3,039 matches
-
mesaj pe care a ținut să-l transmită și care a fost aplaudat de publicul prezent: "Transmiteți fermierilor români să nu accepte să intre în UE, pentru că reglementările agricole ale UE sunt un adevărat IAD"365. Iulia Blaga încearcă să zugrăvească Lumea în povești mici și mari. În acest articol este menționat Festivalul de Film Documentar "Vision Du Réel" de la Nyon, din Elveția. În cadrul acestui festival, Kiti Luostarinen din Finlanda a prezentat filmul documentar The Face of Death (Fețele morții). Aceasta
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o inocență irezistibilă, care îi face vulnerabili în fața tentativelor de manipulare"388. Regizorul finlandez expune o Finlandă aflată în mizerie, unde oamenii nu au slujbe, sunt amenințați de violențe, nicidecum una feerică, de basm. În lumina asta obscură, în care zugrăvește realitatea, el încearcă să strecoare căldura, solidaritatea umană. Îndemnul lui Mihai Fulger este că nu ar trebui ratate filmele lui Kaurismäki389. Într-un dialog Mult... și mai mult... tot mai mult... prea mult!, Mihai Chirilov, Andrei Gorzo și Alex. Leo
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
este forma sub care este scris, pentru că scriitorul și-a conceput romanul ca unul epistolar. Unsprezece scrisori trimise de un roman iubitei sale pierdute undeva în Roma intrigilor. Este o operă care abundă în detalii despre antichitatea romană, reușind să zugrăvească foarte fidel epoca respectivă. Dacă ar fi să găsim totuși un punct slab al romanului, Luminița Marcu spune că acesta ar consta în faptul că "transformarea personajului e prea definitivă și prea extremă, iar balastul narativ al "iluminării" eroului atârnă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
complice a lecturii care te duce într-o lume fictivă și totuși foarte concretă"797. Un roman despre frică, un roman care începe luminos și cald și continuă apoi într-o atmosferă zguduitoare. Doina Ioanid spune că Sofi Oksanen a zugrăvit acest roman cu multă răbdare și înțelepciune. În recenzia sa, autoarea articolului compară povestea romanului lui Sofi Oksanen cu istoria lui Cain și Abel și, mai mult, o duce dincolo de sfera religiosului până când oamenii devin călăi și apoi se transformă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
se știe, corpul uman a constituit din cele mai vechi timpuri principalul element compozițional al creațiilor plastice în cele mai diverse tehnici și materiale (pictură, sculptură, grafică, artă murală, ceramică, tapiserie, broderie etc.). Mulți pictori, sculptori, dansatori, dirijori, actori au zugrăvit frumusețea corpului uman începând de la cap până la vârful degetelor și tălpile picioarelor. Dovezi există din cele mai vechi timpuri, începând cu hieroglifele egiptene și scrierile chineze vechi, unde sunt numeroase reprezentări ale gesturilor făcute cu mâinile sau cu brațele, adesea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe care a definit-o Învățătorul: „Fericiți cei ce plâng, pentru că ei vor fi mângâiați” (Matei, 5:5). La Eminescu se întâlnesc mai multe chipuri sau ipostaze ale fericirii, între care este de reținut fericirea creației izvorând din credință: „Credința zugrăvește icoanele-n biserici” (Melancolie). O atribuie unor înaintași (în Epigonii), dar o cunoaște și el însuși în perioada începuturilor poetice. Trebuie să-l vedem fericit pe Eminescu și când „trăiește” în supermodelele umane proiectate în marile poeme: „regele gândirii”, înțeleptul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe care a definit-o Învățătorul: „Fericiți cei ce plâng, pentru că ei vor fi mângâiați” (Matei, 5:5). La Eminescu se întâlnesc mai multe chipuri sau ipostaze ale fericirii, între care este de reținut fericirea creației izvorând din credință: „Credința zugrăvește icoanele-n biserici” (Melancolie). O atribuie unor înaintași (în Epigonii), dar o cunoaște și el însuși în perioada începuturilor poetice. Trebuie să-l vedem fericit pe Eminescu și când „trăiește” în supermodelele umane proiectate în marile poeme: „regele gândirii”, înțeleptul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ceea ce spui despre asigurarea muncitorilor este foarte corect. Noi facem mult mai multe pentru oamenii noștri decât francezii, deși ei sunt democrați. Mă gândesc deseori la tine, fotografia ta este pe măsuța mea. Am două cămăruțe aici, ca niște chilii, zugrăvite în alb, ca la închisoare, un pat foarte tare și cam atât. Pe doisprezece se termină totul și mă voi duce la Heiligendamm să mă întâlnesc cu Cecilia. Îți amintești cum m-am comportat pe balcon? La revedere, micuța mea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să acceptăm situația. Mai târziu, dacă te încăpățânezi, creează un parc nou, unde transportul pe șine să fie exclus. O luăm la dreapta. În fața noastră se deschide un bulevard nou, cu case uluitor de noi, care par să fi fost zugrăvite ieri. În centrul acestui bulevard imens a cărui perspectivă se pierde la orizont, se află un fel de covor de flori și gazon care ascunde complet șinele indispensabilului tramvai electric. La capătul bulevardului este un rond unde se răsfață un
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
bun decât ești, să nu vrei, cu niciun chip să treci drept ceea ce nu ești? Iar pe dvs. vă întreb: chiar nu credeți că asta denotă o calitate umană ce nu se potrivește deloc cu tușele groase în care îi zugrăviți dvs. portretul? La urma urmelor, pentru dvs. mărturisirea repetată public, de cel puțin trei ori nu este o cerere de iertare? Că nu ne socotim obligați să o primim este problema noastră, opțiunea noastră. Dar să ne scape, deși nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă, pe o categorie pe care aș numi-o scato-clovnesc. Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au intuit și sancționat tocmai trăsătura suburbană a politicienilor români, zugrăviți în portrete demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) „Nelu”, „babacul”, „despotul de Călărași”, „Titanul”, „Feldwebelul de la Cotroceni” cu zâmbetul „Dalbei ca Zăpada”, „Ioan Gură de aur”, „Emanația Sa”, „Urmașul Împușcatului la Sceptru”, „Ion Săracu”; sau „Führerul” C.V. Tudor, „puhav erou”, „mâncău
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
totuși urmele adînci în evoluția ulterioară a caracterului nostru. Personajele și destinele pe care ni le înfățișează poeții fac parte și ele din trăirile noastre. Faptul că sînt obligat să recunosc că viaț cuprinde lucruri ce seamănă cu ceea ce este zugrăvit, indiferent că e mare sau mic, bun saă rău, poate deveni pentru mine de o importanață decisivă. Nu-i nevoie să fi trăit eu însumi ceva similar, dacă acel lucruapare ca posibil să se petreacă în realitate. S-a spus
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Shakespeare, vom avea ulterior deseori ocazia să-l discutăm în legătură cu sentimentul total de care trebuie să se ocupe în special această lucrare. Se cuvine să atragem atenția aici doar asupra faptului că atît caracterele cît și destinele pe care le zugrăvește nu sînt construite pe niște motive foarte simple, ci atunci cînd ajung la culme, fiecare individ și soarta sa sînt aidoma unei întregi orchestre, în care multe motive, contradicții, soluții și armonii răsună laolaltă, într-o puternică totalitate. El a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca rod al experienței sale de viață. El nu și-ar fi putut soluționa tematica artistică, dacă nu și-ar fi rezolvat în viață obligația practică corespunzătoare. Firește, poetul nu a avut nevoie să trăiască personal contradicțiile pe care le zugrăvește. Dar el trebuie să le fi văzut ca posibilități. În caracterele și destinele pe care le-a observat, în stările sufletești și în imboldurile simțite în sine însuși, în loviturile sorții pe care le-a îndurat, trebuie să i se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un raport de contradicție, care nu există în cazul rîsului complet involuntar. Batjocorirea este plină de obiectul său, într-un chip antipatic, aducînd cu ea dorința de a se ocupa mereu de el, pentru a-i evidenția și a-i zugrăvi neputința, insignifianța, prostia sau josnicia. Batjocura este un sentiment în mod hotărît reactiv, deși Nietzsche credea că acesta s-ar potrivi tocmai unei superiorități înalte. Superioritatea bine întemeiată conduce, cum am spus mai sus, mai curînd la humor decît la
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pune pe Gulliver să călătorească spre Liliput, pentru a ridiculiza prin acest popor de prichindei cultura europenilor. Iar cînd Gulliver ajunge, după aceea, la poporul uriaș din Brobdingnag, găsește prilejul, prin relatarea lui Gulliver despre viața din Europa, să-i zugrăvească pe europeni ca pe "cea mai dăunătoare rasă de vermină pe care natura a făcut-o să se tîrască vreodată pe fața pămîntului" (Călătoriile lui Gulliver, Partea a II-a, cap. VI). Culmea o atinge însă mai tîrziu, în descrierea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
construit o ironie skakespeariană ce trebuia să se manifeste, parțial, în caracterizarea diferitelor personaje din dramele respective (prin modul în care se confruntă între ele motive mari și mici), parțial, în acțiunea dramei în genere, prin imparțialitatea cu care este zugrăvit mersul destinului.Caracterele sînt prezentate în toată nuditatea lor, nu sub forma unei admirații entuziaste, iar soarta ne este dezvăluită în deplina ei realitate, fără ca inima poetului să se lase mișcată de ea34. Unul dintre cei mai străluciți cercetători moderni
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai mult ca înainte". Aceste cuvinte ne prezintă baza. Ea conduce la zugrăvirea unor caractere și destine cînd serioase, cînd îndurerate, cînd înlăcrimate, cînd rîzînd, cu sensibilitate pentru lucrurile neînsemnate și pentru viața în cercurile mărunte. Ceea ce Shakespeare izubutis esă zugrăvească în uriașele sale opere, marea bogăție a vieții și puternicile contraste, pe baza unei profunde experiențe a vieții și cu o dragoste fidelă pentru existența reală, toate acestea erau scoase acum de niște spirite mai mărunte în niște cercuri largi
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nemijlocită în etern și infinit. În momentul culminant, nu are valoare nici una dintre aceste trei forme ale vieții spirituale; deosebirea dintre ele dispare. Starea supremă este entuziasmul; dar acesta dă naștere ironiei față de realitate și de formele sale. Ceea ce a zugrăvit Sloger în acest caz, este un punct de vedere personal. Formulările sale abstracte l-au determinat pe Kierkegaard să-i lase la o parte punctul de vedere, ca fiind pur formal și negativ, și să-l considere doar ca pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
al simfonismului beethovenian, simfonia a IX-a, măreață și impunătoare, monument nemuritor al libertății, care a întruchipat pentru întâia oară ideea ,,înfrățirii milioanelor de oameni”. Simfonia a IX-a, una dintre cele mai grandioase lucrări revoluționar-eroice ale culturii muzicale universale, zugrăvește viitorul însorit al omenirii însuflețită de ideea egalității și înfrățirii, ca și de bucuria faptelor cutezătoare. Viața n-a fost generoasă cu Beethoven, i-a refuzat lumina și căldura bucuriei; dar el a întruchipat în muzică acest sentiment, a revărsat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
se va face ziuă” (Goethe despre Beethoven în scrisoarea către Bettina Brentano din 16 iunie 1810) ,,Acest uimitor peisaj pare să fi fost pictat de Poussin și desenat de Michel Angelo. Autorul operei ,,Fidelio” și al simfoniei ,,Eroica” vrea să zugrăvească liniștea vieții la țară, obiceiurile plăcute ale păstorilor. Dar se ne înțelegem: nu este vorba aici de păstorii cu panglicuțe verzi-roz ai domnului de Florian și cu atât mai puțin de aceia ai domnului Lebrun, autorul ,,Privighetorii”, nici chiar de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
copii. După câteva alternări de accente, care duc la acorduri puternice, începe dezvol tarea. Tema I răsună în minor; energia ei pare încătușată acum, dar tinde să se afirme. Este prevestirea înfruntării eroice, a ciocnirilor de forțe, care, va fi zugrăvită mai târziu cu atâta patos în cea de a treia simfonie. Cu tot suflul primăvăratec al temei II, care este și ea supusă prelucrării, dezvol tarea păstrează un caracter încordat. Ea este mai amplă și mai evoluată din punct de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
al expoziției. Partea II (andante con moto), apropiată prin atmosfera ei lirică de Simfonia IV și de ,,Pastorala”, se diferențiază mult de înfățișarea tumultuoasă, de suflul impunător al celorlalte părți. Plinătatea sufletească, latura poetică a vieții și a naturii, este zugrăvită parcă pe toate fețele în această parte, scrisă în formă de variațiuni și din care nu lipsesc ecourile unor lupte memorabile. Melodia expusă la început de către violoncelele și viori apare în diferite versiuni orchestrale. Un alt element constitutiv este melodia
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Spre deosebire de foarte mulți autori români, care folosesc motto-uri ale căror semnificații nu pătrund În interiorul romanelor, Danilov reușește să dovedească În paginile cărții sale că Milan Kundera nu s-a Înșelat atunci când vorbește despre posibilitățile uriașe ale romanului de a zugrăvi umanitatea, În cele mai surprinzătoare aspecte ale sale. Nichita Danilov este un scriitor-compozitor, În sensul kunderian al cuvântului. Spre deosebire de romanele clasice, bazate numai pe simpla Înlănțuire a evenimentelor și care „se aseamănă cu o stradă Îngustă, de-a lungul căreia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
a destrămat, iar modul în care oamenii își trăiesc viața este mai apropiat de ceea ce ei pot rezonabil să spere. Aceste succese nu sunt extraordinare. O mare parte din viață este simplă: dorești să-ți cumperi o mașină, să-și zugrăvești o cameră, să pui de un grătar, să cumperi cadouri de Crăciun, să gătești o ciorbă românească (care-mi place, dar pe care nu o pot găsi în străinătate). Dar aceste lucruri necesită multă muncă și au o semnificație politică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]