3,844 matches
-
două mari părți: trusoul cu tot ceea ce ține de corpul și activitățile casnice ale femeii măritate și zestrea propriu zisă formată din moșii, bani, robi țigani și animale. a) Scu le și bijuterii. Primele lucruri așeza te în lada de zestre sunt bijuteriile. O fată de boier primește între 12 și 16 șiruri de mărgăritare, două și patru perechi de cercei, patru și opt inele, o umbrățară, un colan, două paftale. Toate aceste bijuterii sunt din aur, ornate cu cele mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu de nopate. Apar mai degrabă hainele de ce re mo nie, făcute pentru a ieși în public, la biserică, la curte, la plimbare sau la diverse sărbători și cele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fire de mătase și după diferite modele. La rând vin scoarțele și covoarele, une le aduse de la Constantinopol sau Veneția, altele țesute în casă din lână și borangic. d) Rânduială mesei. Cea de-a patra sub diviziune a foii de zestre se referă la activitatea domestică a tinerei și la locul pe care aceasta trebuie să-l ocupe în bucătăria familiei. Prosoapele de față și de mâini (12-24), ștergarele și șervetele de bucătărie (6- 12), fețele de masă (2-4) abundă într-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
arde zi și nopate sub icoa na Fecioarei Maria. Icoanele apar destul de rar, opt-zece pentru tot secolul, mătăniile și cărțile de cult sunt și mai rare. Ele se regăsesc totuși în catagrafiile de avere, dar foarte rar se oferă ca zestre, poate și datorită valorilor simbolice și economice destul de mari. e) Moșii, animale și țigani. Partea a doua a zestrei este formată din bunuri imobiliare, din animale, din robi țigani. Raportul între domeniile pe care le primește o fată ca zestre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cărțile de cult sunt și mai rare. Ele se regăsesc totuși în catagrafiile de avere, dar foarte rar se oferă ca zestre, poate și datorită valorilor simbolice și economice destul de mari. e) Moșii, animale și țigani. Partea a doua a zestrei este formată din bunuri imobiliare, din animale, din robi țigani. Raportul între domeniile pe care le primește o fată ca zestre și cele care îi revin fiului sub formă de moștenire se dovedește inegal. Fiica primește câteva moșii care nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre, poate și datorită valorilor simbolice și economice destul de mari. e) Moșii, animale și țigani. Partea a doua a zestrei este formată din bunuri imobiliare, din animale, din robi țigani. Raportul între domeniile pe care le primește o fată ca zestre și cele care îi revin fiului sub formă de moștenire se dovedește inegal. Fiica primește câteva moșii care nu constituie nucleul patrimoniu lui familial, de regulă achiziționate foarte recent de către tată. Dacă pe aceste moșii se află case, cârciumi, prăvălii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și denumirea pomilor, pogoane de vii cu pivnițe și toate utilajele necesare producerii vinului, case în oraș cu prăvălii. Ce dări mari de proprietate intervin abia atunci când boierul nu are banii necesari cumpărării lucrurilor tipice prezente în orice foaie de zestre. În această situație, valoarea obiectelor este transformată în moșii ce se vor vinde pentru a se cumpăra haine, argintăria sau așternutul. Ele pot în egală măsură să fie păstrate de către ginere, dar cu obligația de a nu cere obiectele de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
În această situație, valoarea obiectelor este transformată în moșii ce se vor vinde pentru a se cumpăra haine, argintăria sau așternutul. Ele pot în egală măsură să fie păstrate de către ginere, dar cu obligația de a nu cere obiectele de zestre nedate și în locui te cu aceste moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și „care tăite legarii calu de ginere“ în moși i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u a pre gă tit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
află cu vițelul în burtă. De asemenea, se notează cu precizie dacă plugul are 12 boi sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț. Fiica unui boier va pleca din casa părintească însoțită de țigan ca care a crescut-o și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de vârstă. De exemplu, Safta primește de la mama ei „8 suflete de țigani“ din care cinci sunt bărbați, iar doi dintre ei au o meserie, unul este bucătar, iar ce lă lalt vi zi tiu. În ceea ce privește cla se le populare, zestrea își schimbă imediat compoziția, cantitatea, calitatea, consistența. În fapt, ea se diminuează, căci raportată la clasa din care provine, foaia de zestre a unui fiice de țăran sau mic artizan nu vine decât să oglindească poziția socială și starea economică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au o meserie, unul este bucătar, iar ce lă lalt vi zi tiu. În ceea ce privește cla se le populare, zestrea își schimbă imediat compoziția, cantitatea, calitatea, consistența. În fapt, ea se diminuează, căci raportată la clasa din care provine, foaia de zestre a unui fiice de țăran sau mic artizan nu vine decât să oglindească poziția socială și starea economică a grupului pe care îl reprezintă. De par te de noi gân dul de a vorbi de o uniformizare a zestrei în interiorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de zestre a unui fiice de țăran sau mic artizan nu vine decât să oglindească poziția socială și starea economică a grupului pe care îl reprezintă. De par te de noi gân dul de a vorbi de o uniformizare a zestrei în interiorul cla se lor populare. Diferențele economice se cern imediat și după o primă lectură, între sărăcia extremă și grupul țăranilor înstăriți existând diferite subdiviziuni puse în lumină foarte bine de zestre sau de testamente. O rochie, cel mult două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dul de a vorbi de o uniformizare a zestrei în interiorul cla se lor populare. Diferențele economice se cern imediat și după o primă lectură, între sărăcia extremă și grupul țăranilor înstăriți existând diferite subdiviziuni puse în lumină foarte bine de zestre sau de testamente. O rochie, cel mult două, patru-cinci cămăși, o haină lungă sau scurtă pentru iarnă, o pereche de papuci, cam acestea sunt hainele pe care o fată din clasa populară le primește la Măritișul ei. țesăturile sunt și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
transformă în fir de borangic. Diamantele și mărgăritare le se în locuiesc cu măr ge lele din sticlă colorată sau urmuz. Dar se pare că valoarea lor es tetică este foarte im por tan tă din moment ce în unele foi de zestre se găsesc până la 12 șiruri de astfel de obiec te de podoa be. Prezența lor într-un număr atât de mare ne arată că ele se poartă, fie la zi de sărbătoare, fie duminica la biserică, fie în viața de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se coboară în ierarhia socială, două vaci cu lapte, doi boi de plug, doi râmători, cinci capre, zece oi, uneori un cal. De țigani nici nu poate fi vorba. La acest nivel nu se poate vorbi de o foaie de zestre comple tă. Combinațiile sunt din cele mai bizare și arată starea de precaritate, graba cu care s-a alcătuit zestrea, în ultimul moment, în pragul căsătoriei, când cei din casă au ce dat fiecare câte ceva în speranța realizării unui Mariaj
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un cal. De țigani nici nu poate fi vorba. La acest nivel nu se poate vorbi de o foaie de zestre comple tă. Combinațiile sunt din cele mai bizare și arată starea de precaritate, graba cu care s-a alcătuit zestrea, în ultimul moment, în pragul căsătoriei, când cei din casă au ce dat fiecare câte ceva în speranța realizării unui Mariaj și ridică rii „pietrei de moară“ din casă. Plus, trebuie remarcat că piesele numai sunt toate noi sau în perfectă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mult în spate le casei, una din surori renunță la o dimensiuni, o saltea mai veche și peticită, dar încă utilă, este ridicată din așternutul băieților, se dau talere mai vechi, dar cărora li s-au pierdut capacele etc. deseori zestrea se prezintă sub forma unui petrec de pământ ca singură avere ce poate fi cedată. În interiorul claselor populare practicile cotidiene arată că pământul re pre zintă în cele mai multe situații singura zestre și nu bunurile mobile care lipsesc. uneori se specifică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar cărora li s-au pierdut capacele etc. deseori zestrea se prezintă sub forma unui petrec de pământ ca singură avere ce poate fi cedată. În interiorul claselor populare practicile cotidiene arată că pământul re pre zintă în cele mai multe situații singura zestre și nu bunurile mobile care lipsesc. uneori se specifică în actul dotal că domeniul se cedează cu titlul temporar până când familia va găsi banii necesari pentru cumpărarea lucrurilor de zestre. Este Cazul Mariei din Pietrari, județul Muscel, care, la 8
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
arată că pământul re pre zintă în cele mai multe situații singura zestre și nu bunurile mobile care lipsesc. uneori se specifică în actul dotal că domeniul se cedează cu titlul temporar până când familia va găsi banii necesari pentru cumpărarea lucrurilor de zestre. Este Cazul Mariei din Pietrari, județul Muscel, care, la 8 ianuarie 1746, își înzestrează nepoata orfană cu patru fălci de moșie. În momentul când se va achita de zestrea promisă, adică „o pătură și o rochie“, Maria își va recupera
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
temporar până când familia va găsi banii necesari pentru cumpărarea lucrurilor de zestre. Este Cazul Mariei din Pietrari, județul Muscel, care, la 8 ianuarie 1746, își înzestrează nepoata orfană cu patru fălci de moșie. În momentul când se va achita de zestrea promisă, adică „o pătură și o rochie“, Maria își va recupera pământul. părinții recunosc că este o situație excepțională, dar ea este atât de des invocată că se transformă în practică cu putere juridică. Astfel, Rada, soția lui Stoica din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
invocată că se transformă în practică cu putere juridică. Astfel, Rada, soția lui Stoica din Vineți, județul Olt, rămasă văduvă și cu o copilă de crescut, apoi de înzestrat și măritat, săracă fără nimic din cele ce se dau de zestre, îi transmite „toată partea tată-său de moșie, câtă s-ar afla“. Un alt tată sărac merge până într-acolo încât decide prin testament, de comun acord cu cei doi fii ai săi, să îm par tă puțina moșie avută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tatăl, cei doi fii și cele două nurori își pun numele și degetele în semn de acord și în prezența martorilor. Aceste situații devindestul de numeroase: pentru a-și căsă tori fiice le sau surorile ta ții și frații transformă zestrea tradițională în pământ, singurul bun disponibil într o societate în care banii lichizi sunt destul de rari. Totodată, eșalonarea datoriilor din foaia de zestre pe o perioadă mai lungă de timp, uneori chiar până la sfîrșitul vieții părinților, aduce alte ce dări
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
devindestul de numeroase: pentru a-și căsă tori fiice le sau surorile ta ții și frații transformă zestrea tradițională în pământ, singurul bun disponibil într o societate în care banii lichizi sunt destul de rari. Totodată, eșalonarea datoriilor din foaia de zestre pe o perioadă mai lungă de timp, uneori chiar până la sfîrșitul vieții părinților, aduce alte ce dări de proprietate ca o compensație a obiectelor prinse în act, dar niciodată procurate din cauza sărăciei. Certurile și procesele îl constrâng pe tată să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acolo o dată pentru totdeauna. Acest „inventar“ are mul tiple funcții, iar munca nu este în zadar. Existența lui permite o mai bună negociere între ginere și socru; văduvia sau separarea îi vor da femeii posibilitatea de a recupera mai ușor zestrea adusă în casa soțului, micile detalii îi vor permite să-și in di vi du a li ze ze mai ușor propriile lucruri de celelalte existen te în casă. Toată această muncă de transcriere presupune că tatăl are în fața ochilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]