2,754 matches
-
copiilor și ale femeilor. Până acum, lucrurile par ușor echilibrate: e bine că suntem aliații militari ai USA și e rău că suntem foarte săraci, practicăm emigrări riscante și ne vindem ieftin, fără asigurări. E amuzant și exotic să ai vrăjitoare, dar cam primitiv. E jalnic și vinovat să tolerezi scoaterea din școală și căsătorirea copiilor cu forța. După Crăciun însă, fremătam împreună cu superba comunitate românească din Bloomington, așteptând marele eveniment care avea să dreagă ceva mai mult busuiocul în privința „imaginii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
omul saloanelor berlineze, debutase pe scena vieții cu antereu. Deceniile sunt însemnate în biografia acestor oameni cu mereu altă coloare violentă. Colecția lui Ghica este distribuită pe săli și epoci, formând serii pe generații. Într-un loc dăm de Radovanca, vrăjitoare, locuind în ruinile palatului Dudeștilor; după ea vine Călina, fata ei, nevasta lui Soare potcovaru țiganul întîi, apoi a lui Stoian, zavergiu cu "tarabulus la cap și cu iatagan la brîu"; în sfârșit, urmează nepotul Radovencei, bonjurist de la Paris umblând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
coastele marilor mai calde. -Pinguinii care trăiesc la Polul Sud, sunt mari, nu pot zbura, au mersul greoi și legănat. Cei 7 pitici o întâlnesc pe mama vitregă a Albei că zăpadă prin pădure. Ei au cerut oglindă fermecata dar vrăjitoarea le-a promis-o numai dacă fiecare rezolva câte una din următoarele sarcini : Desenează casă piticilor folosind toolbars Drawing. Inserează din ClipArt șapte pitici, apoi compune o problemă aritmetică în care să fie vorba despre ei. O rândunica se tot
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
de 2 500 de ani. Violența sub orice formă, sub indiferent ce pretext, este complet împotriva învățăturii lui Buddha. Pe bună dreptate s-a afirmat că buddhismul e singura religie universală care n-a cunoscut violența, persecuția ereticilor, Inchiziția, procesele vrăjitoarelor și cruciadele. Învățătura lui Buddha are anumite puncte comune cu filosofia greacă și implicit cu gândirea occidentală, întrucât Grecia a fost leagănul filosofiei occidentale. Bineînțeles, trebuie să avem în vedere și schimburile culturale care au exstat între cele două lumi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
5 acte], tradusă Cuvântul mortului, dramă [în 6 acte], tradusă Fiul nopții, dramă [în 6 acte], tradusă Stăpânul și valetul, [com.-] dramă [în 2 acte], tradusă Omul din nimic, comedie [în 4 acte], tradusă Paiața, dramă [în 5 acte], tradusă Vrăjitoarea, dramă [în 5 acte, traducțiune] Idiotul, dramă [în 5 acte], tradusă Curierul de Lyon, dramă [în 5 acte], tradusă Lucreția Borgia, dramă [în 5 acte], tradusă Apoi anunțul vestea că reprezentațiile vor urma de 10 până la 12 ori pe lună
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a bărbiei, peste pliul broboadei saltă un neg cît o măslină. Lena a întîmpinat-o cu o bunăvoință exagerată, cerîndu-i, chiar înainte ca baba să apuce a mînca, să-i ghicească în palmă. „Madam Zodieru” nu numai că arată ca o vrăjitoare, dar și are reputația de chiromantă perspicace. Odinioară - mi se spune - Georgeta Mircea Cancicov, cunoscuta scriitoare, și alte mari doamne ale orașului îi trimeteau trăsura pentru a o aduce să le ghicească. Aflu că nu e singura în mahala care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că-i prea tîrziu să mai poată interveni. După două săptămîni, Zamfira a murit. A trecut perioada de doliu și bunicul s-a gîndit să se recăsătorească. Pe cine să ia? Probabil era superstițios, căci a apelat iarăși la o vrăjitoare, de data asta la una din Verești, la care s-a dus - culmea! - împreună cu Vasile al lui Andrei. «Ai să te însori curînd», i-a zis aceea. «Cu cine, o să afli chiar azi, la întoarcere, dacă vei trece pe jos
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucrarea sa, el s-a informat de la Ilinca Mînecan a lui Bursuc, o succesoare a celor două pomenite mai sus. În cazul „descîntecu lui de boală grea”, cel care trebuia administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
două pomenite mai sus. În cazul „descîntecu lui de boală grea”, cel care trebuia administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apa descîntată, pe nemîncate, trei zile: luni, miercuri, vineri”. Mai complicat, „descîntecul de ursită” are o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa flăcăului, un smoc de păr din capul lui și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa flăcăului, un smoc de păr din capul lui și o găină neagră cu buhul. Astfel pregătite, vrăjitoarea și fata merg în pădure, unde aprind un foc și cînd lemnele s-au transformat în cărbuni, îl potolesc cu apă neîncepută și iarăși îl aprind. Cînd se fac din nou cărbuni, ambele se dezbracă în pielea goală (scena se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și iarăși îl aprind. Cînd se fac din nou cărbuni, ambele se dezbracă în pielea goală (scena se petrece în noaptea de Sînziene - n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
două? / Eu îi desfac cu trei! De i-o fi făcut cu trei? Eu îi desfac cu patru! / Etc. / De i o fi făcut cu nouă? /Eu îi desfac cu mîinile amîndouă! / Descîntecul meu / Leacul de la Dumnezeu.» După terminarea descîntecului, vrăjitoarea taie găina neagră și stropește jăraticul cu sîngele ei. Ia apoi nouă cărbuni, îi pune în oala cu apă neîncepută pronunțînd în șoaptă cuvinte neînțelese. Se apucă amîndouă de mîini și dănțuiesc goale în jurul focului pînă ce aud primul cîntat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Păunescu ar trebui să înțeleagă că lumea s-a cam plictisit de el. întâlnirea de la Mangalia a șefului de partid a fost și ea un eveniment trist pentru oamenii de cultură, atâția câți au mai rămas în funcții. Vânătoarea de vrăjitoare a și început: vitrinele magazinelor Fondului plastic au fost golite aproape în întregime, la fel galeriile de artă, consignațiile, de tot ce ar fi putut să miroasă a artă decadentă, occidentală. Ne vom întoarce la ițarii strămoșești, la saloanele romantice
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tipărită nu tenta subtilități literare. Se referea direct chiar la realitatea pe care tocmai o părăseam. L-am redescoperit recent, uluit, Într-un plic gri, uzat. Un articol din revista Flacăra, apărut la 26 martie 1981 și intitulat „Vânătoarea de vrăjitoare din strada Trapezului”. Dobândise pentru mine și semnificație personală. Textul acesta mă incitase să pun În alertă gândurile care se tot intersectaseră În minte și pe hârtie În preliminariile unui roman care Își căuta forma și să Încep, brusc, scrierea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
predecesorilor, Nietzsche, Laxness, Kafka și atâția alții: „Vocea poetului ar trebui să fie mai pură și mai distinctă decât zgomotul (sau muzica confuză) a Istoriei”. Felul În care citatele se conectează la și se revelează prin relatarea intitulată „Vânătoarea de vrăjitoare” din vremea „socialismului real” al României ceaușiste, devenită și aceasta astăzi un citat, mă lasă acum, ca și atunci, pe gânduri. Incidentul de la care a pornit Plicul negru Vânătoarea de vrăjitoare din strada Trapezului Am mai scris În revista noastră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la și se revelează prin relatarea intitulată „Vânătoarea de vrăjitoare” din vremea „socialismului real” al României ceaușiste, devenită și aceasta astăzi un citat, mă lasă acum, ca și atunci, pe gânduri. Incidentul de la care a pornit Plicul negru Vânătoarea de vrăjitoare din strada Trapezului Am mai scris În revista noastră că violența nepedepsită la adresa naturii (a animalelor, a plantelor) poate degenera, luându-și ca țintă omul. N-am scris, temându-ne să nu părem exagerați, că uneori, violența În cauză nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
asumat de niște inși cu vocații certe de criminali. Din nefericire, faptele ne confirmă În ambele ipoteze. Faptele, așa cum le vom relata pe scurt În aceste rânduri, par desprinse dintr-un film despre Ku Klux Klan sau despre vânătoarea de vrăjitoare. Vânătoarea de vrăjitoare din cartierul bucureștean Balta Albă, strada Trapezului nr. 2, blocul M-6, scara 1. Sub pretextul că În apartamentul nr. 3 (proprietate personală) de la parterul amintitului imobil ar exista un câine (sau niște câini...) și o pisică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
inși cu vocații certe de criminali. Din nefericire, faptele ne confirmă În ambele ipoteze. Faptele, așa cum le vom relata pe scurt În aceste rânduri, par desprinse dintr-un film despre Ku Klux Klan sau despre vânătoarea de vrăjitoare. Vânătoarea de vrăjitoare din cartierul bucureștean Balta Albă, strada Trapezului nr. 2, blocul M-6, scara 1. Sub pretextul că În apartamentul nr. 3 (proprietate personală) de la parterul amintitului imobil ar exista un câine (sau niște câini...) și o pisică (sau niște pisici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai puteam repeta tăcerea care să aștepte zadarnic restabilirea bunului-simț, cum procedasem după 1992 cu recenzia despre memoriile lui Eliade. Trebuia să public, de data asta, comentariul despre Jurnalul lui Sebastian pentru a explica, apoi, infidela lectură a vânătorilor de vrăjitoare. Mă Întrebam dacă invitația de colaborare primită la Viena din partea revistei 22 mai era valabilă În contextul, din nou, torid. Gabriela Adameșteanu a confirmat, telefonic, propunerea. Cum era de așteptat, eseul „Incompatibilitățile” a stârnit un nou val de incriminări și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1953; Familia de porțelan, București, 1954; The Quality of Witness, Philadelphia, 1982; ed. (Jurnal din vremuri de prigoană), București, 1996. Traduceri: H. Heine, Sarcasm și melancolie, București, [1913], Cartea cântecelor, București, 1915, Cântece și romanțe..., București, [1947]; H. H. Ewers, Vrăjitoarea, București, 1925; Edmond Haracourt, Cealaltă..., București, 1925; Bodo Vildberg, Cazul ciudat al doamnei Buroff, București, 1926; Eliezer Steinbarg, Fabule, București, 1947. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IX, 65, 116-119; Lovinescu, Scrieri, IV, 529-530, VI, 127-128; George Baiculescu, „De vorbă cu bălanul
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
o cotitură de 180 de grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
gesturi sau vorbe. Dezinvolt, pe alocuri patetic, romanul se constituie ca o impresionantă pledoarie pentru păstrarea feminității. Când părea că-și fixase jaloanele unei modalități scriitoricești proprii, C. abordează dintr-o dată un univers tematic diametral opus. Volumul de nuvele Castelul vrăjitoarelor oferă un spațiu și un timp cunoscute din alte opere literare, dar le repotențează sensul sau le reinterpretează semnificația. Astfel, Don Juan (Statuia comandorului) capătă una dintre cele mai tragice dimensiuni acordate vreodată acestui personaj. Victimă a farmecului pe care
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu la plecarea fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București, 1976; Roman din dragoste, București, 1977; Figuranții, București, 1979; Vacanța, București, 1981; Necuviința, București, 1984; Privilegiu, București, 1987; Îngeri maculați, București, 1990; Iadul meschin, București, 1996; Ascuțit
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Bonn, 1891; Le Roman d’une Princesse, Paris, 1891; Bucarest, Paris, 1892; Meister Manole, Bonn, 1892; De prin veacuri, I-II, tr. L. T., București, 1895-1896; Versuri, tr. A. Toma, București, 1897; Poeziile unei Regine, tr. Ilie Ighel-Deleanu, București, 1897; Vrăjitoarea, tr. A. Steuerman, Craiova, 1897; Robia Peleșului, tr. Elena Radu Rosetti [Elena Bacaloglu], București, 1897; Monsieur Hamplemann (în colaborare cu Leconte du Nouy), București, 1898; Povestea unei Regine binefăcătoare, tr. George A. Mandy, București, 1899; Par la loi, tr. Georges
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]