4,489 matches
-
II Un tablou din galerie. Inserția ekphrastică în romanele lui Constantin Țoiu1 Proza lui Constantin Țoiu oferă exemple generoase de scriitură ekphrastică în cele două volume Galeria cu viță sălbatică și Căderea în lume. Romanul publicat în 1976 Galeria cu viță sălbatică nu este o apariție ex abrupto în creația autorului, ci o carte răbdător construită. După cum mărturisește prozatorul, ideea Galeriei cu viță sălbatică îl preocupă îndelung și obsesiv, iar scrierea efectivă durează trei ani. De aceea Țoiu îl și definește
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în cele două volume Galeria cu viță sălbatică și Căderea în lume. Romanul publicat în 1976 Galeria cu viță sălbatică nu este o apariție ex abrupto în creația autorului, ci o carte răbdător construită. După cum mărturisește prozatorul, ideea Galeriei cu viță sălbatică îl preocupă îndelung și obsesiv, iar scrierea efectivă durează trei ani. De aceea Țoiu îl și definește ca fiind rodul unei îndelungi și duble răbdări - răbdarea sa cu sine și răbdarea societății cu persoana sa: Cum am ajuns să
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
romanului reține prezența tabloului și îi comentează semnificațiile. Astfel, În subcapitolul Caietul albastru de dictando. Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să citească, relația dintre feudal și serv
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Chiril cu anchetatorul 9. Un studiu cum este cel al lui Fănuș Băileșteanu, Simfonismul latent al Galeriei, sesizează preocuparea discretă a lui Țoiu pentru legăturile dintre literatură și celelalte arte. Atunci când comentează raportul dintre literatura și pictura în Galeria cu viță sălbatică, Fănuș Băileșteanu remarcă nenumăratele descrieri din roman, descrieri ce fac dovada unei dispoziții vizuale de excepție. Fără a nominaliza pasajul ekphrastic centrat asupra tabloului flamand, autorul observă că Țoiu: [...] nu va disprețui pictura de naturi moarte sau vii în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mea) plătesc cu excluderea din partid situarea pe alt front ideologic, deși, asemenea țăranilor, nu prea știu de ce sunt marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata dijmei în contextul construcției simbolice a romanului Galeria cu viță sălbatică, alături de celelalte două obiecte, pendulul și îngerul de cireș, fără a oferi o analiză efectivă a pasajului descriptiv: O relație intimă leagă în Galeria... personajele de obiectele din jurul lor (fie ele obiecte neînsuflețite, peisaj, bucate, etc.). În plus, fiecare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate de evocarea tabloului decât în măsura în care el (tabloul) completează arsenalul de simboluri al romanului. Care sunt de de fapt rațiunile referinței ekphrastice în universul Galeriei cu viță salbatică? Constantin Țoiu explică indirect evocarea tabloului în volumul de memorii. La originea acestui pasaj este o scenă reală din viața unui prieten al autorului, Belu Silber, a cărui amintire o evocă în Memorii din când în când. Tabloul flamand
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
astfel istoria unchiului său, celălalt Babis, "copilul drag al Mișcării"23, executat, în 1938, în pădurea din Pantelimon, din istorisirile tătălui său Vasi, ale Mitei, ale Lui Leo, ale Sarei (evreica pe care o salvează celălalt Babis). Dacă Galeria cu viță sălbatică conferă descrierii ekphrastică un rol esențial în construcția romanescă, Căderea în lume mizează pe o funcționalitate diferită a ekphrasis-ului. În roman există două tipuri de inserții ekphrastice: descrierea ekphrastică (fragmentul descriptiv amplu, acest tip se regăsește și în romanul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
etern. Acceptând tabloul pictorului spaniol ca pe o "lecție bună pentru un romancier modern"46, Țoiu definește pictura în sens platonician, ca pe o artă a muțeniei, un discurs nezis 47. Și în Căderea în lume și în Galeria cu viță sălbatică descrierea ekphrastică funcționează la nivelul narațiunii ca un discurs nezis/negrăit, un discurs de completare a universului romanesc. Descrierea Plata dijmei explică o secvență din înfruntarea lui Chiril și a Retei cu sistemul politic oprimant; cea a statuii ciobite
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din personaje sau vocii narative sau a amândurora. Așa cum am observat, referința ekphrastică se constituie prin combinarea câtorva mecanisme de citare a titlului tabloului, al numelui pictorului sau al amândurora deopotrivă (Lumea în două zile, Căderea în lume, Galeria cu viță sălbatică, Refugii.). În raport cu universul pictural evocat în roman și referința ekphrastică se poate clasa în două tipologii. Primul tip de referință este referința ekphrastică al cărei subiect pictural este comun cu cel al descrierii ekphrastice (cazul Galeriei cu viță sălbatică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu viță sălbatică, Refugii.). În raport cu universul pictural evocat în roman și referința ekphrastică se poate clasa în două tipologii. Primul tip de referință este referința ekphrastică al cărei subiect pictural este comun cu cel al descrierii ekphrastice (cazul Galeriei cu viță sălbatică, al Lumii în două zile, în care în afara descrierii ekphrastice, Plata dijmei este evocată în roman de două ori, iar Femeie cititnd de cinci ori). A doua tipologie este cea a referinței ekphrastice prin care se face trimitere la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în evidență dintr-o perspectivă structurală. Din punctul de vedere implicării personajelor narațiunii în construcția ekphrastică, am identificat două tipuri de pasaje ekphrastice: descrierea ekphrastică tranzitivă și descrierea ekphrastică reflexivă. Descriere ekphrastică reflexivă (Lumea în două zile și Galeria cu viță sălbatică, Ucenicul neascultător, Căderea în lume) se constituie ca o descriere pentru altul. Pasajul ekphrastic reflexiv este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj, dialog în care personajului principal îi revine rolul de descriptar - lui i se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Lumea în două zile secvența ekphrastică are un dublu coeficient de teatralitate: Pașaliu descrie tabloul Femeie citind imaginându-se că ține un discurs în fața unei grupe de studenți, având în același timp pe Antipa drept interlocutor real. În Galeria cu viță sălbatică cele două personaje, Reta și Chiril Merișor, descriu pe rând Plata dijmei. Reta comentează pânza astfel încât lui Chiril i se pare la un moment dat că s-a contaminat de interpretarea acesteia și că "vede" tabloul cu ochii Retei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în lume vede în poziția spațială a zeiței nu atât detaliile unei mișcări fizice - fuga -, cât expresia unei voințe oarbe de putere. Ekphrasis și context literar Romanele analizate aici ilustrează două subspecii ale romanului. Lumea în două zile, Galeria cu viță sălbatică, Căderea în lume, Ucenicul neascultător se includ în categoria consistent reprezentată în literatura română postbelică - romanul politic - în timp ce Refugii este un roman psihologic. Prezența descrierii ekphrastice în romanul politic merită discutată pentru că este revelatorie pentru poetica romanului ekphrastic românesc
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a deceniului șapte) și romanul evazionismului politic (caracteristică întregii perioade comuniste, dar mai pregnant în ultimele decenii ale regimului comunist)13, ale cărui "linii de creație" sunt satira, alegoria, parabola 14. În această clasificare, romanul lui Constantin Țoiu Galeria cu viță sălbatică confirmă categoria romanului evazionist. Prima observație este aceea că perioada 1960-1995 este singurul interval literar în care putem discuta prezența ekphrasisului. Faptul că într-o etapă a acestei perioade proliferează romanul politic și că acesta apelează masiv la convențiile
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prevestește consecințele inevitabile ale asocierii insului unor acțiuni conduse de lideri nepotriviți. Odată evocate în textul literar, aceste tablouri construiesc o interpretare alegorică a romanelor, făcând din subiectul lor o oglindă a realității opresive din România epocii comuniste (Galeria cu viță sălbatică), dar și a lipsei de viziune și de speranță a vieții în regimul totalitar (Refugii). Dacă cele două romane construiesc, recurgând la picturile flamande, alegorii politice, celălalt roman al lui Țoiu, Căderea în lume, consolidează prin recursul la descrierea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de-al doilea tip de inserție ekphrastică, referința ekphrastică, acestea ilustrează un principiu metonimic de funcționare. Referințele la Femeie citind din romanul Lumea în două zile reiau subiectul pânzei, accentuându-i semnificația centrală; trimiterile la Plata dijmei din Galeria cu viță sălbatică contrapunctează sensul tabloului comentat în descrierea ekphrastică. Chiar dacă nu reiau subiectul ekphrazei - așa cum se întâmplă cu referințele ekphrastice din Căderea în lume -, acestea sunt în relație de metonimie cu tabloul menționat, din scenariul căruia evocă doar un element figurativ
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Alexandru, Scene istorice din cronicile românești. Pseudo-cynegeticos, Editura Minerva, București, 1996. Simionescu, Mircea Horia, Dicționar onomastic, ediția a III-a, definitivă, întregită cu volumul Jumătate plus unu și o prefață a autorului, Editura Humanitas, București, 2008. Țoiu, Constantin, Galeria cu viță sălbatică, Editura Eminescu, București, 1976 și ediția 1979. Țoiu, Contantin, Căderea în lume, Editura Cartea Românească, București, 1987. Ward, Katie, Girl Reading, Virago Press, Londra, 2012. A.1. Corpusul de texte teoretice și articole din colecția revistei Arta: Berindeanu, Florin
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Integration/National Identity Plurilingualism/Multiculturality, The Romanian Language and Culture: Evaluations, Perspectives, Proceedings, Iasi, 25-26 September 2013 edited by Luminița Botoșineanu, Ofelia Ichim, Aracne, Roma, 2014. 2 Interviu în "România literară", august 1976, citat în ediția a doua, Galeria cu viță sălbatică, 1979, ediție îngrijită de Valeriu Râpeanu, p. 494. 3 Pentru datele despre istoria tabloului am folosit referințele de pe pagina de site-ului http://www.dejonckheere-gallery.com/fr/Le paie ment de la dime ou Lavocat de village-.html?m=1&id=1&t=106 (accesat la 19
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
-ului http://www.dejonckheere-gallery.com/fr/Le paie ment de la dime ou Lavocat de village-.html?m=1&id=1&t=106 (accesat la 19.09.2013). 4 http://www.christies.com/lotfinder/paintings/pieter-brueghel-le-jeune- le-paiement-de-5334445-details.aspx (accesat la 19.09.2013). 5 Constantin Țoiu, Galeria cu viță sălbatică, Editura Eminescu, București, 1976, p. 71. 6 Idem, p. 77. 7 Idem, p. 78. 8 Idem, pp. 81-84. 9 Ion Pecie, Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989, pp. 227-228. 10 Fănuș Băileșteanu, Refracții, Editura Cartea Românească, București
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
p. 174. 41 Idem, p. 235. 42 Titian, Sfântul Matei, imagine preluată de pe site-ul http://every painterpaintshimself.com/article/titians images of writing, accesat la 6.04.2014. 43 Constatin Țoiu,Căderea în lume, op. cit., p. 268. 44 Constantin Țoiu, Galeria cu viță sălbatică, op. cit., p. 390. 45 "Cu alte cuvinte, tema lui Velásquez este întotdeauna caracterul instantaneu al unei scene. De remarcat că, dacă o scenă reală se compune, în mod obligatoriu, din momente și în fiecare din aceste momente mișcările sunt
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nu reprezintă decât o îmbinare armonioasă a elementelor de tehnologie, a priorităților pentru protecția mediului și a cerințelor de calitate cerute de consumator. De asemenea, sunt prezentate și căteva exemple de tehnologii integrate la principalele culturi: grâu, cartof, măr și vița de vie. Acestea cuprind toate metodele și mijloacele (agrofitotehnice, fizico-mecanice, biologice), care contribuie la reducerea impactului agenților patogeni la aceste culturi și nu în ultimul rând aspecte privind combaterea chimică rațională. Isabela ILIȘESCU CAPITOLUL I PROTECȚIA PLANTELOR ÎN CONTEXTUL AGRICULTURII
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
al zonlor despădurite în care crește influența omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie, arbuști fructiferi, pășuni și fânețe. 5. Agrobiocenoze ale culturilor anuale care cuprind: cereale, plante tehnice, leguminoase anuale, legume anuale. 6. Agrobiocenoze ale culturilor de seră. 7. Culturi de laborator. Pe măsură ce se trece de la o categorie la alta, se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de la cultura de salată, la care perioada de vegetație este de 60-90 zile, la cea de porumb (150-180 zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă și durează 2-7 ani) sau la vița de vie (30-50 ani) se constată o creștere a stabilității agroecosistemului. 2.2.2. Populațiile de organisme dăunătoare În cadrul bioecologiei se urmăresc frecvent grupurile de organisme, adică populațiile. Populația reprezintă totalitatea indivizilor din aceeași specie care ocupă o arie precisă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mare, se impun tratamente speciale. În culturile de cartof din zonele închise, afidele vectoare constituie specii cheie, de aceea lor sunt destinate majoritatea tratamentelor. În funcție de aceste principii trebuie analizat complexul de boli pe culturi, pentru a delimita speciile cheie. Pentru vița de vie au fost precizate următoarele specii principale: - Plasmopara viticolaBotryotinia fuckeliana - Uncinula necator Speciile secundare sunt următoarele: - Agrobacterium radiobacter - Elsinoe ampelina - Pseudopeziza tracheyphilla - Stereum hirsutum Specii potențial dăunătoare: - Septoria ampelina - Armilaria mellea - Guinardia bacae. 2.5. Evidența bolilor plantelor de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
biologia patogenului (organele de înmulțire asexuată, momentul apariției, condițiile climatice favorabile, organele de rezistență), putem aplica măsurile optime de prevenire și combatere. Aplicarea acestor măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]