7,597 matches
-
-o în portofel. Lănțișorul mi-a dat voie să-l pun din nou la gât. ELICOPTERUL ȘI CAMPANIA DE RECOLTARE A PĂIOASELOR Într una din zile, pe deasupra comunei, a trecut un elicopter. L-am văzut în timp ce ateriza sus, la ferma viticolă unde urma să facă tratamente la vie. Inginerul de la ferma viticolă avea o casă arătoasă în celălalt sat, iar sora lui era preoteasă în același sat, profesoară de matematică și directoare. De câteva ori pe zi cobora din Dacia albastră
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din nou la gât. ELICOPTERUL ȘI CAMPANIA DE RECOLTARE A PĂIOASELOR Într una din zile, pe deasupra comunei, a trecut un elicopter. L-am văzut în timp ce ateriza sus, la ferma viticolă unde urma să facă tratamente la vie. Inginerul de la ferma viticolă avea o casă arătoasă în celălalt sat, iar sora lui era preoteasă în același sat, profesoară de matematică și directoare. De câteva ori pe zi cobora din Dacia albastră care era mereu plină de noroi în fața primăriei, unde poposea adeseori
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
contabilă sau peste drum la casierul primăriei. Într-un cuvânt era pretutindeni! Amabilitatea lui depășea de cele mai multe ori limitele normalului. Pe lângă aceasta, mereu avea „la bord” o cantitate apreciabilă de băutură, mai ales țuică. Toată lumea îl căuta, întrucât la ferma viticolă pe care o administra cu multă pricepere și spirit gospodăresc, avea, pe lângă struguri minunați de masă, pepeni verzi și galbeni și multe legume. Toamna vindea prietenilor și cunoștințelor din oraș struguri pentru vin. După ce se începea recoltatul viilor era un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
rupea biletele și încasa banii. Acum când muzica nu ne mai costa nimic, suma câștigată era mai mult decât mulțumitoare. După ce am adunat suficienți bani, am început lucrările de reparații la Căminul Cultural. Președintele de la cooperație și inginerul de la ferma viticolă m-au dus cu mașina la un depozit de vinuri dintr-o comună învecinată, de unde am adus trei bidoane mari de vin pe care le-am dat meseriașilor. Aceștia erau obligați să facă anumite munci pentru primărie, dar aveau spatele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din belșug destul de aproape. Coincidență sau nu, inginerul care se ocupa de lucrări tocmai își construia o vilă, care era puțin mai mică decât blocul, dar mult mai solidă decât acesta. După puțin timp de la instalarea în apartament, la ferma viticolă au venit două absolvente de liceu agricol, pe care le-am luat să stea cu mine, căci nu aveau unde locui. Seara când veneam acasă, uneori găseam ceva de mâncare gătit de fetele care erau vesele și cuminți. Era urât
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Într-o zi, am mers la magazin să cer un kilogram de zahăr pentru cafea. Mi-a spus că nu are momentan, dar seara îmi va trimite la bloc. Când am ajuns acasă, pe înserat, cele două tehniciene de la ferma viticolă mi-au arătat o jumătate de sac cu zahăr. M-am speriat când am văzut atât de mult și a doua zi am încercat să-l înapoiez, gândindu-mă ca este din rația oamenilor. Asigurându-mă că are în plus
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
simplu, dar despre care la început nu știam nimic și anume: dacă ai informația, ai putere, ai ce mânca, oamenii te ascultă. Dacă nu o ai, nu-ți dă nimeni nimic și ești considerat inofensiv și prost. Inginerul de la ferma viticolă își construise un fel de beci, o groapă cimentuită, acoperită cu o placă de beton. Toamna, în acea cramă improvizată era pus la fiert, în damigene de sticlă, vin din cele mai deosebite soiuri. Câțiva oameni de încredere ai inginerului
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
îl ținea inginerul ca să poată respira. I-a scos pe cei doi, dar nu se știe dacă mai trăiesc sau nu. M-am urcat în mașină și am mers la dispensar, de unde împreună cu doctorița am urcat cu mașina la ferma viticolă. Cu toate eforturile disperate ale doctoriței, cei doi au murit. A doua zi mă așteptam la anchete și cercetări despre moartea celor doi săteni. O liniște totală s-a așternut peste sat. Pesemne inginerul a plătit bani grei familiilor celor
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Cazul, deși grav, căci oamenii erau tineri și aveau familii numeroase, a fost mușamalizat, deoarece șefii cei mari de la județ aveau nevoie de strugurii, de vinul și de legumele de la fermă. Mai târziu am aflat că la cele două ferme viticole se creșteau păsări și porci pentru șefii de la județ și chiar de la București. Vizavi de primărie locuia familia inginerilor zootehniști. Erau respectuoși, lingușitori și nu lipseau de la nici o ședință. Mereu se plângeau că producția de lapte este foarte mică și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care a ales păstrarea familiei în defavoarea funcției. DULCELE GUST AL PUTERII Când am ieșit de la primul secretar, jos, în parcare, mă așteptau președintele de la cooperație, și casierul primăriei. Nelipsiți erau preotul Domnescu și preoteasa Frosica, doctorul veterinar, inginerul de la ferma viticolă, inginerul zootehnist și 116 un profesor de la școala din centrul comunei. Toți erau cu mașinile personale și fiecare dorea să fie el cel care să mă ducă la comună cu mașina sa. Slugarnici, cu zâmbetul larg pe figură, erau curtenitori
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
necesare executării tuturor lucrărilor agricole din toate campaniile agricole. Cele două ferme zootehnice conduse de ingineri aveau un număr mare de oi, vaci și porci. Dealurile erau terasate în mare parte. Pe ele era plantată vie în cele două ferme viticole prospere. Prosperitatea se datora în primul rând celor doi ingineri care le conduceau cu pricepere și cu pasiune. Secțiile de mecanizare erau dotate cu mașini și cu oameni calificați, pentru a face o agricultură destul de performantă în acea zonă agricolă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
principală. Câțiva dintre ei însă au rămas pironiți pe scaune, nevenindu-le să creadă că într-adevăr nu aveam nevoie de 127 serviciile lor. După ce și aceștia au ieșit afară pe bancă pentru a fuma o țigară, inginerul de la ferma viticolă mi-a spus zâmbitor: Nu dați și dumneavoastră o cafea? Să știți că nu am nici o legătură cu informatorii aceștia. Treceam pe aici, am văzut lume adunată și am intrat și eu crezând că este vreo ședință pe care nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care nu voiam să o ratez. Fac eu cafeaua, tovarășa primăriță. Să știți că nici eu nu am legătură cu ei, a spus, pisicindu-se, coana preoteasă. Le-am servit cafeaua promisă și i am condus până la ușă. Inginerul de la ferma viticolă, după ce a ajuns la poartă, s-a întors și, băgând capul pe ușă, mi-a spus râzând: Habar nu ai ce greșeală ai făcut, primărițo! Ai pornit-o cu stângul! Peste puțin timp, aveam să înțeleg că fără informație ești
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ce frumos miroase a fân cosit, mi a șoptit inginerul la ureche. Mirosurile de rachiu proaspăt băut, de usturoi și de țigară m-au învăluit neplăcut. Am tăcut și am zâmbit. Pe el îl rugasem să pregătească sus, la ferma viticolă, masa pentru secretarul Țăpoi. Contabila chicotea cu nasul în darea de seamă pe care tocmai o bătea la mașină. Într-adevăr, a doua zi dimineață, la puțin timp după ce am ajuns la primărie, doctorul veterinar de la Consiliul Unic, însoțit de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aflase că mama lui primăriță este invitată la masă în fiecare zi și cu un fler demn de un „primar”, așa cum era poreclit, la numai câteva minute după ce masa era pusă, apărea însoțit de cele mai multe ori de inginerul de la ferma viticolă și de un milițian. Datorită acestor mese copioase, în câteva luni, am reușit să îndeplinesc cu bine sarcina primită cu ocazia instalării, și anume aceea de a mă îngrășa. Cred că a fost sarcina pe care am îndeplinit-o cel
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
s-au stabilit acolo, construindu-și casele pe marginea șoselei, unii cu autorizație de la primărie, cei mai mulți fără. Erau românizați și încercau să trăiască la fel ca românii. Unii lucrau prin orașe, pe șantiere, la munci necalificate, iar alții la fermele viticole sau în C.A.P.-uri. Profesorii de la școală mergeau adeseori pe la casele lor pentru a-i aduce pe copiii acestora la școală. Adeseori refuzau să-și înscrie copiii la școală pe motiv că sunt săraci și nu au bani pentru
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
acele momente tensionate. Soția casierului mi a ieșit înainte și mi-a șoptit bucuroasă: Soțul tău vine cu o mașină să te ia! Du-te cu mașina noastră și adă-l pe Mișu! Pe drum m am oprit la ferma viticolă. Inginerul, pe care îl credeam prieten, a refuzat să-mi vorbească, întorcându-mi și acesta spatele. Când ne-am întors cu băiatul, soțul mă aștepta cu mașina unei vechi prietene. Am plecat spre oraș. Grupuri de elevi însoțiți de câțiva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
răspândire pe versanții cu înclinări mari din bazinul Bahluiețului. Un „comportament” asemănător teraselor agricole îl au și rambleele construite în lungul văilor râurilor, dar și debleele. Despăduririle și introducerea terenurilor în circuitul agricol -pentru pășuni, fânețe sau diverse culturi horticole, viticole sau agricole- constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anii `70 a fost acoperit de o pădure de salcâmi
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
răspândire pe versanții cu înclinări mari din bazinul Bahluiețului. Un „comportament” asemănător teraselor agricole îl au și rambleele construite în lungul văilor râurilor, dar și debleele. Despăduririle și introducerea terenurilor în circuitul agricol - pentru pășuni, fânețe sau diverse culturi horticole, viticole sau agricole - constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anul 1970 a fost acoperit de o pădure de salcâmi
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
întreținute; k.) Servicii de asistență sau Crucea Roșie. Art. 11 - Lucrările de folos local vor putea avea ca obiect: a.) Curățirea islazurilor, a drumurilor de exploatare și a hotarelor; b.) Distrugerea paraziților vegetali și animali ai culturilor agricole, pomicole și viticole; c.) Combaterea animalelor, păsărilor, omizilor și insectelor vătămătoare agriculturii; d.) Lucrări agricole. Capitolul IV Persoanele chemate la munca de folos obștesc Art. 12 - Tineretul din școlile primare, secundare, profesionale și cele de învățământ superior, va presta munca după programul și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al României (20 februarie 1935); 7. Problema drumurilor în Basarabia (ing. Profiri, 7 aprilie 1935). În anul curent acest ciclu urmează în continuare și a început vineri 20 martie cu comunicarea d-lui Vl. Cristi, fost ministru, despre „Valorificarea producției viticole” și a d-lui prof. Th.Al. Știrbu, „Valorificarea producției prin organizarea desfacerii”, la 27 martie 1936. Ciclul continuă cu comunicările d-lor M. Costețchi, „Valorificarea producției pomicole” (3 aprilie 1936); C. Georgescu-Vrancea, „Înrâurirea organizației de stat și a legislației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la beci, a intrat la noi cu coada aia de mătură și ne-a lovit de am ieșit toți în fugă și nu ne-a mai trebuit țigări. C. I.: Cum se purtau rușii? R. R.: Râmnicu Sărat era zonă viticolă și erau cetățeni care aveau mii de litri de vin. Rușii erau mari băutori și veneau de cumpărau vin de la ei. Săreau peste gardul Regimentului. Mulți au murit de băutură. De exemplu, doi ofițeri care stăteau la gazda noastră au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
suprafață agricolă de 400.538 hectare, din care proprietate privată 395.665 hectare. Suprafața agricolă pe categorii de folosință se prezenta astfel: 287.271 hectare arabil, 86.823 hectare pășuni, 7.580 hectare fânațe, 15.973 hectare vii și pepinieră viticolă, 3.890 hectare livezi și pepinieră pomicolă. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră totalizau 78.897 hectare, o suprafață de 8168 hectare erau ocupate de ape și bălți, iar 44.237 hectare erau recenzate la categoria „alte suprafețe". În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
august 1926, cănd Leizer Barat, unul din numeroșii negustori evrei, își înscrie firma de comerț cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Articolul 1 (1) Bunurile agricole pot fi arendate în condițiile legii. ... (2) Prin bunuri agricole care pot fi arendate se înțelege terenuri cu destinație agricolă, și anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantațiile de hamei și duzi -, pășunile împădurite, terenurile ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice, platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot
LEGE nr. 16 din 5 aprilie 1994 (*actualizată*) Legea arendării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109974_a_111303]