2,460 matches
-
fost foarte semnificative, excepție făcând variantele V8, V9 și V10 (tabelul 38). Masa a 1000 de boabe (MMB) a avut valori cuprinse între 157 g la varianta V7 și 213 g la varianta V21. Analizând corelativ datele privitor la creșterea vegetativă a plantelor, exprimată prin masă, talie și număr de ramificații principale al tulpinii, se constată că este puternic influențată de felul și doza de îngrășăminte chimice aplicate (tabelul 38). Astfel, azotul administrat singur sau în complex determină formarea de plante
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
personalității”, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, „emoțiile” au o influență deprimantă / patogenă asupra psihicului. Psihologii francezi, mai ales (ex. P. Janet), definesc „emoția” ca o conduită de dezadaptare, de dezorganizare, ca un complex de reacții vegetative și descărcări ineficiente ale unei energii excesiv mobilizate, ale unei tensiuni provocate de un conflict care nu și-a găsit o rezolvare adecvată. Este firesc ca în aceste condiții, când emoția este concepută ca o stare de mobilizare excesivă, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
contribuind la modularea secreției hormonale. Un sistem bine articulat de influențe paracrine între celule β și ? poate fi mediat de GABA (compus biochimic co-secretat cu insulina) și de glutamat (compus co-secretat cu glucagonul și eliberat de către unele terminații nervoase vegetative intrapancreatice). În insulele Langerhans, GABA este eliberat de către celula β, inhibând prin acțiune paracrină secreția de glucagon în celulele A (?). Pancreasul endocrin exprimă receptori GABA și receptori metabotropici de tip glutamat (mGlutR). Efectul lor asupra secreției de insulină este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
prezente în toate celulele insulare, inclusiv în celulele β (24). Interrelațiile funcționale mediate de glutamat și GABA între celulele β și ? sunt redate în figura 2. Glutamatul (care poate fi eliberat de celulele ?, dar și de fibrele nervoase vegetative sau să provină din acidul glutamic alimentar), poate afecta secreția de insulină prin amplificarea mobilizării calciului din depozite, pe calea fosfolipazei C (PLC). În ceea ce privește GABA, co-secretată cu insulina, ea acționează paracrin asupra celulei ? (hiperpolarizează aceste celule prin intermediul receptorilor specifici
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în celule insulare (în celulele β în special), dar și în alte celule din tractul gastrointestinal care exprimă multe proteine sau mediatori chimici specifici țesutului nervos. De altfel, întreg tractul digestiv, inclusiv insulele Langerhans, prezintă o bogată și variată inervație vegetativă (simpatică și parasimpatică). Nu s-a exclus complet nici originea ectodermică a țesutului insular pancreatic, sugerată de multe dintre proprietățile lui funcționale (6, 44). Datele menționate, la care se adaugă însuși caracterul insulinosecreției de tip „stimul-răspuns” (creșterea glicemiei - secreție de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
o artă. După opinia sa, înnoirea pedagogiei, transformarea ei într-o artă, este cu putință numai prin abordarea problemelor educației din perspectiva "științei spirituale". Dezvoltarea ființei umane este înțeleasă ca un proces de creștere și metamorfoză prin care forțele cosmice vegetative, animale și psihice se dezvoltă progresiv. Filosoful austriac împarte copilăria și adolescența în perioade de cîte șapte ani. La încheierea primei perioade, structura organismului copilului este încheiată, iar forțele "eterice", care au stimulat alcătuirea acestei structuri, se metamorfozează în forțe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Privind în ansamblu asupra activităților puternic influențate de practicarea joggingului, activitatea psihică este și ea una dintre ele, datorită efectului de „dependență”, pe care joggingul îl oferă practicanților. Acest efect psihic de dependență, determinat de jogging, ar fi datorat reacțiilor vegetative și umorale pe care efortul aerob de durată le declanșează asupra sferei biologice, reacții care se repercutează direct și asupra proceselor psihice. Conform specialiștilor, joggingul ar provoca în organismul celor care practică constant această activitate reacții asemănătoare dependenței de heroină
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
se ameliorează în cursul zilei. Frecvent însă cefaleea este nespecifică și nu se corelează cu valorile TA, decât în cazul encefalopatiei hipertensive. O parte din hipertensivi, în special persoanele tinere sau cu HTA ușoară, au simptome și semne de instabilitate vegetativă, cu transpirații profuze, eritem al feței, palpitații, fatigabilitate progresivă, depresie sau insomnie. În formele de HTA complicată apar însă simptome și semne specifice, de afectare a organelor țintă: angină pectorală, dispnee la efort, manifestări neurologice. Anamneza alături de examenul fizic oferă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mass-media de sub tutela Statului-partid și transformarea sa în element esențial al democrației presupune o autonomizare multiplă: * în plan politic prin separarea puterilor în stat; * în plan economic prin eliminarea dependenței financiare; * în plan social prin fidelizarea publicului-client care pă-răsește statutul vegetativ de public captiv; * în plan tehnologic sînt integrate noile tehnologii; * în plan profesional se cristalizează clivajul informație/ opinie. Conceptul general de "transformare mediatică" apare corelat procesului de schimbare socială care presupune un ansamblu de cerințe: * un cadru legislativ apt să
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a conștiinței umane în aspirația ei spre cosmic și universal, spre cunoaștere apolinică. Cel deal treilea arhetip, Soarele, reprezintă conștiința universală, „Unul divin“ al cunoașterii absolute. Poezia își structurează astfel viziunea pe trei planuri simbolice. Planul inferior, al unei lumi vegetative, biologice, este reprezentat prin Crypto, mirele poienii, structurat pe principiul „pământ“, definit prin cunoaștere dionisiacă, prin Eros. Planul median, al unei lumi ordonate prin puterea rațiunii, lume de o coerență și transparență cristalină, este figurată prin ținutul boreal, mitica Hiperboreea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tuberculinism. Paraziți pe piele și paraziți intestinali. 2. Noțiunea de boală anergizantă. Ușurința de a face pojar, tuse convulsivă. 3. Variabilitatea foarte mare a simptomelor. Fenomene de alternanță în timp și spațiu. Echilibru vago-simpatic instabil. Ca și la psorici, dezechilibru vegetativ sub influența unui șoc emotiv. Hipertonicitate și spasm (se leagă și de ușurința de a face tuse convulsivă, astm, coriză spasmodică). 4. Eliminări periodice prin mucoase sau seroase. Rinite alergice, rinite vaso-motorii, frecvente răceli, traheobronșite. Unii fac puseuri inflamatorii pe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt. Tipologia endocrină O altă clasificare mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se statornicește prin muncă; nevoia de a schimba locația, pentru a nu deveni „vegetativi” peste măsură; r. 25 : „de abia acum se prinsese și el cu mânele de vatră” ideea de „căpătuire”, de așezare la propria casă, de a avea propria gospodărie, de a fi în sfârșit pe propriile picioare; r. 29 : „doar-doar a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se întâmplă într-o viață, deoarece ar putea afecta integritatea fizică și psihică a persoanei; p. 186, r. 21 : „Tot pățitu-i priceput!” orice întâmplare nefericită poate folosi drept învățătură pentru viitor; r. 29 : „Nu ședea, că-ți șede norocul!” starea vegetativă a omului atrage după sine și lipsa fortuității; p. 187, r. 32 : „unde erau trei, eu eram al patrule” colectivitatea apare de multe ori ca atracție ce nu poate fi neglijată; r. 35 : „ce era să faci când te roagă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
recomandată sau nu. Odată văzut un șocat, tabloul clinic nu se mai poate uita. Bolnavul are un aspect de apatie, răspunde cu greu la întrebări, percepția și sensibilitatea sunt micșorate, fără să fie abolite din punct de vedere al funcțiunilor vegetative. Șocatul prezintă o presiune arterială scăzută cu un puls rapid abia perceptibil; respirația superficială și frecventă. Pe coapse, flancuri și spate se observă plăci mari de cianoză. Acestea denotă o intensă vaso- și capilaroplegie cu stază arterială. Gura uscată cu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care să ne permită totuși să ne facem o imagine de ansamblu asupra sistemului nervos. a) Sistemul nervos Sistemul nervos este împărțit în două sub-sisteme: - sistemul nervos central (SNC), corespunzând din punct de vedere anatomic în principal encefalului; - sistemul nervos vegetativ sau autonom (SNA), corespunzând din punct de vedere anatomic în principal măduvei spinării. În starea de veghe, SNC este implicat în întregime în prelucrarea informațiilor provenite de la organele de simț, în gestionarea motricității conștiente și asigură ceea ce am putea numi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la efort (cardiovascular, respirator etc.); * funcționali și biochimici: nivelul activității funcționale a aparatelor și sistemelor solicitate de către efort; nivelul proceselor biochimice în organe și țesuturi; dinamica proceselor nervoase corticale, care intervin nemijlocit în efort; gradul de adaptare a sistemului nervos vegetativ la efort (instalarea predominenței vagale); realizarea unui sinergism optim participării suportului endocrin în efort. Clasificarea calităților motrice Este cunoscut că nivelul inițial al calităților motrice influențează în mod evident capacitatea de dobândire a tehnicii și, implicit, a tacticii. În aceste
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
efortului de forță respectiv. De asemenea, concentrarea inhibiției corticale la nivelul unui centru motor va împiedica răspândirea acesteia la centrii învecinați, evitând astfel relaxarea și a altor grupe musculare, eventual implicate în efortul de forță. * Capacitatea de reglare a funcțiilor vegetative de către sistemul nervos central Eficiența activității motrice este în directă legătură și cu buna funcționare a organelor interne. Cu cât aparatele și sistemele organismului își vor adapta mai eficient activitatea, prin modificări fiziologice și biochimice adecvate comandate de sistemul nervos
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
atunci când viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente și determină apariția senzației de amețeală. Echilibrul static Din punct de vedere static se poate defini un principiu general al echilibrului considerat normal. Conform acestui principiu o atitudine în care fiecare segment ocupă o poziție vecină
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Inervația - peritoneul parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar. Nervii somatici inervează musculatura parietală care reacționează la procesele inflamatorii peritoneale prin durere, apărare musculară sau contractură. Nervii splanhnici și ramurile vagale inervează vegetativ peritoneul visceral. Iritația inflamatorie determină, conform legii Stokes, pareza intestinală (ileusul dinamic ce însoțește peritonitele acute) (191). Fiziologia peritoneului Prin numeroasele sale funcții, constituie un sistem eficient de apărare la agresiunile la care este supus. Din punct de vedere fiziologic
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
numitorul comun al reacțiilor adaptative este asigurarea aportului de oxigen și substanțe nutritive necesare mușchilor. Adaptarea depinde de tipul efortului, izometric sau izotonic (Rowel, 1990 citat de Motoc, 2003). În timpul efortului fizic, solicitarea părții somatice atrage după sine intensificarea funcțiilor vegetative. Cele mai mari solicitări le suferă sistemele: nervos, cardiovascular, respirator, concomitent cu intensificarea metabolismului, datorită nevoii crescânde de oxigen și substanțe energetice, dar și pentru eliminarea produșilor de catabolism de la nivelul țesuturilor active (Nenciu, 2005). 2.2.1 Adaptarea cardiovasculara
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
răspunzătoare de contracția musculară. Fibrele A gama au originea numai în coarnele anterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre se termină în musculatură sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic asupra mușchilor. PROPRIETĂȚILE MU ȘCHILOR SCHELETICI Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea mușchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremitățile sale, însoțită sau nu de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de rolurile și mecanismele proceselor biologice din corpul uman. Ea poate fi un instrument util și pentru persoane implicate în sistemul de asigurare a sănătății sau în cercetarea biologică și medicală. Ne-am propus să realizăm o descriere a funcțiilor vegetative clară, succintă și ilustrată echilibrat. Cuprinderea și profunzimea informațiilor s-a dorit a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]