15,959 matches
-
la geamuri la colț la Romană/ tăceai cu Pucă Florin/ la suta de rom despre tine și el/ și despre hârtia atât de amară (Vânare de carte). Persistă posibilitatea iluminării în mijlocul genunii. Revine din când în când infinitezimalul pas privilegiat, verbul poetic putând fi izbăvitor. Nu departe de "creierul negru al lui Piranesi", creierul transfigurat de Mircea Brăilița se poate detașa volatil până la stadii ludice, știutoare : jucându-te copile/ rupe tu solz după solz/ armura albă a ființei (Copilăria cinicului). Referință
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
Papua Nouă Guinee.... X. CĂLĂTOR, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Ne referim la numele de agent cu sensul „care călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA. Citește mai mult Ne referim la numele de agent cu sensul „care călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
să aibă la baza un verb“ (I. Coteanu, M. Sală, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în aramaica cu h intervocalic dispărut (limba semitica care, se pare, era idiomul matern al ... XVI. ORIGINEA LIMBAJULUI. A SĂRI/THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015. Și acest verb e în legătură cu soarele, acum îl vezi într-un loc pe cer, iar peste câteva ore el este în altă parte: a sărit dintr-un loc în altul. Astfel, engl. jump „probabil imitativ de la sunetul săriturii (!)“, onomatopeic după alții, poate fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
urmă e în relație cu i.e. *swel- „soare“. Găsim numele soarelui cu l în Papua Nouă Guinee: sual- în Papua, sial în sete, siwala în dobu, dar mai multe cu r: sare- în kaipi, toaripi, ... Citește mai mult Și acest verb e în legătură cu soarele, acum îl vezi într-un loc pe cer, iar peste câteva ore el este în altă parte: a sărit dintr-un loc în altul.Astfel, engl. jump „probabil imitativ de la sunetul săriturii (!)“, onomatopeic după alții, poate fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
pus numele asemănător cu al astrului văzut de om zilnic și care e rotund. I-a zis deci *reth „roată“ pe indo-europeană cf. egipt. re „soare“ + ț sufix feminin (deși mari învățați că Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“). Citește mai mult Nu există domeniu mai captivant că cel al etimologiei, adică al studierii originii și evoluției cuvintelor. Dar sunt numeroase capcane în această fascinantă lume a cunoașterii! Un lucru este limpede: omul când a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
pus numele asemănător cu al astrului văzut de om zilnic și care e rotund. I-a zis deci *reth „roată“ pe indo-europeană cf. egipt. re „soare“ + ț sufix feminin (deși mari învățați că Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“).... XXX. THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1447 din 17 decembrie 2014. De ce oamenii au numit calul horse? Nu se știe. În vechea engleză era hors care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Frunze stinghere, ruginii, de toamnă. La timpul prezent pădurea e la fel, Iar crivățul înspre apus întruna o destramă. Tabloul împlinit victimizează altul; El trebuie angelic înrămat, citit. Artiștii concurează prin zeci de galerii; Eu l-am expus, aici, prin verbul potrivit. Rămâne un tablou nocturn, dar viu Cu diadema unui curcubeu Cum am putut să mi-l imaginez În timp autumnal, care se lasă greu. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: TABLOU DE TOAMNĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TABLOU DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370316_a_371645]
-
durere, peste vatră, peste neam, peste văzduhul Carpaților, roi izgonit din ceara de matcă prin nămoluri de aur, din horele bunicilor și din curățenia fecioarelor, un imn sunteți, cuvintele mele dragi, încrustat în veșnicie, căci a iubi-iubire e magia voastră , verbul care ne-a născut dulcea limbă românească. sâmbătă, 30 august 2014 Referință Bibliografică: în templul limbii române / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1338, Anul IV, 30 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu
ÎN TEMPLUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370436_a_371765]
-
în Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015. Inel Din când în când dangătul timpului mă face să tresar, Și-ți simt privirea udă printre genele de jar Ce-mi numără globulele ce aleargă printre vertebre Transpirând senzații de celeste verbe. N-am timp pentru a mea nemurire, Mă simt dator s-o las moștenire, Dar sângele-mi zvâcnește din apa vie, Însetat după vibrațiile din copilărie. Aș curba timpul ca s-o iau de la capăt, Să mă nasc, să zbor
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
din stomac. de Gabriel Todică 18.05.2015 ... Citește mai mult InelDin când în când dangătul timpului mă face să tresar,Și-ți simt privirea udă printre genele de jarCe-mi numără globulele ce aleargă printre vertebreTranspirând senzații de celeste verbe.N-am timp pentru a mea nemurire,Mă simt dator s-o las moștenire,Dar sângele-mi zvâcnește din apa vie,Însetat după vibrațiile din copilărie.Aș curba timpul ca s-o iau de la capăt, Să mă nasc, să zbor
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
privirile mai departe căutând printre cotloanele arenei, prin unghiurile imposibile ale ei ceva viu, ceva activ, ceva... Nici o minge nu zboară, nici o farfurie nu se rotește pe bățul lung din spatele lui, lăsat chiar de el ca pe o bârnă a verbelor care-l învie zi de zi și îi lasă mintea să zburde. Cântărește fiecare umbră și parcă ar avea chef să le deseneze să le transforme într-un tigru, într-un pescăruș, într-un lup, într-un vultur sau orice
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
conserv în iarnă și-n uitare. Nu sunt sensibilă, mai mult feroce) când sunt amenințată de-o...culoare! Timpul e mai curios ca mine. Va afla probabil ce va fi cu lumina ce-a orbit retine, Și-a secat chiar verbul ,,a iubi,,. Nopțile din mine nu sunt lungi. Trec grăbite înspre NU și DA. Cineva aleargă, însă nu-l ajungi. E doar vântul serii. E doar umbra mea. Referință Bibliografică: UMBRA / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131
UMBRA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370715_a_372044]
-
fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
alfabetul normal românesc. Dar asta însemna ca ceilați romi din alte țări să nu-l înțeleagă. Și atunci s-a creat un alfabet comun, care nu acoperă nici pe departe diversitatea fonetică a graiurilor rome. Exemplul cel mai îndemână este verbul „a face” în varianta dilectală sârbească CERAU- eu fac. Conform alfabetului înternațional ar trebui scris „ćerau”, formă care oricum nu ar fi înțeleasă de alții romi, pt. că normal este scris „kerau”. Iar romii din Grecia spun „țerau" sub influența
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
dumnezeiesc / Dinspre înalt, către noi, fiecare”. Rugăciunea omenească are totdeauna „replică” dumnezeiască. „La orizont, îmi pare uneori / Că se întâlnește cerul cu pământul / Iar peste toate înțelept Cuvântul / Aduce strălucirea dintre nori”. Cu adevărat, în poemele acestea, exprimându-mă în verbul lor, „Parcă din ceruri se adună / Și îngerii cu Tatăl Bun”. CEZARINA ADAMESCU. Versuri care ar impune interpretări semiotice pentru a dezlega „Spusul de Nespusul”. Versuri de sugestie, clădite ele însele pe magică interogație. Accent prin întrebare. „Sunt eu, ești
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
visul iubirii / și atât”. Introvertire camuflată în extravertire. „Tu, îndrăgostit de emancipare, / eu, aripă frântă de durerea zborului către tine, / ei lovindu-ne sufletele / cu noroiul din inimi, / Pentru că? / Pentru că... / iubirea”. Dinamică a relatării accelerată prin suprimarea elementului eminamente dinamic - verbul în funcție de predicat. Frază eliptică, materializată, susținută prin numire, adică substantival-pronominal. „Tu - un gând de tristețe, / eu - o spaimă de viață, / ei - singurătăți printre stele”. Energie orientată spre static. „Eu, o speranță, / el, o sclipire de fulger, / eu, fericire, / el, fericire
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]