46,037 matches
-
fisuri a Împăratului Îl zăpăci cu totul pe Pruritanal. În sinea lui, colonelul recunoștea că extratereștrii nu trebuie neapărat să vină În farfurii zburătoare. Asta e o prejudecată tipic americană - că trebuie să fie niște omuleți verzi, să vină În zbor, să aibă niște antene și alte dispozitive electrice etc. Ei pot avea o Înfățișare cu totul banală, iar dimensiunile lor vor fi fiind, de asemenea, neînsemnate În raport cu ale noastre, Încît să trecem pe lîngă ei fără să-i vedem, ba
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
turnură și orice indicii, aparent oricît de neînsemnate, trebuiau avute În vedere. În sinea lui, maiorul se simțea răspunzător pentru faptul că amînase interogarea lui Iuffo (și doar colonelul Îl prevenise că nu e bine!); Între timp Iuffo Își luase zborul și, tot Între timp, zborul lui fusese Întrerupt de o rachetă Stinger a pazei de coastă. Odată cu elicopterul, armata americană pierdea În imensitatea Pacificului ultima șansă de a dezlega enigma morții lui Khapsek. De aceea, Smith evita deocamdată să dea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
oricît de neînsemnate, trebuiau avute În vedere. În sinea lui, maiorul se simțea răspunzător pentru faptul că amînase interogarea lui Iuffo (și doar colonelul Îl prevenise că nu e bine!); Între timp Iuffo Își luase zborul și, tot Între timp, zborul lui fusese Întrerupt de o rachetă Stinger a pazei de coastă. Odată cu elicopterul, armata americană pierdea În imensitatea Pacificului ultima șansă de a dezlega enigma morții lui Khapsek. De aceea, Smith evita deocamdată să dea ochii cu colonelul Pruritanal. Preferă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În stare să-i spună o minciună oricît de gogonată, numai ca să-l vadă cum rămîne cu gura căscată sau fluieră admirativ. De data asta se pomeni vorbind despre un proiect vizînd Îmbunătățirea rasei umane. Evident, prin clonare. Prinsese din zbor cîteva aluzii, Într o discuție cu Feder și Nut, și ca să-l impresioneze pe Vic, se pomeni lăudîndu-se că lucra deja la ultimele detalii ale primei clonări umane. — Știți că majoritatea oamenilor de știință se opun, din motive așa-zis
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sau mai precis ființe, care nu părea să facă parte propriu-zis din specia umană. În plus, redactorii descoperiseră că, În urmă cu numai cîteva zile, victima participase la reuniunea unei secte oculte, care se Încheiase cu venerarea lui Satan și zborul pe coada măturii al unora dintre participanți. În schimb, ziarele, deși oarecum dezavantajate de Întîrzierea cu care furnizau știrea, avuseseră timp să documenteze mai bine cazul și să dezvolte variante bogate În speculații, spre deliciul și spaima cititorilor. Toate bănuielile
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
A fost o femeie de toată isprava, Îi spuse Christinei la urmă. Pe vremea cînd mă credeam tovarășul Nicolae Ceaușescu, Îi atribuisem, În semn de prețuire, rolul tovarășei Elena și i-am dedicat poezia Să urce națiunea spre comunism În zbor! Am cunoscut-o bine. A fost o membră activă a Cercului Ascultătorilor Fideli. Dar dumneata parcă nu ai ieșit azi din casă! CÎnd ai cumpărat ziarul? — Nu l-am cumpărat, l-a adus Marychka, răspunse Christina, fără să Înțeleagă sensul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care curgeau În zadar trotuare; și magazine alimentare; sufletul ei auster și supus, izbăvit de păcate, pluti lin către cer; se ridică tot mai sus, deasupra a tot și a toate; unde zbuciumul lumii s-a stins, nici păsări nu zbor, nici vîntul nu bate; abia se zăresc printre nori, la mari depărtări, orașe și sate; nu vezi oameni nervoși, nici femei cu sacoșe de plastic În mînă; pe care, spre un scop lipsit de temei, un demon grăbit și sarcastic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
el, mult mai departe, și vede o mulțime lucruri inexistente, ocolind obiectul care-i stă În cale fără contur, lipsit de culoare, transparent, dizolvat În fantomele reveriei. Era un fel de amețeală plăcută, asemănătoare Întrucîtva senzației de plutire sau de zbor, adică implicînd pericolul permanent al căderii. Nu se mai temea de Michel. Dimpotrivă, Îl iubea și ar fi vrut să-l Îmbrățișeze ca pe un frate, deși acesta părea să nu se fi trezit Încă. Dintr-un motiv greu de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
era vorba de o poezie patriotică. În momentul cînd, pregătind o mică stratagemă, maiorul hotărî să-și facă simțită prezența, Pablo repeta cu obstinație un anumit vers, a cărui continuare părea că o uitase. — Să urce națiunea spre comunism În zbor!... — N ar fi mai bine să zboare direct? Ce rost are să mai urce, dacă oricum zboară? Întrebă maiorul. — Tovarășe Maurer, uite cum stau lucrurile, explică Pablo. Aici e vorba de o anumită semnificație artistică. Înțeleg prin aceasta, și Întreaga clasă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Colonel, dacă nu la filaj, zice Poștașul cu nonșalanță de parcă totul i-ar fi intrat pe-o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă. „Pui de lei, imn gărzilor patriotice“, „Tineret pe șantier“ și, aproape de final, „Spre comunism în zbor“. Ăsta da cinism, zice Bătrînul, gîndindu-se la fundul coșului de gunoi, la duhoarea acră care răzbate prin capacul de plastic care o acoperă. Eu eram aici, își aminti brusc, ieșisem în balcon, așteptînd să se întunece ca să privesc stelele. — Noapte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
iar după-amiaza ieșind la plimbare de unul singur prin București, cu gîndul acasă la Constanța, la nisipul de pe plaje plin de scoicile în care riscai să te tai în tălpi dacă nu călcai cu atenție, la pescărușii care își luau zborul în cîrduri de pe diguri urmărind peștișorii minusculi care înotau la suprafața apei, și la valurile înspumate care se loveau de mal aducînd cu ele tot felul de alge și ierburi de mare de culoare verde, o nuanță aidoma cu cea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deslipit câțiva centimetri de casa-mamă, așa cum un cofetar iscusit desprinde cu artă o felie din trupul unui uriaș tort. În lumina somnoroasă a dimineții, mai arunc o ultimă privire fugară spre pereții mucegăiți și scorojiți de vreme și-mi iau zborul spre Studioul de Filme Documentare unde lucrez. Când străbat În grabă holurile spațioase, mă simt ca Într-o cometă care a coborât lin pe pământ, și, În lumina căreia mi-am regăsit pacea și confortul pe care le pierdusem.,, -Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
amorțite de ger spre locurile de cerșit și spre ,,comorile,, din pubelele patriei. Cerșitul are o față umană și una animalică. Animalicul Învinge Întotdeauna și nu dă voie umanului să spere la mai mult decât primește. Odată ce animalicul Își ia zborul, nici umanul nu mai rezistă. Sunt strâns legate Între ele ca ecuațiile și formulele matematice. Din batjocură, cinism sau cine știe ce vicii administrative Primăria a trasat ,,străzi,, În acest ghetou mustind de mizerie, dându-le nume de flori, iar pe ,,case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să zboare după ce deveneam pentru un timp proprietarul lor, mi-au fost prieteni apropiați, ființe dragi. De fapt am și scris, că prima mea amintire , este un vultur ce a venit deasupra leagănului În care eram, s-a oprit din zbor și mi-a mângâiat cu aripa trupușorul plăpând. L-am văzut de foarte aproape și nu am plâns, nu m-am speriat. Îl văd ca și astăzi, cum a atins cu aripa trupul meu de prunc, după care și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mi-a mângâiat cu aripa trupușorul plăpând. L-am văzut de foarte aproape și nu am plâns, nu m-am speriat. Îl văd ca și astăzi, cum a atins cu aripa trupul meu de prunc, după care și-a luat zborul, pierzându-se printre nori... Dezideriu a avut o copilărie obișnuită ca unic fiu al unor părinți de condiție medie. Născut Într-un orășel prăfos de câmpie, Într-o perioadă când frontoanele caselor, cele ale instituțiilor, fabricilor, uzinelor ș.a.m.d.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lucrase capul în primii ani ai căsniciei noastre, apoi susținuse că nu-i place cum a ieșit și refuzase să se despartă de el. Era făcut dintr-un bronz auriu de culoare deschisă și înfățișa o Antonia tânără, țâșnind în zbor, o Antonia pe care nu o prea cunoșteam, o Antonia din alte vremuri, care parcă dansa pe masă în clinchet de pahare de șampanie. Totuși forma capului era excelent conturată, părul bogat care-i cădea pe spate în șuvițe dezordonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
măsură, că o asemenea dragoste merită, chiar impune, un sentiment asemănător din partea celuilalt. Nu mă așteptam la prea mult, cu siguranță nu mă așteptam la ceva anume, dar viitorul îmi părea îndeajuns de deschis și de incert pentru a primi zborul avântat al iubirii mele devenite acum pătimașe. Pur și simplu trebuia să o văd, asta era tot. Sentimentul pe care îl încercam în timp ce mergeam cu trenul spre Cambridge, era acela de uimire în fața sursei dragostei mele și a naturii sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pentru că trata Încrederea cu atâta lejeritate. Iarna trecută ne-am Întâlnit din nou la Paris Bar. Trebuie să fi fost prin ianuarie, pentru că la slujba de pomenire la care am participat Între Crăciun și Anul Nou - pentru Molly Beese, „asul zborului“, care s-a sinucis cu doi ani În urmă - m-am Întâlnit cu femeia pe care Anton avea impresia c-o văzuse pe vasul acela cu turiști. Slujba a fost o treabă jalnică, cu fețe posace și văluri murdare. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Îl știi? Deschizând la secțiunea despre călătorii, Dora Întoarse ziarul ca să-l văd și eu. „EXPLORAȚI CONTINENTUL SECRET AL SEXELOR - ÎN COPENHAGA!“, Îndemna titlul strident, imprimat cu litere semi-Îngroșate deasupra articolului principal de pe pagina respectivă, un material prolix despre noile zboruri Berlin-Moscova din sezonul de vară. Nu, Într-adevăr, am recunoscut, ăsta mi-a scăpat. Am Început să citesc textul, mai mult din lipsă de subiecte de conversație, decât dintr-o curiozitate de a aprofunda subiectul. Articolul Însă s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-o vreodată asupra faptului, era un gând mai mult decât apăsător pentru un copil de cinci ani. Cred că mi-era chiar teamă să nu fiu lichidat în cazul în care aș fi zărit-o întorcându-se de la școală în zbor și intrând pe fereastra de la dormitor sau întrupându-se din văzduh, mădular după mădular, încinsă cu șorțul de bucătărie. Desigur, când îmi cerea să-i povestesc cum a fost la grădiniță, îmi dădeam toată silința. Nu aveam pretenția că înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mesteca întruna Ex-Lax; mânca All-Bran zi și noapte; ronțăia dintr-un foc câte o pungă de o jumătate de kilogram cu fructe uscate asortate. Suferea - oho, și încă cum! - de constipație. Omniprezența ei și constipația lui, mama care intră-n zbor pe fereastra dormitorului, tata care citește ziarul de seară cu un supozitor în fund... astea sunt, doctore, primele amintiri vagi despre părinții mei, despre însușirile și secretele lor. Tata făcea într-o oală o infuzie din foi uscate de siminichie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fel de post de observație, de turn de control, de unde urmărești totul, înțelegi de-ndată ce se-ntâmplă, nu numai după sunetul bâtei ce a lovit mingea, ci și după freamătul coechipierilor din chiar prima clipă când mingea pornește în zbor spre ei; și, după ce i-a depășit, nu-ți rămâne decât să strigi „E a mea“ și te și repezi după ea. Căci, pe centru, dacă izbutești să ajungi la minge, a ta e. Ah, când sunt pe centru, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
antropofagi. Am dat în agenda ei peste o tăietură dintr-un ziar, cu un articol intitulat „O tânără din înalta societate pe zi“, care începea așa: „SARAH ABBOTT, MAULSBY - «Rațele, prepelițele și fazanii ar face mai bine să-și ia zborul» din New Canaan în această toamnă, căci Sally, fiica dlui și dnei Edward H. Maulsby din Greenly Road, se antrenează pentru sezonul vânatului mic. Vînătoarea“ - cu pușca, doctore! - „vânătoarea este doar unul dintre hobby-urile sportive ale lui Sally. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-i pe urmele unei bombe de pagina-ntâi. Acum repetă totul. În timp ce el se-mpletici cu Încetineală prin detaliile mesajului, ea rămase cu un ochii pe ceas. Unu treizeci și unu. Unu treizeci și unu și jumătate. — Așa. Ia-ți zborul. Dacă nu l-ai dus până la unu și cincizeci, te raportez pentru luare de mită. Îi rânji cu veselie răutăcioasă, arătându-și dinții lați și mari, apoi o luă pe scări În sus. Unu treizeci și două. I se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și colo se trezeau niște călători care scoteau capul pe fereastră și vorbeau unul cu altul. De la vagoanele de clasa a treia, din partea din spate a trenului, răzbătea sunetul unui arcuș de vioară. Melodia era simplă, ingenioasă, matematică, dar În zborul ei prin Întuneric și peste zăpadă deveni mai puțin sigură, până când smulse din mintea lui Myatt o urmă de perplexitate și regret: — N-am știut. N-am avut cum să bănuiesc. Era acum În compartiment atâta căldură Între ei că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]