3,544 matches
-
Paris, Syros. RIST Gilbert (1994) (coordonator), La Culture, otage du développement?, Paris, L’Harmattan. — (1996), Le Développement. Histoire d’une croyance occidentale, Paris, Presses de la FNSP. STIGLITZ Joseph (2002), La Grande Désillusion, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție americană: 2000). WEBER Max (1964), L’Ethique protestante et l’esprit du capitalisme, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1920) ă trad. rom. de Alexandru Diaconovici, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Antet, 2003. WILLIAMSON Oliver (1994), Les Institutions de l’économie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Îndurat, găsim forța necesară pentru a le suporta. Ea legitimează dominația socială dându-i un sens, atât pentru cei care o exercită, cât și pentru cei care o suportă. Inspirându-ne din tipurile ideale de raționalitate avansate de Max Weber, considerăm că există patru motive valabile pentru cel dominat ca să interiorizeze și să-și Însușească ideologia (Weber, 1971): ă pentru că aceasta Îi pare rațională În scopurile sale: el este de acord cu scopurile, are interesul ca acestea să fie atinse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atât pentru cei care o exercită, cât și pentru cei care o suportă. Inspirându-ne din tipurile ideale de raționalitate avansate de Max Weber, considerăm că există patru motive valabile pentru cel dominat ca să interiorizeze și să-și Însușească ideologia (Weber, 1971): ă pentru că aceasta Îi pare rațională În scopurile sale: el este de acord cu scopurile, are interesul ca acestea să fie atinse și acceptul său corespunde unui calcul; ă pentru că aceasta Îi pare rațională În valorile sale: crede În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se identifică cu ea și se lasă purtat de sentimente; ă pentru că el crede că așa a fost dintotdeauna, că așa este tradiția: prin urmare, așa este cel mai bine, conform obiceiului, conform rutinei. Pe lângă aceste motive care explică supunerea, Weber ne propune și trei moduri În care cel ce domină Își poate legitima poziția (Weber, ibidem, capitolul III): ă acesta face apel la lege, la normă: dominația sa se bazează atunci pe „autoritatea sa legală”; ă invocă datina, obiceiurile locului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așa a fost dintotdeauna, că așa este tradiția: prin urmare, așa este cel mai bine, conform obiceiului, conform rutinei. Pe lângă aceste motive care explică supunerea, Weber ne propune și trei moduri În care cel ce domină Își poate legitima poziția (Weber, ibidem, capitolul III): ă acesta face apel la lege, la normă: dominația sa se bazează atunci pe „autoritatea sa legală”; ă invocă datina, obiceiurile locului: În acest caz, exercită o „autoritate tradițională”; ă personalitatea sa emană farmec, seducție, este expresia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de l’économie politique, cartea I, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1867). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. ROUSSEAU Jean-Jacques (1964), Le Contrat social, in œuvres complètes, vol. III, Gallimard (prima ediție: 1762). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1922) Φ Alienare, Conflict, Ideologie, Putere, Servitute Drept și culturătc "Drept și cultură" Dacă Drept și culturi (Droit et cultures) este titlul unei reviste editate de centrul eponim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama sociologiei „acțiunile nelogice” (Pareto) și „raționalitatea prin valori” (Weber). Numai școlile heterodoxe pot să conceapă un subiect care nu mai este o simplă entitate ce-și bazează acțiunea pe calcule reci. Agentul subiectiv (motivațiile sale sunt bazate pe rațiuni proprii), conștient și inteligent (el este activ și perspicace din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
entități discrete și omogene”, iar pe de altă parte, aceea că „legăturile etnice sunt sortite să dispară În cursul procesului de modernizare” (ibidem, p. 33). Pentru a ne Înarma Împotriva primeia, ar fi suficient totuși să-l citim pe Max Weber. În Economie și societate (1921-1922), acesta definește grupurile etnice ca „grupuri umane care nutresc o credință subiectivă Într-o comunitate de origine bazată pe similitudini la nivelul aspectului exterior la nivelul moravurilor ori la ambele niveluri, sau pe amintiri ș
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de origine bazată pe similitudini la nivelul aspectului exterior la nivelul moravurilor ori la ambele niveluri, sau pe amintiri ș...ț, astfel Încât această credință devine importantă ș...ț, indiferent dacă există sau nu În mod obiectiv o comunitate de sânge” (Weber, 1971, p. 416). Vom prezenta ceva mai jos factorii care acționează În formarea grupurilor etnice. Aici, ni se pare deocamdată necesar să insistăm doar asupra credinței subiective a oamenilor că formează o comunitate. Prin urmare, aceasta este o construcție a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a diferențierii Georges Devereux remarca foarte sobru că „modelul de identitate etnică al unui trib complet izolat ar fi cu totul identic cu modelul său de identitate umană” (Devereux, 1972, p. 147). Ceea ce ne reamintește, din nou, de ceea ce observase Weber: conștiința apartenenței identitare nu se naște din izolare, ci din comunicarea diferențelor În cadrul interacțiunii. Grupurile Își elaborează trăsăturile distinctive În confruntarea cu alte grupuri. Specialistul va trebui deci nu să facă inventarul trăsăturilor culturale, ci să analizeze procesele prin care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără o separare față de non-membri, fără referința la o alteritate, iar pe de altă parte, perenitatea grupurilor ține de existența acestor frontiere, independent de schimbările apărute În sânul culturii grupului. Cea de-a treia componentă, originea comună (sau presupus comună): Weber, În Economie și societate, subliniase deja că trăsătura caracteristică a identității etnice rezidă În credința În această origine, ceea ce face din ea o „Înrudire fictivă” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 175). Limba, teritoriul, religia, culoarea, toate aceste elemente sunt naturalizate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
civil Ties”, The British Journal of Sociology, vol. 8, nr. 1, martie, pp. 130-145. SOLLORS Werner (1986), Beyond Ethnicity. Consent and Descent in American Culture, New York/Oxford, Oxford University Press. VAN DEN BERGHE Pierre (1981), The Ethnic Phenomenon, New York, Elsevier. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1921-1922). Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DOMINAȚIE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Rasă, RASISM, STRĂIN Etnietc "Etnie" Etnia (derivat savant
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și alte accepțiuni. Vilfredo Pareto va vorbi despre „derivații”, Raymond Aron despre „religii seculare” și despre „opiul intelectualilor”, Roland Barthes despre „mituri”, Michel Foucault despre „formarea discursivă”, iar Pierre Bourdieu despre doxa și despre habitus. În ceea ce-l privește, Max Weber va prefera să folosească expresia „organizări simbolice”: grație unor astfel de „medieri”, precizează el, se restructurează, În mare parte implicit, percepțiile și convingerile, În cursul unor biografii marcate de raporturi Întotdeauna speciale și active cu multiple grupuri de apartenență sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ideologie, nu există acțiune, domnia expertizei neputând niciodată să elimine complet jocul intereselor și al pasiunilor. Atunci când combinăm diferite tipuri de definiții cu diferite tipuri de cunoaștere, se pot pune În evidență patru „căsuțe”. Unii autori, printre care Marx și Weber, figurează În mai multe dintre ele (Boudon, 1986, p. 98): G. F. & ANSART Pierre (1974), Les Idéologies politiques, Paris, PUF. ARON Raymond (1955), L’ Opium des intellectuels, Paris, Calmann-Lévy. BOUDON Raymond (1986), L’Idéologie ou l’origine des idées reçues
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hobbes ne invită să gândim În termeni de transfer sau de delegare a puterii, subînțeles fiind faptul că obiectivul urmărit este obținerea binelui tuturor prin garantarea contractului și prin apărarea drepturilor persoanelor. Este de asemenea posibil să evocăm, precum Max Weber, „monopolul constrângerii legitime” și să ne referim În acest sens la norme și sancțiuni definite În mod explicit și formal, Într-un cadru nu comunitar, ci societal. O a doua perspectivă, pe care o regăsim la baronul de la Brède sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subtil, față de un standard oarecare. Miza acestui comportament este păstrarea unei anumite imagini despre sine, atât În fața celorlalți, cât și În fața propriei persoane, și posibilitatea de a te construi prin intermediul propriei opere. Această ultimă nevoie este numită „vocație” de către Max Weber, În cartea sa Etica protestantă și spiritul capitalismului. Căutarea misiunii noastre În această lume (Beruf) este o temă esențială a individualismului modern. Ea implică generalizarea la nivelul maselor occidentale, În ultimele trei secole, a unui refuz al Înregimentării ce alternează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fenomenelor de dominație. Acestea nu sunt În mod necesar hegemonice, și nici univoce; ele trebuie resituate Într-un context de interacțiuni care pune accentul pe practicile agenților și pe componente nu doar economice, ci și politice. Așa cum a Înțeles Max Weber, polul legitimității ă cu variantele sale tradițională, carismatică sau rațional-legală ă se prezintă, din această perspectivă, ca primordial, la fel ca și referințele la suveranitate și la puterea publică. G. F. & BIRNBAUM Pierre (coordonator) (1975), Le Pouvoir politique, Paris, Dalloz
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la structuration, Paris, PUF (prima ediție În limba engleză: 1984). JOUVENEL Bertrand de (1945), Du pouvoir. Histoire naturelle de sa croissance, Geneva, Ed. du Cheval ailé. RUSSELL Bertrand (1985), Power. A New Social Analysis, Londra, Unwin Paperbacks (prima ediție: 1938). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Conflict, DOMINAȚIE, Mobilizare, Reglementare socială, Stratificare, Suveranitate/suveranism Rtc "R" Rasătc "Rasă" Există concepte pe care le-am putea considera, precum Pierre Oleron, vagi, deoarece
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie pentru a trezi În suflete, prin Însăși existența sa, senzația divinului, căci ea este pentru membrii săi ceea ce un zeu este pentru credincioși”, momentele de efervescență sau de comuniune intensă reactivând sentimentul de apartenență la grup. Cât despre Max Weber, acesta adoptă un demers istoric și comparativ totodată. Trebuie doar să consultăm Economie și societate și mai ales diferitele volume ce compun Gesammelte Aufsätze zur Religionsoziologie 1. Sunt studiate În special confucianismul și taoismul, hinduismul și budismul, fără a uita
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
texte, Paris, Ed. sociales. MICHELAT Guy et alii (1991), Les Français sont-ils encore catholiques?, Paris, Cerf. RIVIERE Claude (1997), Socio-anthropologie des religions, Paris, Armand Colin. TREVOR-ROPER Hugh (1972), De la Réforme aux Lumières, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție engleză: 1967). WEBER Max (1970), L’Ethique protestante et l’esprit du capitalisme, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1920) WILLAIME Jean-Paul (1995), Sociologie des religions, Paris, PUF. Φ Comunitate, Ideologie, LAICITATE, Rituri, SOCIALIZARE, Valori Reprezentare socialătc "Reprezentare socială" La prima vedere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se prezintă ca o consecință În plan teritorial a unei mișcări de afirmare națională care urmărește Însușirea „puterii politice” (Weber, 1995) de către o colectivitate ce se va defini astfel prin „suveranitatea sa care se exercită În interior pentru a integra populațiile pe care le include, iar În exterior pentru a se afirma ca subiect istoric Într-o ordine mondială bazată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
and World Politics, Lanham, University Press of America. TULLY James (1999), Une étrange multiplicité: le constitutionnalisme à une époque de diversité, trad. fr., Sainte-Foy și Talence, Presses de l’Université Laval și Presses universitaires de Bordeaux (prima ediție engleză: 1995). WEBER Max (1995), Economie et société, tom I: Les Catégories de la sociologie, trad. fr., Paris, Pocket (prima ediție germană: 1921). WOEHRLING José (1999), „L’avis de la Cour suprême du Canada sur l’éventuelle sécession du Québec”, Revue française de droit constitutionnel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
materiale proprii unui mod de producție dat. Școala de la Frankfurt, ai cărei principali membri au fost Horkheimer (1895-1973), Marcuse (1898-1979), Adorno (1903-1969) și Benjamin (1892-1940), se plasează În filiația lui Marx, dar și În cea a lui Simmel (1858-1918) și Weber (1864-1920), care au arătat amândoi importanța crescândă a obiectelor ă și mai ales a celui mai anonim și mai impersonal dintre toate, banul ă, precum și riscul obiectivării relațiilor umane. Această școală a Îmbogățit astfel analiza marxistă, arătând multiplicarea contemporană a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
timp accentul pe variabilitatea reprezentărilor, a dotărilor și a strategiilor. Noile abordări Încearcă să depășească anumite diviziuni și să conceapă socializarea, În dimensiunile sale „primară” și „secundară” sau ă pentru a folosi cuvintele lui Ferdinand Tönnies și ale lui Max Weber ă „comunitară” și „societară”, ca pe o tranzacție Între, pe de o parte, sisteme de valori sau de norme și, pe de altă parte, actori dotați cu capacitate de improvizare și care știu să profite de șansele ce li se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între, pe de o parte, sisteme de valori sau de norme și, pe de altă parte, actori dotați cu capacitate de improvizare și care știu să profite de șansele ce li se oferă. Socializarea comunitară și socializarea societară Sursă: după Weber, 1971. Comportamentele În câmpul muncii, ca să dăm un singur exemplu, pot fi interpretate În mod util pornind de la o astfel de grilă. Ceea ce presupune să asociem mai strâns, așa cum sugerează Renaud Sainsaulieu, Ehrard Friedberg sau Jean-Daniel Reynaud, procesul biologic cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]