4,110 matches
-
și tânărul (2000; Premiul Uniunii Scriitorilor) I. lasă liber fluxul de sinceritate, erudiție și inteligență ce o definește. Poveste a unei femei în vârstă care vorbește la nesfârșit, conștientă că doar farmecul elocinței și al minții sale mai poate prelungi vraja comuniunii sufletești cu un tânăr, cartea poate fi citită și ca o parabolă a scriitorului ce încearcă să țină trează atenția publicului său. În prelungirea acelorași tendințe, romanul Lebăda cu două intrări (2003) se dispensează de un al doilea personaj
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
perioadă în care simbioza slavo-romanică nu era pe deplin încheiată. Astfel, vocabularul credințelor și superstițiilor ancestrale la români, inclusiv cel al creștinismului popular, conține, deloc întâmplător, alături de termeni de origine tracică sau latină, și nenumărate slavonisme: duh, vârcolac, moroi, zmeu, vrajă, iad, rai, praznic, potop etc.19. La scurt timp după apariția pe harta politică a Europei, Țara Românească și Moldova vor ocupa locuri bine definite în civilizația bizantino-slavă. Chiar dacă din arsenalul politic al celor dintâi domni munteni și moldoveni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
genul următor: „faptul că Derussi este titularul Externelor dovedește că Take Ionescu prepară apropierea între România și Ungaria“ sau „Take speră că în timp de o lună va putea dezarma pe opozanții uniunii personale, iar Regina speră că va putea vrăji pe diplomații Antantei cu rafinăria ei femeiască și cu grațiile femeilor frumoase din Budapesta, câștigându-i planului ei favorit...“102. Comentariile par de prisos. În martie 1922, rapoarte ale diplomaților străini consemnează o vizită a lui Anton Mocsonyi (Mocioni) la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nu are cum să vrea să facă asta. Știu că, În adîncul sufletului lui, nu-și dorește asta. Mă simt ca și cum ar fi fost ademenit de niște iele rele și tot ce trebuie eu să fac e să desfac cumva vraja. Dar cum? Ce să fac? Dacă-l sun, o să mă trimită scurt la plimbare și-o să-mi promită că mă sună mai tîrziu, lucru care n-o să se Întîmple. E-mailurile Îi sînt citite de secretare... nu prea e un subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
al lui N. Iorga (frecventează ani în șir cursurile de vară de la Vălenii de Munte), el se plasează în perimetrul tematic, dar câteodată și stilistic al sămănătorismului. Direcțiile principale ale scrisului său, anunțate chiar de prima culegere de povestiri, În vraja trecutului (1908), sunt istoria națională și universul rural, a căror evocare este, în general, lipsită de exaltări și deformări idilice. Scrierile dedicate satului bănățean dezvoltă conflicte politice (Românii din Potlogi), naționale (Părintele Vichentie) sau între generații (Casa cu obloane verzi
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
ș.a. Accidental, G. abordează și genul dramatic (O noapte la Oituz). În scrisul lui se observă efortul, remarcabil, de a abandona regionalismul tematic și lingvistic într-un moment în care acesta era încurajat și prețuit. SCRIERI: Japonia, Lugoj, 1905; În vraja trecutului, Lugoj, 1908; Din vremuri de mărire, I, Vălenii de Munte, 1910; Blăstăm de mamă. Domnișoara Marta, Arad, 1916; ed. 2, București, 1942; De-ale vieții..., Lugoj, 1919; Fata vornicului Oană, București, 1929; ed. îngr. Doina Bogdan-Dascălu, introd. George C.
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
C. Bogdan și Doina Bogdan-Dascălu, Timișoara, 1982. Traduceri: Maxim Gorki, Malva, Lugoj, 1906; I. S. Turgheniev, Poezii în proză, Lugoj, 1908. Repere bibliografice: N. Iorga, Cărți, NRL, 1908, 126; O.C.T. [Octavian C. Tăslăoanu], Dări de seamă: Mihail Gașpar, „În vraja trecutului”, LU, 1909, 2; Lucian Costin, Scriitorul bănățean Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
poezii originale, unele neincluse ulterior în volume, altele reproduse (cu modificări, inclusiv de titluri) în viitoare culegeri și intrate în patrimoniul lirismului românesc: Noi, cântăreții leproși, Semne, Taina inițiatului, De mână cu Marele Orb, Tăgăduiri, Ioan se sfâșie în pustie, Vrajă și blestem, Rune, La curțile dorului, Ani, pribegie și somn, Iezerul și multe altele. Din teatrul său, Blaga a încredințat revistei fragmente din Zamolxe, Ivanca și Avram Iancu. Din opera filosofică, în afară de aforisme și articole, i-au apărut fragmente masive
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
o iubire dulce). În termeni stănescieni, conceptul-vedere are următoarele trăsături: e dulce, e liniște, e un loc unde iarba Înflorește și florile se ierbesc (căci toată iubirea e doar ierbire a florilor, e iubire cu trup ce devine iubire cu vrajă și, după acest model, conceptul cu trup / cu zid / cu grădină japoneză devine concept cu ochi). Acesta e conceptul care vede vederea. Acesta e conceptul cu care timpul se Înfășoară și curge prin venele textului. Acesta e conceptul cu care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mă iubește așa cum eu Îl iubesc, datorită acestei vederi. Cu care intru În lume; cu care sunt În lume; cu care stau În lume și lumea stă În mine și o grădină imensă Îmi pare viața, pentru că viața are acum vrajă. Pentru că există, firește, o ierarhie a iubirii. Am pornit, În Înțelegerea textelor, de la umezeală. De la evanghelia pielii. Atingerea cărnii poate rămâne și ea la prima Întrebare, dacă ne Întoarcem puțin la cele trei legi prin care am Început să Înțelegem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru că cei doi poli nu există, sărmanii, În acest Început al legii-credință (și nu vor fi, vom vedea, nici mai târziu decât pierderi posibile pentru cei care au văzut calul alb de pe colină și nu au Înțeles). O dorință a vrăjii. O simțire a cărnii drept carne dulce și a Întâlnirii ca șuier repetat și intens de dragoste. Gândiți-vă la cuvinte și la felul În care le atingem atunci când ne așezăm În ele mirarea. Apoi la teoriile cu care lucrăm
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
materie (În termenii aceluiași Merleau-Ponty): La chair est l’enroulement du visible sur le corps voyant, du tangible sur le corps touchant ș...ț élément, emblème concret d’une manière d’être générale. Și de aici se desprind subtil noile vrăji și noile temporalități, și noile Înțelegeri ale iubirii trupești (Înțelegeri În sensul de autentică descoperire a ceea ce suntem: Într-un fel, trezire la Dasein): Înspre semnificații și identități, toate legate, așa cum fiecare mișcare a interpretării, a conceptului, a ființării, e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Limpezind: prezentul-plin nu devine prezent-istoric decât fiind trecut originar proiectat din prezentul pe care reușeșc să-l prindă În agățarea lor (am numit-o disperată) alergarea istoriei și a discursului. Stau În fața urmelor potcoavelor, e dimineață, se desprind din lumină vrăji și chemări. Urmez prin legea percepției ce trece subtil Într-o lege a semnificației „semnul potcoavei”. O fac Însă cu credință. De aceea, În fel minunat, la fel ca În palma ce atinge pielea umedă, simt deja calul. Întâmplarea lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cele din urmă Într-un spectacol al vederii, al Întrupării formelor. Totul poartă un fel de amprentă a apropierii, unde nimic nu Îți este străin, de aici intuiția unei „cunoașteri” orfice care poartă ecoul, urma, ruina, nostalgia Întregii cunoașteri. Dar vraja Își cere și dez-vrăjirea. Paradoxul este că cele 11 Elegii stănesciene au rămas pe malul acestei călătorii spre Cythera. Stilul hibrid al autorului ambiționează să includă și tonalitatea textului-mamă, cel puțin să o evoce. Dar, „să citești poezie și să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fie în metru folcloric stilizat („Salcie îngemănată, / Nu-ți abate niciodată / Să te smulgi din rădăcină,/ Când privești atâta tină?”), fie în ritm de sorginte folclorică, prelucrat însă cu mai mare subtilitate („Busuioc floare de dar, / Floare de descântec,/ Orice vrajă e-n zadar / Și mă cheamă-n noapte iar / Mult temutul cântec”). Un procedeu frecvent e acela de a atribui altcuiva confesiunea: unui pribeag, unei fete ce cântă, uneia care plânge, unei „fecioare bătrâne”, unei „noi Magdalene”, care plânge, de
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
proză semnate de Mihail Sadoveanu („farmec literar”, „forță epică”, admirabile tablouri din natură, galerie de personaje originale, bonomie, savuros umor), Mateiu I. Caragiale (considerat „printre magicienii verbului literar românesc”, creator al unor „minunate și muzicale evocări”, pline de pitoresc și vrajă) sau făcând o evaluare globală a operei lui Gib I. Mihăescu (profund și original investigator al sufletului omenesc devorat de pasiune), M. încearcă neobosit să confirme valorile sigure și se servește de un limbaj destul de convențional, restrâns ca terminologie și
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
2000; Pro Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Eliade și Noica, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Bucura Dumbravă, Cartea munților, pref. edit., București, 1970; Bogdan Amaru, Goana după fluturi, pref. George Gibescu, București, 1973; G. T. Kirileanu, Corespondență, pref. edit., București, 1977; Nestor Urechia, Vraja Bucegilor, pref. edit., București, 1979; Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, pref. edit., Iași, 1987, Romanul adolescentului miop, pref. edit., București, 1988, Memorii, I-II, pref. edit., București, 1991, Noaptea de Sânziene, I-II, pref. edit., București, 1991, Nuvele inedite
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
ROMÂNIA VIITOARE, gazeta politică apărută la Brăila din martie 1888 până la 23 mai 1890. Redactată de socialistul Th. C. Mănescu, publicația obține participarea unor tineri militanți, printre care Ion Cătina, Zamfir Filotti, Panait Mușoiu și G. Ibrăileanu (Cezar Vraja). De altfel, singurul număr păstrat - în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași - este adresat „D-lui G. Ț. Ibrăileanu, Bârlad”. La acest număr Ibrăileanu colaborează cu articolul Socialiștii, în care analizează, cu o terminologie junimista („spoiala”, „imitație”, „forme
ROMANIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289334_a_290663]
-
1985 se stabilește în Germania, la Bad Nauheim (Hessen), urmată, în 1989, de soțul ei, scriitorul Adrian Rogoz. Proza din prima perioadă este centrată aproape exclusiv pe valorificarea, cu sensibilitate și talent, a valențelor basmului cult (Vălurea, 1953, Ulcicuța cu vrăji, 1957, De ce nu mai are puricele potcoave de argint, 1958, Ghil-Thagár, 1959, premiat la Festivalul Tineretului de la Moscova). O situație aparte a avut volumul Basme țigănești, publicat în 1960, interzis și dat la topit imediat, ca urmare a modificării politicii
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
unei rezistențe interne, în rândurile tinerilor, cu ajutorul memoriei celor nemutilați sufletește. Povestirea e astfel o parabolă vizionară asupra universului concentraționar, căpătând valoare perenă. SCRIERI: Schițe, pref. Cicerone Theodorescu, București,1943; Vălurea, București,1953; Căluțul de foc, București, 1957; Ulcicuța cu vrăji, București, 1957; De ce nu mai are puricele potcoave de argint, București,1958; Ghil-Thagár, București, 1959; Corabia de pe câmpie, București, 1961; Petrolache Făt-Frumos, București, 1962; Toc-Năpârstoc și Tița-Fetița, București, 1963; Pe Argeș în sus. Secvențe istorice, București, 1964; Moșneguțul de zăpadă
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
în sfera epicii, cu volumul Ploi și ninsori (1940) abordează proza de notație, de o molcomă vibrație lirică, unde conturează peisaje apuse, evocă atmosfera patriarhală a orașelor de odinioară sau scrie câteva adevărate incantații poematice de smerenie în fața naturii, sub vraja dangătului clopotelor, a foșnetului teilor, a „melancoliei” prunilor, a farmecului ninsorilor și a fanteziilor iernii. Proza poematică o conduce spre poezia propriu-zisă, unde se afirmă cu volumul Umilinți (1944), cuprinzând versuri fluide, de acută condensare, străbătute de un statornic fior
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
vedem lumea de dincolo. și totul În câmpul vizual devine obiect al atenției umane. Perspectiva aduce ființele umane Într-un nou domeniu al relațiilor subiect-obiect. Este punctul de plecare pentru ceea ce sociologul Max Weber a numit mai târziu, „eliberarea de sub vrajă a lumii”. Ideea este că marile catedrale ale Europei nu au fost construite pentru a fi văzut de la distanță. Însăși actul de a le „pune În perspectivă” le-ar micșora și relega la un statut inferior, făcându-le obiectul interpretării
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Se disting clar între acestea destinul creatorului în raport cu societatea, dualitatea dramatică a ființei umane - combinație inconsistentă de dragoste și ură, sublimare monstruoasă sau ideală a unuia dintre cele două principii esențiale, soarta tragică a individului închis în citadela singurătății, iubirea - vrajă devastatoare a vieții omului, iar înainte de toate, credința în puterea artei de a înrâuri perfectibilitatea umanității. Această din urmă idee, primordială în concepția lui L. ca dramă a „obsesiei responsabilității” scriitorului față de oameni, a atras atenția asupra sa încă de la
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
ridică problema originii divine a minunilor săvârșite de Isus, precum și a argumentelor filozofice și teologice ale existenței diavolului. În ochii lui Celsus, Isus nu este decât un vrăjitor, printre mulți alții din vremea sa, care după ce a prins în mrejele vrăjilor sale un anumit număr de gură‑cască (este chiar viziunea lui Celsus), trage un semnal de alarmă înșelător, cu scopul de a elimina concurența care amenința coeziunea „sectei” sale: „El îl învinuiește apoi pe Mântuitorul, spunând că toate minunile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fiindcă pădurea, stepa sau balta intervin în acțiunile umane cu funcții complice și inițiative secrete. Dintre nenumărate exemple citabile, o mențiune specială merită strania istorisire Ochi de urs, unde natura se demonizează, ca și cum asupra ei ar fi fost azvârlită o vrajă rea. Tablourile sunt zugrăvite cu tehnica pictorilor impresioniști. Efectele de lumină primează asupra formelor. Culorile preferate - vânătul, argintiul - destramă conturul lucrurilor și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu poate fi
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]