneori în culori, înfățișându-se când în verde, gri sau în culoarea cerului cu boltă. -Tu, al treilea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ai vrea să te preschimb, ca să te așezi și tu la casa ta?Drept să-ți spun, m-am plictisit de atâta nisip, crede-mă, aș vrea să văd numai iarbă în jurul meu!Deci, te voi transforma în iarbă verde! Văzduhul, când ridicase sabia de foc și o așezase pe umerii oului, îl și schimbase într-o clipă, în iarbă fragedă și mătăsoasă. -Și acum, la sfârșit, te întreb și pe tine, oule cel mic. Ce ai vrea să fii ca să
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vânt nebun, și picioarele, de atâta mers, în vânt, furtună și arșiță, aș vrea să fiu într-un loc, unde pot vedea copaci în jurul meu și multe flori! - ofta cu jind micuțul ou. -Rugămintea ta se va îndeplini, îi răspunse Văzduhul, atingându-l cu sabia de foc, în vârful capului, și prefăcându-l, într-o petală de floare. Apoi dispăru în spatele dunelor care se înmulțeau în fiecare zi, luând aceeași formă dar în locuri diferite. Universul era în încălzire. Marele munte
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
se întrebau nedumerite, cum s-ar putea întâlni, conform înțelegerii avute? Abia și-a ridicat soarele capul de pe perini, când Marea îl întreba cu vocea zorilor globul de aur de pe cer: -Soarele atotputernic, spune-mi, te rog, unde pot găsi Văzduhul, să-l întreb, cum aș putea să-mi revăd surorile mele dragi? Așteaptă ora prânzului și enigma se va desluși! - îi răspunse soarele, cu o voce îmbietoare, acoperind cu razele lui întinderea albastruverzuie, îmbrățișând-o, totodată, cu o căldură firească
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
toate! Uite! Dar ce frumos era! Cerul era negru abisal și cu ușoare tendințe de a deveni portocaliu-roșiatic. Din el cădeau fulgi mari și albi, care erau din când în când zdruncinați de câte o pală de vânt. Dansau în văzduh și se așterneau ușor pe pământ ca și cum ar fi terminat de valsat. Și câți erau! Din cauza lor nu se mai vedeau blocurile aflate la o sută de metri depărtare. Vântul se întețea încet, încet. Sergiu... spusei cu cea mai calmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
kilometru distanță. Au lăsat în urmă cătunul și au alergat spre lizieră. Acolo trebuia să fie mai feriți de vântul aspru și de ger. Ajungând lângă primii copaci, s-au putut minuna de imensa înălțime a acestora, întrucât țâșneau înspre văzduh câte vreo cincizeci, o sută de metri. Ningea și acolo, dar mai rar. Majoritatea fulgilor se lăsau pe câte vreo creangă. Nici gerul nu-i mai pișca atât de tare aici. Au mers șovăind, căci nu știau ce pericole se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nestins? — ...fără emancipare sau vreo altă micșorare de drepturi familiale... O fi voit să imite forma Pământului? se frământă de una singură. Căci ce-i altceva Pământul decât o minge nesusținută de vreo proptea? Toată povara lui stă atârnată în văzduh. Chiar învârtirea lumii ține globul pământesc în mișcare. Reflectează adânc și se răzgândește. Nu, Pământul este chiar Vesta. Adică invers. Vesta i la fel cu Pământul. Cuprinde ace leași elemente. Este flacăra vie și fecioria neprihănită. Este Mama Vesta. Încuviințează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sus.” El este încrezător în propriile-i calități : „de n-a fi și unul ca mine pe-acolo, degeaba vă mai bateți picioarele ducându-vă; Umanizat: are sentimente, limbaj specific omului, gândește, are simțuri, mentalități („o pocitanie de om”). Stăpânind văzduhurile, el este “ciuma zburătoarelor”, căci, situate tot în sfera grotescului si primitivului monstrous, “le prindea cu mana din zbor, le răsucea gâtul cu ciudă și apoi le mânca așa crude, cu pene cu tot”. Harap-Alb numește și desemnează prin descrieri
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
dar eu am venit cu locul ăsta numit Shutters on the Beach, spune Simon, după care scoate din geantă o broșură și i-o dă lui Ben. Drăguț, nu-i așa? ― Drăguț? spune Ben, în timp ce avionul începe să coboare din văzduh. E pur și simplu superb. ― Pur și simplu superb, mai spune o dată când se îndreaptă spre recepție - aceeași recepție pe la care a trecut și Jemima puțin mai devreme. Ben fiind însă bărbat, nu observă detaliile așa cum a făcut-o Jemima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]