2,289 matches
-
trădat. Se simțea din ce în ce mai rău. Organismul său îi cerea substanța cu care se obișnuise. Familia a observat schimbarea și i-a acordat ajutorul de care avea nevoie.Medicii i-au îngrijit trupul, iar cei dragi i-au alinat sufletul. După vizionarea filmului am înțeles că nu este bine să apelezi la droguri, că acestea îți pot cauza neplăceri, dureri, mari suferințe sau chiar moarte.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by SIMONCA CRISTINA, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2018]
-
prin lecturi repetate despre trecutul istoric, eroi legendari, elevul ajunge să compună adevărate compoziții istorice sau să profileze portrete de eroi. Documentarea în acest caz se poate face prin literatură, prin vizite la muzee istorice, cetăți, biblioteci sau chiar prin vizionarea unor filme. La geografie, singura prezentare care dă idee despre mărimea și așezarea unui ținut este planul sau harta, când elevul, întâlnind denumiri în cursul lecțiilor va cerceta harta, el va obține și stăpâni cele mai variate și mai complexe
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
va desena singur harta, o colorează și va face însemnări desenate pe conturul ei, harta va primi viață și în imaginația lui. Diferite forme de relief, particularități ale regiunilor geografice se pot intui prin desen. Prin studierea cărților, albumelor geografice, vizionarea de filme documentare geografice copiii își formează idei clare asupra caracteristicilor unei țări, ale unei zone și pot cunoaște aspecte etnografice, culturale sau alte moduri de viață. În științele naturii desenul este folosit la reprezentarea diferitelor aspecte morfologice ale plantelor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
excursii, la vizite sau să procure materiale pentru observări, experimente, experiențe. În lecții sau cu alte ocazii, își împărtășesc părerile, ideile, își comunică rezultatele unor experiențe făcute acasă, se contrazic sau se completează când e vorba de informații culese din vizionarea unor emisiuni televizate, reviste pentru copii, albume, atlase, enciclopedii. Se creează la elevi o atitudine activă, orientată spre găsirea și soluționarea problemelor, adoptând metode și procedee de la alte discipline; munca cu manualul, povestirea, exercițiul, problematizarea. Activitatea elevilor capătă fluiditate și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un răspuns controverselor asupra rolului televiziunii în violența tinerilor. A spune că „un copil știe să facă diferența între violența fictivă și cea reală” nu e compatibil cu observațiile făcute și se poate dovedi periculos. Alți psihologi au explicat cum vizionarea unor filme violente sfârșește prin a modifica comportamentul tinerilor. Russell Geen, de la Universitatea Missouri, și Brad Bushman, de la Universitatea Iowa, au adunat voluntari pe care i-au împărțit în două grupuri. Primul grup trebuia să privească un film cu scene
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
provoacă mai puține emoții și respingere, pentru că sunt repetate. Copiii expuși în mod regulat la astfel de scene privesc cu mai puțină repulsie ideea de a comite acte violente sau de a asista la acestea. Alte experimente au arătat că vizionarea regulată a unor programe violente produce o adevărată desensibilizare emoțională a telespectatori: în timp ce unui telespectator mai puțin obișnuit cu aceste scene îi crește ritmul cardiac și transpiră mai mult când vede scene de nesuportat, un telespectator frecvent și „înrăit” nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unui american alb care încerca să-și reconstruiască casa în mijlocul unui câmp de ruine, iar cealaltă parte priveau același reportaj, unde, de această dată, era filmată o persoană de culoare care încerca să-și construiască casa. La sfârșitul timpului de vizionare, voluntarii au completat un chestionar pentru a indica ce ajutor financiar erau gata să ofere victimelor uraganului Katrina și în ce măsură considerau că guvernul s-a ridicat la înălțimea situației pentru a veni în ajutorul sinistraților. Voluntarii care au văzut reportajul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
câțiva ani în Belgia a arătat că analizăm prea puțin discursul politic, fondându-ne, în schimb, pe apartenența autorului său pentru a ne crea o impresie rapidă și autonomă în același timp. Psihologul Gert van der Linden a oferit spre vizionare unui număr de 144 de membri ai Partidului Socialist Flamand înregistrarea video a unui discurs cu privire la politica portuară a Belgiei. Discursul era ținut de un responsabil local, care era prezentat fie ca membru al partidului socialist, fie ca membru al
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scenele acestea veneau chiar după reclamă și vă aminteau de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e ceea ce numim congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham, de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care apăreau poziții lascive) sau fără conotație sexuală (reclamele pentru alimente). La încheierea vizionării psihologii au cerut participanților să-și amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai greu reclama care era inserată în programul „Sex and the City” decât în programul „Malcolm”. Un element important e că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arăta această reclamă le era dat să citească după caz un articol de presă în care se vorbea despre condițiile de siguranță la bordul avioanelor (tema dominantă era siguranța) sau un articol despre noii îmbogățiți în domeniul petrolier. După aceste vizionări li s-a cerut să-și aducă aminte ce marcă de mașini apărea în reclamă și să precizeze dacă, eventual, aveau intenția să cumpere acest automobil. Rezultatele au arătat astfel că atunci când au văzut reportajul despre condițiile de siguranță în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
carburant. Va fi vorba astfel despre orientarea telespectatorului spre o bună analiză. Și pentru aceasta trebuie introdusă în creierul său preocuparea pentru securitate în ideea că această preocupare va rămâne prezentă pentru câtva timp în mintea lui cel puțin în timpul vizionării reclamei. În acest caz vorbim despre „activarea cognitivă”: reportajul care precede reclama trebuie să activeze noțiunea de siguranță în mintea consumatorului. Astfel un reportaj despre siguranță (pe străzi, la bordul avioanelor, în întreprinderi etc.) orientează creierul spre un mod cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
memorare a produsului de către consumator. Studii în psihologie au arătat că frecvența tăieturilor cresc șansele ca un spectator să-și amintească ce a văzut. În următorul experiment, psihologii Paul Bolls, Robert Potter și Annie Lang au dat unor voluntari spre vizionare spoturi publicitare de 30 de secunde în care frecvența tăieturilor era mai mult sau mai puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine, un ultim
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Emoțiile negative și nevoia de a mânca Telespectatoarea care este pradă unei crize de lipsă de stimă de sine poate fi determinată să mănânce necontrolat, după cum arată un studiu: Psihologul Michael Macht a adunat 113 voluntari pentru o ședință de vizionare cinematografică: participanții trebuiau să privească un fragment dintr-un film în care un băiețel afla despre moartea tatălui său. Ei resimțeau evident emoții negative, fapt confirmat de un chestionar completat la încheierea ședinței. Imediat după aceea, o parte dintre voluntari
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
narativ auto-referențială”, o mică povestioară în care cititorul are rolul principal: „Imaginați-vă cu pantofii Westerly în picioare, alergând pe aleile parcului, respirând aerul începutului de toamnă. Sunteți în formă în dimineața asta, parcă aveți furnici în picioare etc.” După vizionarea reclamei voluntarii trebuiau să completeze chestionare care măsurau starea de spirit (sentimente pozitive de relaxare sau proastă dispoziție) și cât de mult apreciau marca. De fapt, ei răspundeau la chestionare destinate să evalueze cât erau de „prinși în mrejele reclamei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atentă; aproximativ 50 % sînt atrase de elementele interactive și multimedia prezente în expoziție. 3. Cuplurile conversează rar; studiază îndelungat materialele explicative; rămîn mult în fața obiectelor de muzeu; nu sînt dispuse către programele interactive. 4. Grupurile de adulți timpi particulari de vizionare (între 30 secunde și 1 minut/exponat); lectură parcursă superficial; cînd grupul este compus din femei există o disponibilitate redusă pentru activitățile interactive. În privința coeziunii grupurilor, același studiu identifică: a. în 17,5 % din cazuri o coeziune slabă: membrii grupului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
timpului liber la copilul școlar, în mediul urban și rural. Componenta timp liber personal pentru segmentul tinerilor din mediul urban este asociată de cei intervievați cu activități pe calculator, în mod deosebit jocuri, jocuri în rețea și discuții pe chat, vizionarea unor filme la cinematograf, sau urmărirea programelor TV. Ne-ar fi interesat în mod deosebit să cunoaștem frecvența acestor activități, timpul mediu alocat. Oricum, constatăm impactul covîrșitor pe care îl au media și rețelele de comunicare virtuală, un interes deosebit
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și, în final, să evite refularea micilor frustrări. Ele aduc răspunsuri la evenimentele recente. Vizează preocupările de moment și ignoră impresiile puternice trăite în ziua respectivă. De exemplu, dacă cineva visează o crimă sau monștri atunci când a adormit imediat după vizionarea unui film de groază, visul trebuie considerat ca o reacție emoțională (frică, teroare) la stimul (filmul). Nu are rost să se caute semnificații ascunse atunci când se interpretează un astfel de vis. În același mod, o mamă care pregătește cu febrilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
are un caracter mirific, pozitiv și ideal, în expresiile curente, coșmarul se articulează în jurul viziunilor de infern și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce îl copleșesc. Poate fi urmarea citirii unei cărți sau a vizionării unui film care a genera angoase (monștri, scene violente etc.).Prin funcția de eliminare a stresului, coșmarul disipă emoțiile negative de peste zi. Posedă, în această măsură, un caracter sănătos, deoarece permite identificarea temerilor și exteriorizarea lor. Dacă angoasele nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
străine este prea puțin controlat și că se difuzează astfel pelicule neconforme cu ideologia și programul partidului. Ca măsură, s- a trasat ca sarcină Serviciului Difuzării Filmelor din cadrul Direcției Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor (DRCDF) să alcătuiască o comisie de vizionare a filmelor de import. Comisia SDF acționa fie prin respin gerea filmelor considerate necorespunzătoare, fie prin tăierea unor imagini, secvențe și chiar acte întregi, filmul în cauză fiind pur și simplu falsificat pentru uzul spectatorilor români. În felul acesta, ani
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fermă ; - secvența bătăii finale dintre negri, fermieri și bandiți ; - replica referitoare la triburile negre din Israel [27 august 1973]. Aceste vivisecții practicate pe peliculă erau însoțite și de scrupule „estetice”, ca la coaserea unui cadavru scos de la autopsie : Comisia de vizionare a filmelor revizionînd copia prescurtată cu 30’ a filmului DOI PE UN BALANSOAR a făcut observația de mai jos, de care vă rugăm să țineți seama. „A se verifica dacă toate tăieturile sunt făcute corect în sensul racordului și în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tăieturile sunt făcute corect în sensul racordului și în special secvența de la început, de la bal, cînd eroii se cunosc” [10 septembrie 1973]. Pe documentul bătut la mașină este adăugat, scris de mână : Tăieturile sunt făcute grosolan și se observă la vizionare că s- a operat în film. Acest lucru trebuie evitat și corecturile refăcute în această idee. Cenzura avea, deci, și o componentă „artistică”, tindea să creeze un alt film pentru publicul românesc, după ce tăiase nu mai puțin de o jumătate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
între replicile : „Familia este temelia statului totdeauna am spus” (se taie inclusiv această replică), pînă la replica : „Așa e. Noi sîntem temelia statului” (inclusiv această replică). Vă rugăm să se distrugă pilotul rezultat. Deci, în cazurile considerate de către comisia de vizionare deosebit de „periculoase”, se recurgea și la „arderea pe rug” a peliculei. În perioada 1968-1973 au fost supuse cenzurii, printre altele, următoarele filme celebre care au rulat în cinematografele din România : La dolce vita (regia Federico Fellini), La nord prin nord
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e roșie. Ambulanța-dric, scăpată de sub control, glisează la vale și lovește o mașină roșie. În paralel, privind totul de sus, de la o fereastră, Theodorescu își taie venele cu un ciob, după care se împușcă. Îmi amintesc discuțiile dintre spectatori după vizionare : „Ai văzut, domne, svastica s- a făcut cioară roșie, e comunismu’, și mașina aia roșie e Partidu’ lovit de Securitate ! Nebunu’ ăla era nea Nicu, ce mai ! Aplaudau ăia ca la Sala Palatului !”. Miza filmului apare acum destul de clar. Folosind
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]