5,858 matches
-
implicarea specialiștilor din unele spații universitare. În prezent, practicile de dezvoltare comunitară sunt promovate nu numai de ONG-uri, ci și de agenții guvernamentale sau de instituții locale. Procesul major este cel al profesionalizării și instituționalizării practicilor respective. Un întreg vocabular specific este tot mai prezent în spațiul public prin termeni sau sintagme precum facilitator, promotor local, agent comunitar, participare comunitară, dezvoltare comunitară, dezvoltare comunitară durabilă, capital social, supervizor de proiecte comunitare etc. Volumul de față se subscrie acestui trend al
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitară, cât și printre cei care le „consumă” ori au statutul de „observatori” - care se îndoiesc de rostul unor astfel de proiecte. Într-un fel, scrie S. Sampson (2002), referindu-se la spațiul postsocialist din Europa de Est, au dreptate: Există un vocabular straniu, ca un „limbaj de lemn” [...]. A face ceva mai bine este numit capacity building. A atribui controlul altcuiva se numește empowerment. A comunica informația se numește „transparență”. A încerca să vezi ce se mai întâmplă se numește networking. A
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mecanismelor de suport „inventate”, „experimentate”, „împrumutate” sau pur și simplu „clonate” de diferiți actori instituționali pentru a stimula dezvoltarea comunitară în spațiul rural și urban românesc. Între acestea se înscrie și facilitarea comunitară, o expresie care nu a intrat în „vocabularul social” și care este destul de recentă și din punct de vedere juridic. Utilizată inițial în contextul strategiei FRDS pentru a desemna o modalitate de creștere a accesibilității comunităților „fracturate” la proiectele FRDS, facilitarea comunitară a fost preluată și re-semnificată de către
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ce stă sub marca unui casus belli se dispută Între un nivel emis de autoritățile comuniste, organele de represiune, Securitate, armată și miliție și un altul emis de combatanții anticomuniști. În primul nivel al discursului public se poate inventaria un vocabular exclusiv stigmatizator, diseminat În adjective sau În sintagme În care reverberează atât ura de clasă, cât și tendința de expulzare a acestor grupuri În afara legii, a ordinii și a normalității. Perioada de elaborare a acestui vocabular cunoaște două etape. O
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se poate inventaria un vocabular exclusiv stigmatizator, diseminat În adjective sau În sintagme În care reverberează atât ura de clasă, cât și tendința de expulzare a acestor grupuri În afara legii, a ordinii și a normalității. Perioada de elaborare a acestui vocabular cunoaște două etape. O primă etapă o constituie anii 1947-1962, perioadă În care grupurile de rezistență erau active, iar formulările aveau o anumită tranșanță, o anumită radicalitate eliptică determinată de starea de război ce reclama impunerea sau formarea unei opinii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de rezistență erau active, iar formulările aveau o anumită tranșanță, o anumită radicalitate eliptică determinată de starea de război ce reclama impunerea sau formarea unei opinii publice potrivnice acestor grupuri de rezistență și În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
război ce reclama impunerea sau formarea unei opinii publice potrivnice acestor grupuri de rezistență și În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a unui maniheism pe care regimul comunist trebuia să-l prelungească și să-l acrediteze sub marca unui elementar conflict instalat În istoria imobilă, acela dintre bine și rău, mai ușor acceptat și asumat de percepția publică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și să-l acrediteze sub marca unui elementar conflict instalat În istoria imobilă, acela dintre bine și rău, mai ușor acceptat și asumat de percepția publică. În perioada de după Înfrângerea și dezactivarea mișcării de rezistență armată anticomunistă se emite un vocabular mai temperat și deopotrivă mai ideologizat. În condițiile În care comunismul și „realizările revoluționare” s-au instalat În lumea românească, este un vocabular ce conturează și exprimă victoria postbelică. Acest vocabular, indexat Într-o legimitate istorică imediată, este În fond
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de percepția publică. În perioada de după Înfrângerea și dezactivarea mișcării de rezistență armată anticomunistă se emite un vocabular mai temperat și deopotrivă mai ideologizat. În condițiile În care comunismul și „realizările revoluționare” s-au instalat În lumea românească, este un vocabular ce conturează și exprimă victoria postbelică. Acest vocabular, indexat Într-o legimitate istorică imediată, este În fond tot o prelungire a luptei de clasă pe care ideologia comunistă a aplicat-o cu succes. Victoria Împotriva rezistenței anticomuniste Încorpora note eroizante
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dezactivarea mișcării de rezistență armată anticomunistă se emite un vocabular mai temperat și deopotrivă mai ideologizat. În condițiile În care comunismul și „realizările revoluționare” s-au instalat În lumea românească, este un vocabular ce conturează și exprimă victoria postbelică. Acest vocabular, indexat Într-o legimitate istorică imediată, este În fond tot o prelungire a luptei de clasă pe care ideologia comunistă a aplicat-o cu succes. Victoria Împotriva rezistenței anticomuniste Încorpora note eroizante, fapt ce induce construirea unei „religiozități” sui-generis În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
instituționaliza Într-un panteon al luptei și martirajului comuniste. Rapoartele de bilanț Întocmite În 1968 cu prilejul aniversării a 20 de ani de la Înființarea Securității, cu vădite rațiuni să legitimeze abuzurile și crimele comise de organele de represiune, instalează un vocabular articulat nu de cuvinte scurte, eliptice, tăioase, războinice, ci derulat la nivelul unor sintagme elaborate ideologic precum: „lupta cu dușmanul pentru apărarea cuceririlor revoluționare”, „elemente dușmănoase”, „dușmanii patriei”, „dușmanii clasei muncitoare”, „grupuri de rezistență” etc. Substituirea apelativului „bandit” cu „dușman
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală are ca scop principal transmiterea de informații și rezolvarea de probleme în situații constrânse de reguli sociale și de „etichetă”, când vorbitorii recurg la structuri gramaticale complexe și la vocabular elevat sau de specialitate. Gradul de intimitate dintre interlocutori este determinat de stadiul în care se află relația interpersonală (vezi supra, 2.2) și se măsoară prin numărul temelor abordate de interactanți și prin profunzimea cu care sunt acestea discutate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
to universe apart from the cognitive map, and this map is recoverable from the structures of language” (Givón:1979, 351). 2.1.1. Lexicul Cuvintele nu numesc realități universale, ci realități construite cultural pe baza unor percepții sociale determinate, convenționale. Vocabularul fiecărei limbi reflectă experiențele particulare ale unei comunități date („Vocabulary is a very sensitive index of the culture of the people” - Sapir, 1949, p. 27). Realitatea, ca fapt obiectiv și continuu, există; diferă doar modul în care, prin intermediul limbii, diverse
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de o parte, sunt expresia culturii, iar pe de altă parte dobândesc semnificație în contextul dinamic creat de cultură. Diferențele culturale dintre emoții se plasează la nivel psihologic și acțional (vezi Capitolul 1, § 6) și se reflectă în plan lingvistic-comunicativ. Vocabularul emoțiilor este diferit de la o limbă la alta: termenii prin care sunt numite stările interioare sunt mai mulți sau mai puțini, iar partiția lingvistică a stărilor afective diferă, astfel încât pot exista stări interioare numite de cuvinte separate în unele limbi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semnificare, percepțiile, efectele produse în cadrul interacțiunii. De aceea, a vorbi o limbă străină, limba celuilalt, nu este o garanție a comunicării eficiente dintre indivizi. A vorbi o limbă străină înseamnă mai mult decât a-ți însuși regulile de structură și vocabularul limbii respective, înseamnă a vehicula semne și simboluri în maniera validată de cultura respectivă. „Dacă învățăm limba celuilalt, dar nu și cultura lui, riscăm să ne facem de râs fluent” (Sukwiwat, 1981, apud FitzGerald, 2003). Configurația schimburilor verbale este variabilă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de comunicare. Adaptare interacțională: interlocutorii vor respecta luarea de cuvânt a interlocutorului, neîntrerupând și producând intervenții de dimensiuni aproximativ egale cu ale interlocutorului. Vorbire simplă: indiferent de limba comună folosită în interacțiune, vorbitorii ar trebui să se limiteze la un vocabular restrâns și la structuri gramaticale simple, pentru a evita confuzii și complicații suplimentare, determinate de niveluri diferite de cunoaștere a limbii de interacțiune. Evitați structurile negramaticale, nenaturale, neconforme limbii de interacțiune: simplificările exagerate, bazate pe incorectitudine gramaticală și destructurare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai autentică sau pură limbă romanică), împărtășind cele mai multe trăsături cu romanitatea din cealaltă zonă laterală, din Peninsula Iberică. Structura sa gramaticală este fundamental latină, cu puține elemente slave (incert neutrul, vocativul în -o, câteva desinențe de origine slavă); în schimb, vocabularul are mai multe straturi etimologice, româna păstrând cuvinte din limbile tuturor culturilor cu care a intrat în contact direct sau livresc, deși vocabularul fundamental al limbii este esențialmente romanic. Reflexul în limbă al eclectismului culturii române îl reprezintă caracterul eterogen
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
latină, cu puține elemente slave (incert neutrul, vocativul în -o, câteva desinențe de origine slavă); în schimb, vocabularul are mai multe straturi etimologice, româna păstrând cuvinte din limbile tuturor culturilor cu care a intrat în contact direct sau livresc, deși vocabularul fundamental al limbii este esențialmente romanic. Reflexul în limbă al eclectismului culturii române îl reprezintă caracterul eterogen al lexicului. Ca și în societate, și în lexic s-a manifestat aceeași capacitate de adaptare la schimbări succesive, prin adoptarea rapidă și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lexic s-a manifestat aceeași capacitate de adaptare la schimbări succesive, prin adoptarea rapidă și mimetică a unor elemente dintr-o nouă limbă și prin renunțarea, la fel de rapidă, la elementele considerate inutile la un moment dat. Diversitatea straturilor etimologice conferă vocabularului limbii române un caracter pitoresc: groapă, copac, măgar, balaur, barză (cuvinte din substratul traco-dac); a ara, boală, boier, ciocan, a citi, a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la acesta; această trăsătură internă a discursului monologal poartă numele de dialogism. Emițătorul produce acte de limbaj prin creație și imitație. El folosește în mod creativ limbajul, producând enunțuri personale pe baza unor reguli recursive de gramatică și a unui vocabular, pentru a-și exprima idei, sentimente, atitudini personale; în același timp însă, el imită acte de limbaj produse de ceilalți oameni în împrejurări similare, deci folosește limba așa cum o fac și ceilalți membri ai societății. Orice eununț poartă în el
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]