7,506 matches
-
uitați pe răsărit de călători celebri iubeau potecile de-argint și se-ntreceau cu cerbii spre vest de saltul peste prag acolo se zvonește că verdele se face drag și uneori orbește pe tălpi doar două flori-de-colț le înfloreau în zare iar valuri tandre fără soț treceau prin fiecare beteală simplă gând și foc în amăgiri sihastre să fie joc ba nu e joc când ai pe umeri astre e-o lume-n care troienesc zăpezile regale și gerul mult prea
ŞI CE DECOR de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351603_a_352932]
-
Blaga: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -/ si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micșorează, ci tremurătoare/ mărește și mai tare taină nopții,/ așa îmbogățesc și eu întunecată zare/ cu largi fiori de sfânt mister/ și tot ce-i neînțeles/ se schimba-n neîntelesuri și mai mari/ sub ochii mei ... Dar să revin la personalitatea domnului Ben Todica, în aceeași notă - filozofica, dar cu alt specific. Se întreabă: „Cum
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
jos... https://www.youtube.com/watch?feature=player embedded&v=8AYAv14Sbbg Muzică și voce: Dan Lucian Corb...Versurile și realizarea: Cristian Gabriel Groman...Un proiect "Sentiment A"...Decembrie 2012... ..Iarnă... E iarna-acum și neaua-i peste tot... Se văd colindători în zare... Trosnește lemnul de stejar în foc... Și sânii se zăresc în depărtare... Acum, în fiecare casă... E zi de sărbătoare... Se pregătesc cu toții pentru masa... Si-s veseli toți, cu mic, cu mare... Se trage vinul de la beci... Se scoate
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351673_a_353002]
-
taine scrise-n spovedanii Refuzi să crezi și-n cremene sculptate Ți-s gândurile. Templul tău e teama? De ce ești prizonier al neputinței De-a-nvinge frici și-a ridica marama Sub care plânge lacrima dorinței? Deschide ochii larg, privește-n zare Și crede-n în dragostea fără păcat De rătăcești tăcut pe-un țărm de mare Mai știi ca să iubești cu-adevărat? Limassol, Cipru 19 noiembrie 2012 Ce-i viața noastră fără de iubire? Ce-i viața noastră fără de iubire? Un câmp
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
să treacă prin altă poveste/ deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor / fără s-arunc vina pe nimeni.”. Cînd trece la proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului poetic:« am călărit împreună armăsarii norilor cenușii până au fugit înnebuniți de zările sângerii curățând umbrele și ochii zânelor cu dantelării de alpaca. » Pentru a-i înțelege esența profund-spirituală, trebuie să-l pomenim aici pe Saint-John PERSE: “Ô toi, désir, qui vas chanter...”. Si replica poetului Aurel Avram Stănescu: “cuprindeai în palmă lumea
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
iar Consiliul Județean Dâmbovița a acordat un premiu Vioricăi Moraru. Laureații au fost la înălțime, oferindu-ți cu dragă inimă, Regină ROMANȚĂ, alături de frumoasele melodii, și o părticică din sufletul și inima lor, fiind încredințați că-ți vor duce peste zări și mări „cuvântul tău de aur" și vor veni și la anul ca să te sărbătorească, oferidu-ți cununi de flori, urându-ți ANI MULȚI și TINEREȚE VEȘNICĂ! Marin VOICAN-GHIOROIU Scriitor-compozitor București 14 decembrie 2012 Referință Bibliografică: Marin VOICAN GHIOROIU - CU RAZA
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat, Mi-e dor de voi natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări... Revăd tot ce-am iubit În inocenta mea copilărie, Mă simt o acvilă în zbor Peste albastre zări Și când coboară noaptea, Iar Glavaciocul lin șoptește, Când curge pe sub rămuriș de sălcii Pe
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat, Mi-e dor de voi natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări... Revăd tot ce-am iubit În inocenta mea copilărie, Mă simt o acvilă în zbor Peste albastre zări Și când coboară noaptea, Iar Glavaciocul lin șoptește, Când curge pe sub rămuriș de sălcii Pe care și vântul ațipește, Atuncea, eu, Mă las ușor în zbor, Plutind pe-un nor de-argint. În suflet speranța se-nfiripă Iar inima-mi
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
vântul ațipește, Atuncea, eu, Mă las ușor în zbor, Plutind pe-un nor de-argint. În suflet speranța se-nfiripă Iar inima-mi tresare Fericită... Ce zi senină și frumoasă! Privește, codrul, înverzește, Sub raza soarelui arzând, Din cele patru zări îndepărtate, Zvâcnește iarăși Primăvara pe pământ. Referință Bibliografică: Satul meu, Purani / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 766, Anul III, 04 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
sale? “într-un colț din mine / scriu pe-o piatră despre liniște / cu mâna rămasă din aripi / alături” - spune ea în poemul “Loc pentru păpădii”. De altfel, orice suport este bun pentru Poezie: valuri, nisip, munți, iarbă, frunze, albastrul de zare ș.a. Și a sculpta în piatră un poem este o dovadă de trecere prin lume. Când inspirația vine, nu mai trebuie să-ți găsești locul fiindcă locul poate fi chiar în tine. Cred că o poezie foarte reușită este “Licurici
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
VIE » Gustav Klimt Este atît de frig afară Încît am vrut să simt Suavitatea dulce-a Culorilor lui Klimt. Cîtă suavitate, Doar într-un zîmbet pur, Din care se nasc nuferi Cu cel mai pur contur. NISIPUL NUMIT TIMP Doar zarea care cade, Acolo-n depătare, Ne luminează ființă Strivita de ninsoare. Dar unde ne duc zeii, Cu biciul, prin Olimp, Si măcinați adesea-n Nisipul numit timp? CĂLDURI SUFOCANTE Călduri sufocante Și ploi monstruase Care ne bagă, crude, Amurgul trist
CE-AS GINDI EU OARE, DACA N-AS FI FLOARE ? de CRISTINA LILA în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346573_a_347902]
-
proiect liric RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT - CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR.” (Romeo Tarhon) Sunt ruga crucii fără de sfârșit Și-a nesfârșitelor dureri coloană Ce-n carnea Celui răstignit Nu-și are moarte, ci doar rană ... Sunt călător pierdut în zări, Doar crucea la răscruce Mă poartă ca un far pe mări, Mă ia, mă duce, mă aduce ... Sunt un creștin rămas aici, în țară, Să fiu cu Țara răstignit pe cruce, Vândut pe-un colț de pâine dulce, Cu cât
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
mai dulci se-aștern în rime, pare-mi-se, Ningând cu vată ca de zahăr templul Rugii... Sunt avalanșa care vine către voi, Sunt valurile înghețațe ale mării, Sunt bici cu vârf din vârf de sloi, Sunt crivățul din faldurile zării, Sunt cremene de vifor, sticlă, piatră, Sunt nor ca un arici din spini de gheață, Sunt recele sărut pe-a gurii rece vatră Sunt frigul frigurilor care frig, îngheață... Sunt giulgiu-nzăpezit pe seva moartă-a florii, Sunt mantia troienelor
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
Să rodești, să fii iubită! Scumpă mamă, suflet sfânt! Mamă, să-mi fii liniștită - Ai știut ce ai crescut. Îți sărut al tău pământ! Frunze verzi și cu petale Am să pun pe fruntea ta; Ca o zână, tu, în zare - Mândră să fii, Țara mea! Te iubesc, Măicuța mea! Și oricât aș fi departe ... Doar pentru tine va bate Inima, care nu poate Niciodată a uita ... Că TU ești măicuța mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
Să rodești, să fii iubită! Scumpă mamă, suflet sfânt! Mamă, să-mi fii liniștită - Ai știut ce ai crescut. Îți sărut al tău pământ! Frunze verzi și cu petale Am să pun pe fruntea ta; Ca o zână, tu, în zare - Mândră să fii, Țara mea! Te iubesc, Măicuța mea! Și oricât aș fi departe ... Doar pentru tine va bate Inima, care nu poate Niciodată a uita ... Că TU ești măicuța mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
Să rodești, să fii iubită! Scumpă mamă, suflet sfânt! Mamă, să-mi fii liniștită - Ai știut ce ai crescut. Îți sărut al tău pământ! Frunze verzi și cu petale Am să pun pe fruntea ta; Ca o zână, tu, în zare - Mândră să fii, Țara mea! Te iubesc, Măicuța mea! Și oricât aș fi departe ... Doar pentru tine va bate Inima, care nu poate Niciodată a uita ... Că TU ești măicuța mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
norocu-mi vor, cumpăna apleacă, Pe loc îi ruinează c-au sperat oleacă... Cheltuind avutul făr' să chibzuiască - Cumpăna nu poate fi mană cerească Pentru cel ce vrea, fără să muncească, Să trăiască bine și să-mi huzurească. Stă proptită-n zare, singură veghează Peste valea-adâncă și încununează Legături cu cerul și cu apa vie... Viața-n echilibru este-a ei simbrie. „Fără apă cine-ar mai trăi? ... ” Zise înțeleptul, și se sprijini În toiagul sfânt, de Moise purtat; Care,-odată-n piatră
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
de nume și de fire! Timpul ei părea fără-de-frâu! Ca un pește fulgerând prin râu Alerga suveica printre fire... Din versul meu cu slovele sărate Ea e bătrână, mâinile o dor, Dar și acuma i se face Dor De acele zări îndepărtate... Nu mai țese Mama la război, Nimeni nu învârte la sucală, A plecat copchilul ei la școală Și-a uitat să vină înapoi... IARBA Crește iarba Din dorul postum, Iarba râvnită De coasă. Crește în liniște Și Nu-i
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
O CONTINUĂ OGLINDĂ E viața o continuă oglindă Privesc în ea cu ochii tăi cei verzi Și fruntea sprijinindu-se de grindă Când eu mă uit, tu, oare, cum mă vezi? Deschide-ți gândul risipind fereastra Spre universul celor patru zări Și ai să vezi din nou fecioara asta Cu-amurgurile nechezând călări. În foamea ta de patime închide Un labirint de raiuri ce se șterg Și ziua pe tarabă de voi vinde Spre noaptea noastră pribegind eu merg În mine
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
DEPĂRTĂRII Te văd oglindă-n trupul depărtării Pe tâmpla de fecioară plânge clipa Ești lacrimă-nsetată-n gustul sării, Un pescăruș ce-și arcuiește-aripa În zbor sublim spre piscul neuitării. Deschid ferestrele drapate-n vise Nădejdi târzii ivite-n pleoapa zării Renasc dorinți de-nchipuiri ucise. Fecioarei din oglindă-i simt fiorul Când gândurile împletesc cunună E viața piesa-n care joacă dorul, Un rol tivit pe-un colțișor de lună. De-acolo se revarsă-n lume, tainic, Și-ascute-n spinul rozelor
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
zvonuri. -Înapoi la posturile voastre! Trebuie să apărăm cetatea! tună o voce. Cel Înțelept urcă scările în spirală până în vârful turnului. Acolo găsi un bărbat tânăr, de douăzeci și trei de ani, brunet și cu ochii albaștri. Acest bărbat scurta zarea cu privirea, țănându-și mâna deasupra ochilor. -Ceva vești noi, prințe? îl întrebă Cel Înțelept pe acel om. -Da. Din păcate nu sunt chiar bune, îi răspunse acesta. -De ce, prințe? -Barbarii se apropie pe zi ce trece. Ieri, și-au
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
au scris etern asupra mea înțelepciunea, Izvorul nesecat de slove cristaline I-au lunecat pe buze precum rugăciunea. A inimii icoană îi va păstra mereu, Adâncă oglindire de recunoștință, Dulce zefir a fost îndrumătorul meu Ce m-a purtat prin zări măiestre-n biruință. Am fost printre acele flori de margarete, Pe care le-a îngrijit cu roua frunții sale, Până ce crinii albi i s-au ascuns în plete; Cuvânt de mulțumire azi îi aștern în cale. Referință Bibliografică: Învățătoarea mea
ÎNVĂŢĂTOAREA MEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346694_a_348023]
-
adânci și reci lumine, A cărei strălucire cuprinde infinitul. Și ochi-ți verzi sprânceana-ncet ridică, Când nerostite întrebări te cheamă, Lacrimă și iubire prinse-ntr-o panglică, Ți-ascunde sufletul ca într-o ramă. Iar glasul tău semeț străbate zarea, Când luneci pe al vieții val, Miresme de flori pui în cugetarea Ta, prin vene-ți curge sângele regal. Portretul tău cu neplânsele lacrimi, Ființa îmi descântă, când pleoapele închid, Îl port în suflet, precum fugare patimi, Și nopțile supreme
PORTRET de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346701_a_348030]
-
în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mistuită de iubire... Mușcă-mă cu gura iubirii mestecă-mă în fălcile ei și lunecă-mă în pântecu-i plin. Prin vânt, toarnă-mi licoarea-i în vene, cu ochiul zărilor adoarme-mă și cufundă-mă-ntr-un profund deochi până-mi vor sângera viscerele... Doar așa voi simți marea dragostei cum mă mistuie-n valuri și mă preface-n spuma ce mușcă necontenit din țărmul tău... Referință Bibliografică: Mistuită de iubire... Cornelia Vîju
MISTUITĂ DE IUBIRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346715_a_348044]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SENSUL IUBIRII... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Sensul iubirii Se despică zările cu fulger din inima mea rănită de neiubirea aproapelui... Se acoperă cu perdele de fum depărtările tulburate de al său zgomot... Se șterg urmele cu o rază de soare pentru a reda Universului Lumina. Cărările redevin uscate, iar iubirea tropăie
SENSUL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346714_a_348043]