3,476 matches
-
aș mai putea rezista la o a cincea fără a-i întoarce spatele definitiv, chiar în prezența străinilor, nu vreau să-i fac acest afront și să-i pun în curent cu cauza lui. Iată cuvintele ce am dat surorilor venite în numele ei pentru împăcare. În aceste condițiuni îi pot da bună ziua, dar nimic mai mult. De atunci, de câte ori trec prin fața Floricăi sau la aniversări, mă duc la biserică, duc flori, dar nu mai intru în casă, nu mai iau parte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a rupe partidele. Când însă își făcură socotelile și văzură în tot cursul nopții că nu au nici un sorț să reușească, întoarseră cojocul și jocul. Delegația, care era la Dinu, se pomeni cu grupul perfid, Tătărescu în cap, fără Franasovici, veniți să roage pe Dinu să primească șefia. Era un spectacol ridicol prin nedibăcia cusută cu ață albă, dar majoritatea se prefăcea convinsă și șeful fu ales în unanimitate. Titulescu însă, sosit în fine, nu primește ministerul decât cu condițiunea ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de zece lei. Carmol nu avem, îmi răspunde femeia, scoțînd din sertar o bandă cu zece aspirinie. Nu doriți altceva, domule Vlădeanu? Poate o sticluță cu oțet aromat. Nu, mulțumesc! De unde-mi știți numele? Orașul e destul de mic, și-apoi, veniți cam des prin farmacie... Voiam să vă întreb un lucru: ați lucrat vreodată pe litoral? Da. La udat florile, la construcții și... ...ca bucătar, surîde farmacista. Nu mă cunoașteți? Nu... Eram ospătară. Dormeam în aceeași cameră cu profesoara de Istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
înceapă, se aud trompete, deasupra zidurilor fâlfâie drapele vopsite în culori vii, mult roșu, galben, verde, el duce aparatul la ochi, clic, clic, nimeni nu-l mai arată cu degetul, fiindcă nimeni nu poate să vadă (normal, nu?) un intrus venit/apărut/picat din alt timp, acesta este doar privilegiul cititorului. Personajul nostru, pe de altă parte, se crede în continuare în propria realitate, clic, clic, așa că nu are cum să simtă o emoție deosebită. Fotografiază tot ceea ce i se pare
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
respirația mea accelerată. Pupilele luaseră o dimensiune mult prea mare, încercând să capteze o imagine cât mai clară, în speranța ca ceea ce se desfășoară în fața mea să fie un adevăr departe de realitate. Portocaliul aprins al vestelor ce îmbrățișau oamenii veniți să ne acorde primul ajutor mă orbi preț de o secundă, făcându mă să-mi șterg ochii înlăcrimați cu mâinile mele rănite. Sunetul asurzitor al sirenelor de poliție creau un ecou în mintea mea, amplificându-se. Priveam îngrozită scena din fața
ANTOLOGIE:poezie by Dora Maris () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_682]
-
de inimă, un fior de recunoaștere și de vagă fericire, ca în fața unui frate regăsit. Dar atunci, la poarta Mănăstirii Snagov, simțise pentru prima oară această legătură. Îl considera vinovat, știa că e un ticălos, însă suferința lui, lacrimile, cuvintele venite parcă dintr-o altă existență, parfumată și inaccesibilă, l-au făcut pe Zogru să se simtă la fel de nefericit ca și Ioniță, înrudit cu nefericirea lui și bucuros că are loc în mintea și în sufletul acestui om. Nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
seringa e virgină, uită-te, să nu zici... - Am auzit că vin acele gata infectate, din fabricație. - Cum ți-o fi norocul! Sângele lui Bobo intra înspumat în seringă, iar Zogru se simțea lovit în creștetul capului. Era o senzație venită, firește, prin sugestionare, dar neplăcută. - Ce faci, aștepți aici, ori cobor eu peste juma’ de oră? - Coboară tu. Vreau să analizezi și lichidul din rană. - Măi, dar ce fricos ești! - Și să-l compari cu al pacientei dinainte, ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
o înmormântare. Evident, Giulia nu cunoștea pe nimeni de-acolo, pentru ea totul era imagine. La Motoare era o lume mai destinsă. Pe o scenă se perindau femei tinere în costume de baie. La mese erau oameni de toate vârstele, veniți acolo special ca să-i vadă pe alții și să fie văzuți. După ce s-a terminat defilarea fetelor, pe scenă a urcat un bărbat masiv și a anunțat marele eveniment, apariția unei cărți de nuvele, semnată de mai mulți scriitori tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tip Voicu. Nu sunt recomandări, nu e rostul presei să conducă, ci o sinteză a unor soluții aflate deja pe masa celor care decid. Orice alte propuneri care combat atitudinea stearpă, completează gândirea practică și încurajează acțiunea eficientă sunt bine venite. Am vorbit ca să înțelegeți dumneavoastră. HotNews.ro, 30 martie 2010, 88 comentarii justiția oarbă Procesele se amână nejustificat pentru că legislația penală a fost făcută de avocații-parlamentari. Pe lângă excepțiile de neconstituționalitate, avocații au o gamă largă de metode prin care amână
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Ceaușescu neras, scos pe ușița unui tab, doi bătrânei ridicoli judecați sumar la o măsuță, scena execuției rulată de zeci de ori, dâra neagră curgând de sub capul Elenei Ceaușescu. Apoi am văzut sicriele cu morții despuiați de la Timișoara, alte imagini venite parcă din infern. Am stat de Crăciun mult după miezul nopții, cu toată familia bulucită în fața televizorului, ca să vedem un film cu Sergiu Nicolaescu. Zilele următoare, am trăit ca într-un film de groază psihoza teroriștilor ascunși pe blocuri, am
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
niște glume porcoase. E o situație stranie, din oricare unghi ai privi‑o. Herbst cu inima altui om În pieptul lui și Ravelstein gata să‑și ia rămas‑bun de la el. Într‑un fel, glumele porcoase sunt mult mai bine venite decât o discuție despre suflet și nemurire. Ca să poți afla ce se Întâmplă după ce Încetezi să mai respiri, trebuie să‑ți cumperi un bilet. - Adică să mori? - Există și alt mijloc de a te informa? - Ți‑a spus Nikki că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cea mai mică formalitate. Gilda Flood și soțul ei se iubeau unul pe celălalt. Ravelstein aprecia această relație naivă (dar indispensabilă), mai mult decât orice altă legătură umană. Nu‑i nevoie să mai explicitez. Notam, pur și simplu, varietatea vizitatorilor veniți să‑l vadă pe patul de moarte, gândind că În momentul când Ravelstein s‑ar ridica să privească, ar fi reconfortant să vadă oameni care‑i erau familiari, cu care avea afinități - ceva ca un soi de Înrudire - adică lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
rău al dracului. L-a îmbrâncit din tren și mi-a strigat rânjind grețos cu dinții lui lungi și îngălbeniți: „Ia-l cucoană să-ți țină de urât la noapte. Un bătut se soartă, asta-i”, conchise ea oftând. Femeia venită, rămasă cu mâna la gură și cu ochii ațintiți la cel de pa bancă își mută privirea cu o oarecare teamă spre targa rămasă jos, din care apa șiroia într-un pârâiaș sinuos pe mozaicul uscat. Vorbi ceva repede la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
țărani, gândul mă poartă foarte des spre pământul reavăn care acum trebuie să fie însămânțat. Șiatunci îmi pare foarte rău că nu sunt undeva în aer liber, unde cântă păsărelele și din pământ ies aburii calzi ai primăverii de abia venite. Și iar poposesc măcar în gând pe meleagurile Curseștilor. Locuri și oameni care demult sunt oale și ulcele parcă trăiesc aievea și mă mir uneori că nu-mi vorbesc. Așa, nici eu nu știu din ce cauză, mi-am amintit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
câte o țară de pe glob, băieții întruchipau străjerii care le apărau. Serbarea se ținu la Casa Pionierilor și se adună în sala neîncăpătoare întreaga școală. Foială mare, aglomerație de părinți, frați, surori, bunici, vecini, prieteni, îngrămădiți câte doi pe scaune, veniți să admire talentul vedetelor din familie. Aplaudau constant din cinci în cinci minute, nerăbdători să înceapă spectacolul. Grupurile gălăgioase ale celor mari se trezeau apostrofate de cei mai în vârstă. Erau catalogate după ultimele noutăți dar oricâte apelative ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
haina aproape albă Îl făcea foarte diferit de omul pe care Îl Întîlneai la Poliția Judiciară. Ce părere aveți, șefule? — Trebuie să plec... Mă așteaptă soția. — Și primul pahar cu apă! — Și asta știe poliția din Vichy? mormăi Maigret. — Mai veniți? Poliția Judiciară n-are birou la Vichy. Mă Întorc În fiecare seară cu mașina la Clermont-Ferrand, e la vreo șaizeci de kilometri. Comandantul poliției de-aici mi-a propus să-mi pună la dispoziție o Încăpere și un telefon, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
apropiară, auziră lovituri de ciocan. — Mă Întorc la hotel? murmură doamna Maigret. — Vin și eu Într-o clipă. Ușa salonului era deschisă și bărbați În bluze bej agățau draperii negre pe pereți. Își făcu apariția și Lecoeur. — Eram sigur că veniți. Pe-aici... Îl conduse În dormitor, unde era mai liniște. — Va fi Înmormîntată la Vichy? Întrebă Maigret. Așa a hotărît sora? — Da. A venit spre prînz. — Cu gigolo? — Nu. Cu taxiul. CÎnd are loc ceremonia funebră? — Poimîine, pentru ca oamenii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
să aștepte barca. I-am dezarmat și i-am înghesuit într-un colț, lăsându-i sub paza a doi longobarzi din cei trei. Am coborât o a treia scară, foarte abruptă, ajutați să înaintăm în beznă de o vagă lumină venită parcă tocmai din fundul pământului. Auzeam valurile spărgându-se zgomotos de stânci. Ne-am trezit într-o grotă cu podeaua jilavă și nisipoasă, în care răsfrângerea razelor pe apă lumina un străvechi templu transformat în altar. Grilajul masiv și ruginit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
acestui loc, Ariald, în pofida vârstei venerabile, a pus să se facă o anchetă, și astfel a fost identificat cadavrul lui Stiliano, autorul cronicii. După mărturiile unor săteni, bătrânul a sosit la biserică pe jos, cu puțin înaintea altor doi necunoscuți veniți călare, probabil ucigașii. Ariald l-a considerat om drept și longobard și a pus să fie săpată o groapă în interiorul bisericii, chiar în locul unde Stiliano a fost găsit. Au ieșit la iveală rămășițele pământești ale unei femei sau ale unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Nazionale d’Arte Moderna, Renato Guttuso. Crocifissione, 1941, mă depășește în înălțime cu mai bine de o palmă, în lățime aproximativ doi metri, după fiecare tur al galeriei mă reîntorc la pictura lui Guttuso, 24 martie, patru scrisori de la Ana, venite deodată, nici nu știu pe care s-o deschid mai întâi, toate patru au aceeași dată a poștei, 2 apilie, caietele de schițe pe care le-am adus cu mine rămân încă nedeschise, ochii îmi sunt clipă de clipă bombardați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
există tot timpul un contact vizual și o postură care să indice ascultarea), că nu are de ce să îi fit frică fiindcă spune ce simte și ce dorește. Cu alte cuvinte, să simtă că manifestăm respect față de persoana lui. Odată venită inițiativa comunicării din ambele părți, problema esențială care se pune în continuare o reprezintă cum e bine să ne exprimăm dorințele, bucuriile, neplăcerile, cum să ne cerem drepturile, să spunem NU atunci când situația o cere fără a ne jigni interlocutorul
Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
alăturară, În timp ce Hiyoshi, Încercând să pară plictisit, scoase din haină o tulpină de mei și Începu s-o roadă. Sucul cu aromă de iarbă din lujer avea gust dulce. Scuipă nepăsător tulpina mestecată. — Câți ani ai? — Șase. — Serios? — Domnule, de unde veniți? — O cunosc bine pe maică-ta. — Cum? Sora mai mică a mamei tale vine adesea În casa mea. Când te duci acasă, transmite-i mamei salutările mele. Spune-i că-i urează sănătate Kato Danjo. Când pauza de odihnă luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fi rău pentru tine să pășești pe urmele lui. Dacă ești un neghiob, atunci fii neghiob, dar, te rog, fă-te fermier, chiar dacă nu ai decât un petec mică de pământ.“ Cu voce tare, spuse: — Ei, să mâncăm. Hiyoshi, Otsumi, veniți mai aproape de vatră. Și Împărți străchinile și bețișoarele, Începând cu tatăl copiilor. Chiar dacă era mâncarea lor obișnuită - un castronaș cu supă subțire de mei - de fiecare dată când o privea, Yaemon se simțea puțin mai trist, fiindcă era un tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
plini de reproș. În casele samurailor nu se primesc oameni dacă nu se integrează În tradiția familiei. Ce vor face cu un băiat nebunatic și inconștient ca tine? În acel moment, o servitoare se apropie și spuse: — Doamnă, vă rog, veniți repede. Soțului dumneavoastră iarăși Îi este rău. Fără o vorbă, Oetsu alergă În casă. Lăsat singur, Hiyoshi privi norii care se adunau peste Owari și Mino. După un timp, intră pe poarta din zidul de pământ și se opri lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
nu era decât un mic templu de munte. Când ploua, prin acoperiș intra apa. Când sufla vântul, pereții și grinzile se zguduiau. Nene locuia și-și slujea soacra În templul principal, cu doamnele de onoare cazate În odăile preoților. Vasalii veniți ulterior din Nagahama clădiseră În zonă mici colibe sau se Încartiruiseră În casele sătenilor. Prin urmare, În aceste condiții mizere trăise timp de peste două săptămâni o familie de peste două sute de persoane. Când ajunsese la ei vestea asasinării lui Nobunaga, avangarda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]