2,765 matches
-
din nou la alegeri în anul 2000 (Conaghan, 2005: 121-2). Legea a fost "considerată absurdă de către majoritatea specialiștilor în drept constituțional" (McClintock și Vallas, 2003: 144). Totuși, atunci când curtea constituțională și-a dat votul declarând legea "inaplicabilă", guvernul a ignorant verdictul și, curând după aceea, congresul a pus sub acuzare pe cei trei membri ai curții care au votat împotriva legii (Conaghan, 2005: 126-130). Grupările din opoziție au depus o cerere prin care solicitau organizarea unui referendum pe tema realegerii. În ciuda
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi cel mai bine calificat drept un partid elitist sau aristocratic (Lucardie, 2010: 156-7; Mudde, 2000: 112-113; Spruit, 2000: 84-85). În Cărticica portocalie, partidul a încercat să disemineze "ideea aristocratică", care trebuia să înlocuiască democrația și parlamentarismul găunos. 2 În verdictul său, Curtea de Apel (citată de Brems, 2006: 706) a abordat aceste acuzații și a declarat că: "(Dispoziția legală în cauză) nu impune în niciun fel tirania "corectitudinii politice". Critica, chiar critica severă, adresată de orice grup sau asociație și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31]. Acolo unde anglo-saxonii insistă să pună toate punctele pe i, francezii preferă să se eschiveze de la o conversatie penibilă și neplăcută. Dacă va fi necesar să se hotărască să articuleze un refuz, parizianul îl
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
DGASPC-ul este instituția care se ocupă de întocmirea întregii documentații cu privire la un copil, modelează informațiile, vine cu o propunere de măsură de protecție (dacă este nevoie, dacă nu, face trecerea pe consiliere), CPC-ul (sau justiția, în funcție de situație) dă verdictul, iar cei de la DGASPC se ocupă pe mai departe de aplicarea cât mai exactă a măsurii de protecție luate pentru copilul în cauză. Așa cum spune însăși legislația, "drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fără nici o discriminare, indiferent
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la jumătatea drumului către adevăr. Această corespondență completează datele publicate în 1976 de I. Pavel și cele publicate de mine 20 de ani mai târziu (13) în „The Re-Discovery of Insulin”. Titlul ultimei lucrări a fost ales pentru a contracara verdictul dat de Bliss în lucrarea lui de „istorie definitivă a descoperirii insulinei”. Din corespondența publicată de Pavel în 1982, care merită a fi citită cu atenție de orice diabetolog, două aspecte sunt frapante. Primul este acela al dificultăților enorme pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
și extorcat (de unde și porecla sa de alint "academicianul PârNae") au apărut ca firești și la locul lor. Cu securiști, judecători și politicieni pe statul lor de plată, acești tâlhari dovediți se adresează rapid instanței unde, de regulă, își cumpără verdictul pe față. Ce e de făcut cu toate aceste tarabe universitare care dau la vedere diplome pe bani, fie ele private sau de stat? Păi, mai nimic. Vom privi în continuare, isterizați de scârbă și revoltă, cum "băieții" continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ghearele inchiziției penelisto-pesediste din Parlament. Cu o eficiență care ar fi de lăudat dacă nu ar fi fost interesată, echipa de anchetatori improvizați a muncit zi și noapte pentru a face ceea ce, din fericire, nu este treaba lor. Au dat verdicte în locul judecătorilor, răstignind-o mediatic pe protectoarea mezinei prezidențiale. Dar cât de inocentă ar putea fi doamna Ridzi? Inițiații vorbesc deja de trei centre de putere în PDL, partid aflat în derivă, la fel ca PDSR-ul, după ce a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
profesoară de chimie, deja "condamnată" de presă pentru un halucinant omor din culpă și pe care domnul profesor Talpalaru ar lăsa-o pe drumuri, fără mijloace de subzistență, dacă ar putea. De ce s-o fi pripind domnul inspector general cu verdictul, înaintea organelor abilitate, și de unde această înverșunare radicală împotriva unei colege de breaslă mai tânără, mai puțin experimentată și, în mod cert, mai expusă la nedreptăți decât domnia sa? În primul rând, e limpede că domnul Talpalaru, de pe la Salva-Vișeu încoace, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Național, dosarul penal de distrugere de monumente. Nu în ultimul rând, se cuvine menționat exemplul de manual pe care acest caz îl oferă asupra ineficienței legislative și a mecanismului gripat al justiției: peste zece ani de tărăgănări ale proceselor până la verdictul final, datorate subterfugiilor inventate de cei care ocupau abuziv casa. Cum mă simt legat de destinul acestui imobil (în perioada 1994-1996 am încercat în van, dar cu sprijinul unor oameni care merită elogiați și azi, precum Ștefan Oprea, Constantin Simirad
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adolescentină, s-a apropiat de poezie și de teologie, două orizonturi care, în fundal, i-au marcat viața, nedrept de scurtă. Mi-l amintesc tăcut și interiorizat, în 1985, la Festivalul Artei și Creației Studențești de la Galați, așteptând cumva neîncrezător verdictul juriului, și, apoi, exuberant, când amândoi am avut premii de sărbătorit. Mi-l amintesc, de asemenea, în momentele halucinante ale rupturii de sistem din 1989, când amândoi credeam că România se va însănătoși rapid și că vom putea face, liberi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bagatelizare a dreptului opiniei publice de a spune răspicat că sistemul nostru de justiție este, pe coordonatele statistice ale majorității semnificative ilustrate de curba lui Gauss, nedrept, corupt și inegal, că pentru omul obișnuit ajuns în fața instanței probabilitatea primirii unui verdict viciat și injust este asemănătoare cu aceea de a pierde de zeci de ori la ruletă tot ce ai pus, cu speranță și bună-credință, în joc. Mă grăbesc să spun, desigur, că totuși o bună parte a corpului magistraților, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sub medie, oameni obișnuiți care să dea consistență principiului de drept prin care judecata e făcută doar de cei care au constituit și fundamentul Constituției, adică We, the people!). E adevărat că, în multe cazuri celebre, acest sistem a dat verdicte greșite sau discutabile, plecând de la mecanismul juridic care cere să nu existe niciun fel de dubiu asupra vinovăției, dar ăsta e mecanismul și cu el trebuie soluționată această spinoasă și tulbure speță. Deci de ce ar fi procurorul atât de speriat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trei e o ocazie de a-și expune drama personală. Ioan-Pavel Azap, cel care face recenzia acestor filme, afirmă că este "un film sec, care dobândește căldură în a doua parte, marea sa calitate fiind că problematizează fără a da verdicte"465. Au mai fost prezentate încă două filme aparținând lui Kaurismäki, Pierde-vară (Arvottomant, 1982) și Helsinki Napoli, toată noaptea (Helsinki Napoli All Night Long, 1987); deși nu a reușit să vadă proiecția lor, Ioan-Pavel Azap spune că impresiile schimbate de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nume: Radio 21 și Primăria sectorului 1 București. (S.L.) Taxa de raft, jurnalistul Gândinel și prețul cărților Mai dăunăzi, unul dintre acei jurnaliști care răsfoiesc vineri seara o carte, citesc vreo 50 de pagini, încropesc iute câteva rânduri sâmbăta, cu verdicte de critici literari, apoi dau fuga duminică să-și predea „rubricuța lor“ la redacție, după care merg despovărați de griji la o bere cu sentimentul datoriei împlinite, trăgea un semnal de alarmă privind „prețul de speculanți“ practicat de editori. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
critice în care acționează teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane. Capitolul 1 Critica culturală Situația culturii • Teorii critice culturale • Teoria estetică • Teorii post-estetice • Studiile culturale • Cultura vizuală • Studiile vizuale 1.1. Situația culturii Situația actuală a culturii este indeterminată. Orice verdict cu privire la "globalizarea" și, în consecință, "localizarea" culturală poate fi revocat prin apel la o serie nelimitată de strategii analitice specifice "relativismului cultural". Suspectarea unei definiri "universale" a culturii a creat condițiile unei reconsiderări contemporane a situării în raport cu presupozițiile tradiționale ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unei opere. Înțelegerea proprietăților estetice ca proprietăți relaționale care oferă conținutul descriptiv al lucrărilor îl determină pe Goodman să facă referință la o componentă normativă, receptată atât afectiv, cât și cognitiv, ce ar presupune stabilirea unei relații de acceptare a verdictului între critic și spectator 24. Pentru Colin Lyas, însă, activitatea acordării valorii unei opere ar putea presupune crearea unui front pe care ar putea fi impuse prejudecățile clasei de mijloc, sub forma imperialismului cultural. Lyas urmărește impunerea unei raționalități a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a conceptului indecidabil, deschis și indeterminat de "artă". Orice încercare de a spune ceva despre artă sfârșește, teoretic, în precizarea nominalistă că "arta este un nume" pentru ceea ce am putea desemna epistemologic ori în virtutea unei judecăți de gust. Dincolo de acest verdict teoretic există însă și o percepție a influențelor asupra discursului și practicii artei contemporane. Astfel, în viziunea lui Julian Stallabrass, continuitatea schimbărilor semnificative în practica artei contemporane s-ar datora unei reacții interne firești la transformarea economică și politică, sub
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și de apreciere în funcție de anumite criterii care corespund atât preferințelor subiective ale criticului, cât și unor norme stabilite de "comunitatea de gust și de atitudine" în care activează criticul respectiv. În multe dintre cazuri, criticul apelează la prescripții sau negociază verdicte pe baza unei jurisprudențe, respectiv a unei proceduri de apel la "memoria juridică" a comentării artei a efectuării unor acte de judecată în prezent cu privire la cazuri similare unor situații din trecut. Teoretizarea ar fi cel de-al patrulea stadiu al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acesta și la așteptările sale cu privire la felul în care ar trebui să se comporte receptorii în raport cu argumentele critice, se conformează oarecum teoriei clasice a criticii de artă, unde procesul critic este împărțit în trei părți, respectiv judecata de valoare sau verdictul, poziția particulară sau motivul (rațiunea), în raport cu calitatea, și poziția generală sau norma, care extinde valoarea unei opere prin posedarea unei anumite calități. Verdictul e interpretat ca o expresie a sentimentului, condiționând însă rațiunea sau motivul judecății, în raport cu asumarea teoriei conform
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a criticii de artă, unde procesul critic este împărțit în trei părți, respectiv judecata de valoare sau verdictul, poziția particulară sau motivul (rațiunea), în raport cu calitatea, și poziția generală sau norma, care extinde valoarea unei opere prin posedarea unei anumite calități. Verdictul e interpretat ca o expresie a sentimentului, condiționând însă rațiunea sau motivul judecății, în raport cu asumarea teoriei conform căreia sentimentul estetic s-ar afla în directă relație cu un conținut estetic. Rațiunea sau motivul ar fi o afirmație care ar descrie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în Capitolul I. În 1965, anul intervenției sale în spațiul discursiv, deci după mai bine de jumătate de secol de la tragicul eveniment, profesorul Edwin Black începe analiza (retorico-critică) a discursului lui Chapman cu o apreciere cât se poate de tranșantă: "verdictul (abordării adăugirea mea) neo-aristoteliene în privința acestui discurs trebuie să fie negativ"110. Să ne reamintim, de asemenea, faptul că, până la data respectivă, abordarea discursului în general, din perspectivă neo-aristoteliană (sau neoclasică), promovată de Herbert Wichelns în 1925 și urmată cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
încheie Black, "păstrat intact în propriul discurs"176. Nu mai urmează, în textul pe care Carl R. Burgchardt îl selectează, din cartea profesorului Black, pentru a ilustra, într-o modalitate unică, evaluarea criticului în ce privește abordarea retorică de factură neo-aristoteliană, decât "verdictul": "un sistem critico-retoric care nu poate da seama de o operă remarcabilă așa cum neo-aristotelianismul nu poate da seama de adresa de la Coatesville este serios compromis ca sistem retoric. Iar criticul pe care natura propriilor teorii îl obligă să se supună
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
aplicării normelor. Doi dintre colegii lui Almunia din Comisia Europeană Dalia Grybauskaite din Lituania și Vladimir Spidla din Republica Cehă erau partizani ai unei abordări mai flexibile. Grybauskaite spune că normele sunt aplicate într-un mod "dogmatic" (Financial Times, 2006b). Verdictul Comisiei și al Băncii Centrale Europene urmează să fie confirmat în iulie de către miniștrii de finanțe ai UE, dar în opinia lui Daniel Gros de la Centre for European Policy Studies, celelalte state membre nu vor mișca un deget pentru Lituania
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
continuând în spiritul altor lideri europeni, Balkenende își exprimă dorința ca procesul de ratificare să continue în celelalte țări ale UE "pentru că e important să știm ce consideră fiecare țară". Primul ministru subliniază faptul că rezultatul referendumului olandez este "un verdict asupra Tratatului Constituțional și nu un verdict împotriva cooperării europene". Voi explica motivele "nu-ului" olandez în fața colegilor mei europeni și le voi cere să le judece drept, din vreme ce înțelegem grijile olandezilor: în legătură cu pierderea suveranității, ritmul schimbărilor în
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
își exprimă dorința ca procesul de ratificare să continue în celelalte țări ale UE "pentru că e important să știm ce consideră fiecare țară". Primul ministru subliniază faptul că rezultatul referendumului olandez este "un verdict asupra Tratatului Constituțional și nu un verdict împotriva cooperării europene". Voi explica motivele "nu-ului" olandez în fața colegilor mei europeni și le voi cere să le judece drept, din vreme ce înțelegem grijile olandezilor: în legătură cu pierderea suveranității, ritmul schimbărilor în care cetățenii nu se simt implicați și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]