9,695 matches
-
zestre a Ilincăi Brâncoveanu și din înscrisul care inventaria bijuteriile din dota Bălașei, fiica lui Iordache Cantacuzino (măritată în 1730). Bogăția fetei de boier nu era cu mult mai prejos decât cea a fiicei de Voievod (vezi Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 477). 155. Vezi Ștefan D. Grecianu, op. cit., p. 293-294. 156. Vezi, S. B. Dașkov, Dicționar de împărați bizantini, traducere de Viorica Onofrei, și Dorin Onofrei, București, Editura enciclopedică, 1999, p. 104, 179-182
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiul său Neagul și-au lăsat toată averea jupâniței Vișa, admițând ca „ea să fie volnică să dea averile [...] cui va voi ea”. Prevedere înțeleaptă, căci, în 1584, în ziua de Paște, capul marelui paharnic va cădea din porunca Domnului. Voievozii întăreau hotărârile cu caracter testamentar luate de boierii lor. Radu de la Afumați confirma un act prin care „nimenea să nu aibă amestec, ci să fie celor rămași dintr-înșii și fiilor lor”, consfințind deciziile luate de logofătul Balaur și de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiilor lor”, consfințind deciziile luate de logofătul Balaur și de soția sa Ana. Câteva decenii mai târziu, la 8 iunie 1580, Mihnea Turcitul întărea („am văzut Domnia Mea și am citit și cartea răposatului părinte al Domniei Mele la Alexandru voievod”) ocinile și vecinii jupâniței Neaga, văduva armașului Danciul, lăsați ei (în Ciocorăști și Văcărești) prin diată de soțul ei („ocinile și vecinii din Cocorăști și din Văcărești și casele și viile câte sunt și toate averile și sculele și țiganii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și, la fel, nimeni să n-o deposedeze de bijuteriile și veșmintele primite de la soț. Câteodată bărbații ce alcătuiau diate puneau condiții. Soția moștenitoare putea stăpâni averea doar dacă își ținea văduvia „cu cinste”. Ei încheiau uneori aceste înțelegeri în fața Voievodului, care, confruntându-le, le transforma în acte oficiale. „Iar apoi - scrie Mircea Ciobanul într-un act din 16 iunie 1545 - a venit dregătorul Domniei Mele [era vorba de pârcălabul Badea, cel însurat cu Caplea], [...], înaintea Domniei Mele, cu jupânița lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-lea. Marele vistier Iordache Ruset, un grec înmormântat în Moldova și însurat de trei ori, își făcea testamentul către sfârșitul anului 1720, privilegiind-o, cu siguranță, pe Safta, cea de-a treia sa nevastă, fiică a marelui logofăt Nicolae Racoviță (Voievodului Mihai Racoviță îi era mătușă). Și Ilie țifescu, marele spătar zis și Frige-Vacă (Cantemir, în Istoria ieroglifică), a ales pentru acest boier, amestecat între altele și în omorârea fraților Costin, o hieroglifă a șireteniei - este Vulpea, cel însurat cu o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date fetelor intrau ocini, sate, vii etc., de regulă cumpărate (Vlad Voievod Călugărul a cumpărat pentru sora sa Cristiana o jumătate de sat; un Radul al Colții achiziționase, în 1556, mai multe moșii, pe care le-a dat „jupânesii lui Dobromir, marele vistier” ca zestre; un act din iunie 1632 arată că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trecând pe seama Domniei) - în a căror posesie femeile intrau uneori cu dificultate din cauza rudelor soțului defunct - le atestau văduvelor funcția de „cap de familie” pe care le-o rezerva noua stare socială. în testamentul făcut la 28 februarie 1620, fostul Voievod Radu Șerban (bolnav de podagră) lăsa toată averea celor două fiice, Ancuța și Elena (Elina), dar cerea ca Doamna Elena, soția sa, să se folosească, atât cât va trăi („însă cu această tocmeală, că până unde va fi doamna mea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre ale mele moșteniri, cât și pre ale mumei lor”), „înfrățiți” („să fie frați pre moșii și pre țigani”) abia după moartea mamei lor. „Femeile mâhnite”, văduve pretinse ori legitime - o lume deloc monotonă „Văduvele” ascunse Li se întâmpla deseori Voievozilor (sau viitorilor voievozi) să presare prin țară „roade” ale unor iubiri fugare, „fii naturali” („fecior de féliul lui” îi denumea Pravila lui Eustraie Logofătul pe acești fii nelegitimi făcuți „cu o țiitoare știută”), care erau îndeobște recunoscuți drept coborâtori din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moșteniri, cât și pre ale mumei lor”), „înfrățiți” („să fie frați pre moșii și pre țigani”) abia după moartea mamei lor. „Femeile mâhnite”, văduve pretinse ori legitime - o lume deloc monotonă „Văduvele” ascunse Li se întâmpla deseori Voievozilor (sau viitorilor voievozi) să presare prin țară „roade” ale unor iubiri fugare, „fii naturali” („fecior de féliul lui” îi denumea Pravila lui Eustraie Logofătul pe acești fii nelegitimi făcuți „cu o țiitoare știută”), care erau îndeobște recunoscuți drept coborâtori din familiile domnitoare (sigur
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
consemna un călător străin: „La români, urmează deopotrivă, la domnie, copiii nelegitimi ca și cei legitimi. Căci de este îngăduit tuturor îndeobște de a avea două și trei soții, iar boierilor și celor mai de seamă chiar mai multe, iar voievozii sunt slobozi să aibă cîte vor [...] ei totuși iubesc pe copiii țiitoarelor tot atât de mult cât și pe copiii [soției] fără vreo piedică din faptul că aceia sunt [copii] de concubine, și toți sunt socotiți legitimi și vin la moștenire”), o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Numai că istoricii presupun că Răreșoaia cea frumoasă n-a fost descendentă și nevastă de negustor din Hârlău, ci era o coborâtoare din neamul boierilor Cernat, care aveau pământuri întinse pe lângă lacul Brateș. Aci s-ar fi și născut viitorul Voievod într-un an ce a rămas necunoscut. O altă ipoteză o socotește pe Maria Rareș coborâtoare din spița logofătului Isaia de la Baia, atestat pe vremea lui Alexandru cel Bun. Era boieroaică, deci, această Marie, căreia Pomelnicul Mânăstirii Probota (cel săpat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamnei Anastasia, care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri și a fost îngropată aici în anul 7066 [1558], indiction 1, crugul lunii 17, al [soarelui?] 11, luna mai în 2”. A ajuns la noi și numele mamei lui Iancu Sasul (Voievodul care avea să fie ucis la Lvov, în 1582) - Ecaterina, o săsoaică din Brașov (cronicarii țin minte că Iancu era „sas” și „luteran”), pe care Petru Rareș (și el tată al multor copii, făcuți cu cele două soții legiuite - Maria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-lea a fost fiul lui Alexandru cel Bun - făcut cu Doamna Marina - ori al unui alt Bogdan, frate cu Alexandru cel Bun) - și cu Mihai Viteazul, fiu [venirea lui pe lume a stârnit mari și lungi dezbateri între învățați] al Voievodului Pătrașcu cel Bun - cel care își deteriorase „imaginea” la înalta Poartă din cauza numărului mare al ibovnicelor - și al Teodorei [Tudora] Cantacuzino, soră a lui Iane banul. Oltea (de fel, probabil, din țara de Jos, de pe Valea Trotușului; se știe că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o veritabilă Doamnă, chiar dacă locul ei rămâne între „văduvele nenuntite”. Un „loc de văduvă” disputat Doamna Ilisafta (Safta) n-a fost cea dintâi care a părăsit Curtea lui Gheorghe Ștefan de la Szettin (Sczeczin) din Pomerania. Primul a plecat de lângă fostul Voievod, bolnav de podagră și cu resursele financiare împuținate, hatmanul Vasile Ceaurul, fratele său, cu ai lui (mai puțin Constantin Nacul, care își zicea Nacolovitz - „Constantinus Nacul Moldavus Celsissimi Principis Moldaviae Colonellus”). L-a lăsat pe Vodă apoi Doamna Safta. Neculce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin plecare, stingerea unei relații. într-adevăr, „titulară” a patului voievodal era de mai mult timp, verosimil, Ștefana Mihailovna, o roabă eliberată de Doamna Safta, rusoaică (N. Drăganu) sau, poate, circaziană (Constantin Gane), credincioasă țiitoare a Domnului. Munteanul aflase că Voievodul „nu o iubiia [pe Doamna Safta], că avea țiitori”. La fel și Ion Neculce: „Și el ș-au luat o slujnică țiitoare dintru aceli țări streine. Iar Doamna Safta au trăit aice în țară cu multă vreme și după moartea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe soția care pleca. întoarsă acasă, Ilisafta (care, „în domnie”, își punea în scrisori o intitulatio voievodală, de act solemn: „Ilisafta gospodža gospodinu lo Georgie Stefan voevoda, božieju milostiju gospodar Zemli Moldavskoi” - Ilisafta Doamna, a Domnului Io[an] Gheorghe Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al țării Moldovei) iscălea tot ca „Doamnă” a țării și își imprima pe epistole pecetea cu capul de bour. N-a dus un trai ușor în Moldova cea care își ajutase soțul să facă din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
funcție importantă în scenariul complotului, furnizând - printr-o plecare la țară, unde a căzut „boleacă” - pretextul pentru ca uneltitorul - actor de talent în stare să afișeze o „față scornită de mare mâhniciune” - să se poată îndepărta de Curte și de ochiul Voievodului, spre a se întâlni cu oștile ce-i veneau în sprijin; stupefiantă remarca unui Vasile Lupu credul: „Ce omŭ fără cale, logofătul! Știindu-și giupâneasa boleacă, și nu o ține aicea cu sine!”) o conspirație reușită. Doamna Safta i-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca Doamnă - în grațiile unui Petru Șchiopul „neatent” la faptul că era „bătrân, bolnav, rătăcitor și șchiop” [N. Iorga]); ea va ajunge și stăpână a castelului din Bozea, dar, mai târziu, se va mărita cu grecul Aslan, neam cu fostul Voievod - căci era fiu al sorei lui Petru Șchiopul, Alexandra, țiitoarea (un fel de „instituție” în preajma Domnilor români; iubitele lui Mihai Viteazul pot depune mărturie) ce se aflase până atunci în suita Doamnei (căreia i-a fost, după toate probabilitățile, roabă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei protector (căruia i-a vegheat ultimele clipe), bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne, Ștefana Mihailovna că anii de conviețuire cu Gheorghe Ștefan îi dăduseră și niște drepturi de legitimare, căci își iscălea în latinește (logofeții defunctului Voievod își făceau încă datoria), ca „relicta vidua ac principissa” „Celsissimi Mold. Princips” (deși recunoștea că „non sit per leges legitima uxor”), scrisorile pe care le trimitea, după sprijin, pe continent, și încerca să salveze averea, câtă mai rămăsese, a fostului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trimitea, după sprijin, pe continent, și încerca să salveze averea, câtă mai rămăsese, a fostului Domn. între cei ce râvneau la bunurile voievodale se afla și Grigore I Ghica, trăitor atunci la Viena, care se declara rudă după nevastă cu Voievodul Moldovei (tocmai el, fostul inamic) și arăta că nici nu poate fi vorba ca Mihailovna să fie soție a principelui, „întrucât cea dintâi soție este încă în viață, în a cărei casă se afla Ștefana ca sclavă, iar în urmă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se afla Ștefana ca sclavă, iar în urmă fu răscumpărată”. Ștefana Mihailovna a obținut totuși permisiunea să ducă în Moldova sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Gheorghe Ștefan și să-l îngroape - datorie de „văduvă” - la Mânăstirea Cașin, ctitorie a Voievodului. A plecat apoi, prin 1669, în Rusia, încercând să redeștepte interesul pe care se pare că i-l trezise țarului Alexei Mihailovici cu ocazia călătoriei lui Gheorghe Ștefan la Moscova. Visul ei de mărire a rămas, însă, doar un vis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiul lui Gheorghe Duca, fost domn al Moldovei, Ilinca (născută în 1682), în 1698, cu Scarlat Mavrocordat, fiul Exaporitului (figură însemnată a diplomației turcești; pacea de la Karlowitz l-a avut între negociatori) -, ne dăm seama că strategia matrimonială imaginată de Voievod împreună cu Doamna Marica (și care ținea seama de „pragurile de vârstă” impuse de practica socială a timpului: când s-au măritat, Stanca, Maria, Ilinca, Bălașa și Smaranda aveau cel mult 16 ani, iar Safta și Ancuța nu trecuseră de 13-14
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atunci era fost mare stolnic, dar va mai ocupa dregătorii importante în Divanul Moldovei). Nun i-a fost stolnicul Constantin Cantacuzino, unchiul tatălui său. Tot Constantin Cantacuzino l-a cununat - prin februarie 1709 - și pe Ștefan, al doilea fiu al Voievodului (1685-1714), care a luat-o pe Bălașa, fiica lui Ilie Cantacuzino (cel însurat cu Maria, fiica lui Miron Costin). Ștefan n-a avut o căsnicie lungă, căci Bălașa se va stinge pe 23 decembrie 1711. Safta (1687-1747) (a cărei foaie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Greceanu), după ce soțul ei fusese mazilit. Pe Anița (cea care venise, cu copilul ei, Constantin, la Istanbul cu tragicul convoi ce-l însoțea pe Vodă) a condamnat-o la văduvie porunca sultanului și împlinirea ei, pe 15 august 1714 (lângă Voievodul Brâncoveanu și fiii lui, a fost ucis atunci și Ianache Văcărescu - ginere al lui Vodă, după tradiție -, în fapt, om al lui de încredere, ca agă, și rudă cu Doamna Marica). Nici Ilinca n-a avut mai mult noroc. Soțul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încă trei ani, a fost crescut - de mama sa, Stanca, fiica marelui postelnic Constantin Cantacuzino - în mediul cantacuzinesc) din familia lui Antonie din Popești, Domn al țării Românești între 1669 și 1672. Era fiica postelnicului Neagu și nepoată a acelui Voievod („om de casa Cantacuzinilor”) ironizat de cronicarul Bălenilor și expulzat într-un ridicol al sărăciei doar prin transcrierea meniului de la masa domnească (urmare a dependenței totale față de „Postelnicești”, adevărații stăpâni ai țării): „[...] pentru ca să facă ce le va fi vrerea, cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]